381 matches
-
Din Hotin și pân` la mare/ vin muscalii de-a călare...”) încă era o realitate dramatică, iar accentele de românism exacerbat puteau constitui un refugiu (este adevărat, cu efecte contraproductive pe termen lung) pentru cetățeanul bombardat din interior cu propagandă antiromânească, directă sau mascată. Azi situația este alta: putem regândi fenomenul receptării lui Eminescu în mod critic, în spiritul adevărului, pe baza lecturii integrale a operei. Din nefericire, alături de abordarea obiectivă, rațională, își fac loc și interpretările exagerate. Libertatea de expresie
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Din Hotin și pân` la mare/ vin muscalii de-a călare...”) încă era o realitate dramatică, iar accentele de românism exacerbat puteau constitui un refugiu (este adevărat, cu efecte contraproductive pe termen lung) pentru cetățeanul bombardat din interior cu propagandă antiromânească, directă sau mascată. Azi situația este alta: putem regândi fenomenul receptării lui Eminescu în mod critic, în spiritul adevărului, pe baza lecturii integrale a operei. Din nefericire, alături de abordarea obiectivă, rațională, își fac loc și interpretările exagerate. Libertatea de expresie
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
promovarea unui învățământ orientat pe valori, creativitate, capacități cognitive, capacități volitive și capacități acționale, cunoștințe fundamentale și cunoștințe, competențe și abilități de utilitate directă, în profesie și în societate. (noiembrie 1, 2010) Ce simt înainte de o nouă moțiune “antieducație și antiromânească” Sunt profesor de peste 30 de ani în România. Copiii și nepoții mei au fost și sunt beneficiarii educației oferită de grădinița, școala și universitatea românească. Suntem cu toții, membrii familiei mele, oameni care au reușit în viață, în profesie. Nu pot
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
au fost și sunt beneficiarii educației oferită de grădinița, școala și universitatea românească. Suntem cu toții, membrii familiei mele, oameni care au reușit în viață, în profesie. Nu pot să accept, ca om de școală, această nouă campanie denigratoare, “antieducație și antiromânească”, construită artificial, acum, când pentru prima oară, ne aflăm cu adevărat, înaintea unui moment de răscruce al școlii românești: începerea reformării sistemului, pe baza unor principii moderne, europene. Cum vrem să construim în educație cu un discurs demolator ? Cum vrem
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
beneficiarii educației oferită de grădinița, școala și universitatea românească. Suntem cu toții, membrii familiei mele, oameni care au reușit în viață, în profesie. Nu pot să accept, ca om de școală, dar și ca român, această nouă campanie denigratoare, “antieducație și antiromânească”, construită artificial, acum, când pentru prima oară, ne aflăm cu adevărat, înaintea unui moment de răscruce al școlii românești: începerea reformării sistemului, pe baza unor principii moderne, europene. Cum vrem să construim în educație cu un discurs demolator ? Cum vrem
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
au mers în Italia să fure, să violeze sau să ucidă. Au frică de Dumnezeu și credința că vor reuși să-și ducă cu demnitate crucea până la capăt. Nefericita reacție a multor italieni a dus la apariția unei adevărate fobii antiromânești. Într-o bună măsură, aceasta este o construcție socială. Giancarlo Germani demonstrează convingător că din cele 1.400 de arestări ale Poliției din Roma anului 2009, doar 220 au vizat pe români, deci 16%. Violurile din Roma s-au redus
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
apoi pentru românii cinstiți din Italia. Imaginea catastrofală creată în special de rromi le face românilor cinstiți imposibilă (re)negocierea salariilor, punându-le deseori în pericol și păstrarea locurilor de muncă. Pe lângă românii cinstiți, o altă victimă sigură a fobiei antiromânești este turismul. Și în această privință, contextul internațional nu ne este, deocamdată, favorabil. Practic, pe site-urile agențiilor de turism europene (Franța, Anglia, Germania etc.) România nu există. În 2007, de exemplu, România ocupa ultimul loc din Europa Centrală și
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
ambasada iugoslavă din capitală României s-ar fi transformat „într-un depozit de arme și muniții destinat înarmării unor bande teroriste din Banat.” Activitatea complotista a fost descoperită la timp, urmând un proces în care vinovații au fost pedepsiți. Acțiunile antiromânești au continuat pe linie de spionaj militar și economic. Se urmărea producția diferitelor fabrici din Timișoara și Reșița, cotele de colectare a țărânilor, activitatea organizațiilor de partid, situația din gospodăriile agricole colective, numărul grănicerilor etc. Una din sarcinile prioritare ale
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
