2,373 matches
-
autorii articolelor: "...Vă aștept, Doamnă Petreu, vă aștept, vorba lui Caragiale, la tribunal, la Craiova". Îndoiala cu privire la autenticitatea sau, mai bine zis, la rigoarea științifică pusă în transcrierea cuvintelor lui Cioran, se va rezolva ori nu la tribunal. Rămîne problema antisemitismului filosofului român: și nu acela din junețe, recunoscut și regretat de el însuși, ci acela de la bătrînețe (1988-1989), cînd, conform cărții d-lui Deaconescu, filosoful ar fi declarat mot-à-mot următoarele: "Să nu mai fim paraziții unei glorii desuete. Să nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16400_a_17725]
-
Vatra și l-a propus este limitat (am văzut la ce), Al. Cistelecan însuși se referă în preambulul său la o problemă fără, neapărat, legătură cu el, chiar dacă actuală și stîrnitoare de polemici înverșunate, și anume înmulțirea cazurilor false de antisemitism. Scrie Al.C.: "S-au trezit brusc antisemiți oameni care seara se culcaseră liniștiți, știindu-se la adăpost de orice bănuială". Și cumva în răspăr cu această preliminară constatare ironică, ancheta revistei se deschide cu Holocaustul refulat. Studiu de caz
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16421_a_17746]
-
Cronicar Antisemitismul postcomunist În primul număr din acest an al revistei 22 e publicată o foarte de actualitate convorbire a lui Andrei Oișteanu cu Leon Volovici despre Antisemitism și "sindromul postcomunist". Cei doi reputați specialiști au participat la un simpozion internațional cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16496_a_17821]
-
Cronicar Antisemitismul postcomunist În primul număr din acest an al revistei 22 e publicată o foarte de actualitate convorbire a lui Andrei Oișteanu cu Leon Volovici despre Antisemitism și "sindromul postcomunist". Cei doi reputați specialiști au participat la un simpozion internațional cu tema Evreii și antisemitismul în discursul public din țările europene postcomuniste, desfășurat la Universitatea Ebraică din Ierusalim, simpozion la care "spre deosebire de alte ocazii similare (cînd vocile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16496_a_17821]
-
număr din acest an al revistei 22 e publicată o foarte de actualitate convorbire a lui Andrei Oișteanu cu Leon Volovici despre Antisemitism și "sindromul postcomunist". Cei doi reputați specialiști au participat la un simpozion internațional cu tema Evreii și antisemitismul în discursul public din țările europene postcomuniste, desfășurat la Universitatea Ebraică din Ierusalim, simpozion la care "spre deosebire de alte ocazii similare (cînd vocile participanților polonezi, ruși sau unguri au dominat întîlnirile), spațiul românesc a beneficiat de o atenție specială, avînd în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16496_a_17821]
-
nimeni, nici cei mai radicali antisemiți, nu vor să-și mai asume o astfel de (pe deplin meritată) reputație? Unii dintre ei au în vedere cariere politice și, în consecință, o anumită "imagine" respectabilă, cu deosebire în Occident. Apoi, cuvântul "antisemitism" e încă asociat imediat cu propaganda nazistă, care continuă să fie compromițătoare, chiar dacă nu peste tot. De aceea sunt preferate în continuare numeroase "coduri" pentru a transmite un mesaj antisemit, fără însă a accepta și inevitabila, totuși, etichetă." O altă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16496_a_17821]
-
obsesivă, fie apologetică, fie demonizantă, care a produs și în România o subliteratură cultivând miturile conspiraționiste despre evrei și mistica iudaică." Întrebat cum i se pare atitudinea societății civile românești față de provocările naționaliste și xenofobe, autorul mai multor lucrări despre antisemitismul din Europa de Est postcomunistă e de părere că "Văzut din afară și văzut comparativ, cred că răspunsul opiniei publice e mai placid în România decât, să zicem, în Polonia sau Cehia. Antisemitismul continuă să fie considerat o problemă a evreilor, deși
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16496_a_17821]
-
provocările naționaliste și xenofobe, autorul mai multor lucrări despre antisemitismul din Europa de Est postcomunistă e de părere că "Văzut din afară și văzut comparativ, cred că răspunsul opiniei publice e mai placid în România decât, să zicem, în Polonia sau Cehia. Antisemitismul continuă să fie considerat o problemă a evreilor, deși există, în lumea intelectuală, nu puține voci implicate în confruntarea, fără echivoc, cu antisemitismul și cu alte forme de xenofobie. Se manifestă și aici, pe terenul reacției (sau pasivității) publice, un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16496_a_17821]