care ne dominase existența mai mult de patru decenii, trecându-ne prin sitele copiate cu îndărătnicie de la vecinii noștri din Est. Noi, ca popor, am fost destul de des robii unei credulități, care, de multe ori, după scurt timp, se dovedea antiromânească. Această tristă obișnuință ne-a jucat festa și în primii ani după lichidarea fostei orânduiri. Am fost cuprinși, poate prea devreme, de mirajul vestului, dar, din păcate, nu am făcut totdeauna cele mai bune alegeri. Nu ne-am însușit modul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
impune reguli, chiar legi, aparent firești, dar, în fond, contrare interesului național. Pentru oricare oponent al acestor afirmații există argumente de necontestat, materializate în deciziile adoptate de conducerea din acele zile, nealeasă conform principiilor democratice, decizii cu caracter cel puțin, antiromânesc, cum a fost, de exemplu, dispoziția de deschidere, fără nici un control, a granițelor țării. Dispoziție care a înlesnit intrarea în România a unor persoane neprietene ale poporului român, interesate să acapareze bunuri materiale și de artă, aparținând tezaurului național. Dispoziția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
fizice -, cetățeni de rând ai Republicii. Noii proprietari, lipsiți de experiență, dar și de resurse materiale pentru menținerea și dezvoltarea respectivelor obiective economice, au fost puși în situații critice, generând, pe rând, dar sistematic, dezorganizare și conducere spre falimentare, sub antiromâneasca formulă, devenită celebră în acea perioadă, că "toată industria patriei este un morman de fiare vechi". Sub această formulă s-au creat condiții optime pentru încurajarea comerțului ilegal cu fier vechi, ca urmare a dezmembrărilor marilor uzine și combinate cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
pretenția de a fi specialist, dar ca martor conștient al evenimentelor mi se crea impresia că toate aceste idei și măsuri distructive erau inspirate de undeva din afara țării, poate chiar din acele locuri de unde tradițional ni se livrau cele mai antiromânești decizii și de unde se și pornise un soi de "ajutor tovărășesc", materializat prin activități de infiltrare în țara noastră, încă din luna decembrie 1989, a unor forțe militare mascate în turiști pasionați de farmecul, de pitorescul spațiului mioritic. Cu colegii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
în care la conducerea statului s-a aflat N.Ceaușescu. Dar nu se spune nimic despre perioada de început, cu elementele care au „implementat” (să mă exprim mai autentic) acest sistem în România și care s-au remarcat prin acțiuni antiromânești și antipopulare. Un exemplu în acest sens îl constituie chiar militarii români. Ei erau trimiși de șefii străini să-i aresteze pe românii care cântau "Deșteaptă"te Române, Trei Culori, sau Treceți Batalioane." Este tot o nedreptate care mă face
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
în uși, fiind instruiți înainte de plecare din unitate și avertizați că ușile la securiști, ar putea fi unse,sau infectate cu diferite substanțe chimice ca iperita, livezita sau arseniu.Iată cât de departe au putut ajunge rezultatele diversiunii și propagandei antiromânești. La unele inspectorate, cadrele din conducerea unității au fost dezbrăcate în izmene și scoase în stradă, predate publicului care așteptau să vadă minunile anunțate la radio sau tv. care erau "dosite sau ascunse" la unitățile de securitate și miliție. Au
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
căzuți sau înclinați să cadă. Casa Poporului! Este cert, obiectivul cel mai blamat, mai denigrat, subapreciat,construit de un megaloman care a încercat să rămân în istorie cu ceva ieșit din comun, după aprecierea unor pseudocunoscători în materie de politică antiromânească zic unii și-i susțin. Nimeni nu ar fi fost în stare să facă acest lucru, care de fapt nu este numai aceasta,sunt zeci,sau sute de obiective construite în perioada,sau la propunerea lui, lăsate moștenire. Păcat că
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
dosească, dorind mai multe pretenții și pregătind unele grupuri paramilitare sprijinite de statul vecin cu materialele necesare și instruirea grupurilor de către cadre special instruite. Din păcate guvernul și parlamentul nostru este foarte pasiv și indiferent la toate aceste acțiuni, vădit antiromânești, atât față de populația românească din Transilvania, cât și față de guvern, de statul român, de legile noastre, de cultură națională, sau activitățile care se organizează pe plan național. Sunt foarte nulți străini, sau chiar cetățeni români de etnie străină, care au
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
care, în timp de pace ar compromite independența, iar în timp de război, integritatea teritorială a României. Pledând pentru o politică externă adaptată intereselor naționale, Gheorghe Brătianu cita exemplul Iugoslaviei, care după părerea sa, afișa o politică independentă, intensificând propaganda antiromânească în Bulgaria, necesară apropierii între Belgrad și Sofia, deși exista încă alianța româno-iugoslavă. În mod similar, aprecia președintele georgiștilor, apropierea României de Germania era necesară pentru a ridica o stavilă în calea revizionismului maghiar. O astfel de orientare nu excludea
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
mai ales, ale istoricilor sovietici. În anul 1974, Al. Gonța a venit la Iași se pare cu gândul de a-l convinge pe prof. Vasile Horea să scrie o ripostă la „Istoria” lui A.M. Lazarov, academician la Chișinău - un atac antiromânesc, susținând cu rea-credință existența a două limbi și două popoare: români și moldoveni. Erudiția și talentul de povestitor ale lui Al. Gonța au cucerit auditoriul cu multe episoade în relațiile româno-slave din care vom reda doar două relatări: „Va veni
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
musafiri în casa lor. Aberația stabilirii ca limbă de comunicare interetnică într-un stat limba unei minorități naționale și nu a populației majoritare este evidentă pentru oricine. b) Moldovenismul în presă Susținerea tezelor dragi partidelor de nuanță comunistă, proruse și antiromânești, ocupă un spațiu întins mai ales în organele de presă ale partidelor antiunioniste, Partidul Comuniștilor din Republica Moldova și Partidul Democrat Agrar din Moldova. Între publicațiile respective, organul de presă al PCRM, „Comunistul”, se remarcă prin enunțarea unor teze aberante, prin
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
cei români); citarea intensă a unor autori străini ce au elemente de natură a favoriza teoria moldovenismului; preluarea trunchiată a unor fragmente din scrierile cronicarilor și a oamenilor de cultură din Evul Mediu. Una dintre primele lucrări cu vădite accente antiromânești apărută după evenimentele din 1989-1991 este cea a lui Petre P. Moldovan, Moldovenii în istorie, la vremea sa aspru combătută și criticată. Autorul pornește, în demonstrația sa despre individualitatea poporului moldovenesc, de la balada Miorița, considerată de el o sursă istorică
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
conțin greșeli de ordin factologic, sunt afectate de „mentalitate comunistă” în expunerea materialului, precum și că autorii lor sunt niște „anonimi”. Pavel Cocîrlă, profesor universitar, reproșa Ministerului Educației lipsa de transparență în procesul elaborării și expertizării manualelor. Iată și câteva accese antiromânești cuprinse în unul dintre manualele de istorie integrată propuse în 2006 (manualul de clasa a IX-a): „Susținute de forțele reacționare de la Moscova, dar și de teama instaurării unui regim proromân discriminatoriu și o eventuală unire forțată a Republicii Moldova cu
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
întemeierii statului de la est de Carpați, sub Bogdan I, a căpătat semnificații deosebite pentru ei. Împlinirea a 650 de ani de la descălecatului lui Bogdan constituie, așadar, un nou prilej de sărbătoare, de mistificări grosolane ale istoriei și de propagandă vădit antiromânească. În urma unui decret semnat de președintele Vladimir Voronin încă de la sfârșitul anului 2007, conducerea Republicii Moldova a decis ca anul 2009 să fie dedicat celebrării a 650 de ani de la înființarea statului moldovenesc. În cadrul discursului inaugural ținut de Voronin la 30
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
2009, „apariția României” era considerată ca una dintre vitregiile istoriei Statului Moldovenesc. Decretul președintelui Voronin dădea astfel tonul unei serii de activități propagandistice menite să „dea vechime” și legitimitate Statului Moldovenesc. Discursul președintelui comunist al Republicii Moldova era, deopotrivă, unul antiromânesc și unul prosovietic: „Anii în care Moldova a fost divizată de către stăpânii de atunci ai Europei, mai târziu, apariția României nu au putut determina poporul moldovenesc să renunțe la proiectul statalității sale, la atașamentul său față de acel program îndrăzneț de
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
academiile se construiesc pe bază de spiritualitate, de studiere a valorilor naționale”, a adăugat Mihai Cimpoi. La rândul său, criticul Ion Ciocanu a spus că tentativa de lichidare a institutului este o lovitură dată limbii și literaturii române. Acțiunile vădit antiromânești declanșate odată cu anul jubiliar 2009 în Republica Moldova, inaugurate de către președintele, la acea vreme, Vladimir Voronin, a trezit reacția firească a istoricilor de bună credință. Mai mulți istorici basarabeni au susținut că sărbătorirea a 650 de ani de la constituirea statului moldovenesc
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
firească cu națiunea română, sau o sută de pași până la crearea unei națiuni moldovenești. Națiunea moldovenească s-a definit doar ca o contrapondere la celelalte naționalisme: eliberator, de emancipare națională și socială, cu caracter antirus și antisovietic în 1918; conservator, antiromânesc și prorus, de sorginte rusească, din 1991 și mai ales din 1994, în perioadele de guvernare ale PDAM și a comuniștilor. Refuzând identificarea cu națiunea română sau, mai nefiresc, cu cea rusă, moldovenii nu reușesc nici să găsească factori de
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]