-
cred că răspunsul opiniei publice e mai placid în România decât, să zicem, în Polonia sau Cehia. Antisemitismul continuă să fie considerat o problemă a evreilor, deși există, în lumea intelectuală, nu puține voci implicate în confruntarea, fără echivoc, cu antisemitismul și cu alte forme de xenofobie. Se manifestă și aici, pe terenul reacției (sau pasivității) publice, un fenomen pe care un sociolog britanic l-a denumit SEP, o prescurtare de la somebody else's problem, adică o problemă care nu te
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16496_a_17821]
-
un politician care visează să facă ordine cu mitraliera la el în țară și care minte fără să clipească atunci cînd i se reamintește acest lucru. Un, chipurile, creștin care alcătuiește liste negre și care face din xenofobie și din antisemitism, în publicațiile pe care le patronează, un amestec pe care mai marii Bisericii ortodoxe îl dezavuează categoric. Poate mai tîrziu decît ar fi trebuit și poate nu suficient de explicit, dar, sper, cu efect în privința maimuțărelii religioase pe care am
Neliniști milenariste by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16517_a_17842]
-
cu acea vestită "Drajna", mereu citată și invocată ca exemplu trist al minciunii și al neonestității. Universul, se laudă și Stelian Popește, a fost un ziar naționalist. Era, de fapt, mai mult decît atît. Era un ziar xenofob, de un antisemitism furibund, articolul sau caricatura antisemită nelipsind din nici un număr. Dezvolta ideea că evreii cotropesc țara sub raport economic și cerea, în ciuda Constituției din 1923 și a prevederilor tratatelor de pace de la Versailles și Trianon, ca evreilor să li se ridice
Patronul "Universului" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16524_a_17849]
-
nu carnetul contează, ci facerea de bine, nu stă în picioare de această dată. Mi-au ajuns la urechi explicații ale unor persoane care pretind că au intrat în PRM în numele unui naționalism luminat și pentru a marginaliza xenofobia și antisemitismul cu care defilează acest partid. Persoane care cred sau mai curând se silesc să creadă că șeful lor e, în realitate, un om rezonabil, care știe unde să se oprească și care, de fapt, n-are nimic personal nici cu
Curtea Miracolelor peremiste by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16530_a_17855]
-
pe o Europă - Franța, Anglia, - "intrată în decadență", în loc să se întoarcă la propriile izvoare sufletești, etice și religioase. Nu se putea, din nefericire, ca revoluția cu pricina să nu conțină un fond oarecare rasist. Apărîndu-l pe Eliade de învinuirea de antisemitism, dl Handoca nu bagă de seamă cîteva sintagme foarte limpezi din articolele sale. Greșala "piloților orbi" care au condus luntrea românească aproape două decenii n-a fost doar aceea de a fi permis să se fure ca-n codru, precizează
Paradoxul românesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16585_a_17910]
-
semnalele de la Moscova, jucînd, pe de altă parte, și cartea unei oarecari deschideri declarative către Apus". O asemenea degringoladă, o asemenea pendulare între centrele de putere și între varii concepții politice a favorizat dezlănțuirea naționalismului (pe urmele aberantului național-comunism), a antisemitismului (ridicol, deoarece numărul evreilor din România este mai scăzut decît oricînd), antimaghiarismul (evident, desuet) și chiar antiamericanismului (ca o altă reminiscență a ideologiei comuniste ce și-a găsit drept alibi antiglobalizarea). Altfel spus, găsim sechelele cu tendințe reconstitutive ale vechiului
Cine este Ovidiu Pecican? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11858_a_13183]
-
teama neîndreptățită a hegemoniei americane, fie dintr-o înțelegere simplistă a suveranității interne a statelor (fie și a celor mai brutale), nu lipsită de trîndava pasivitate, fie dintr-o simpatie subconștientă pentru sistemele dictatoriale (inclusiv, în cazul multor europeni, un antisemitism tacit și inhibat), fie (în interiorul Americii și aiurea) prin solidaritatea de rubedenie ideologică între menșevism și bolșevism. Ne amintim prea bine că în anii '80, cînd America (cu același sprijin al solidarității anglosaxone) înfrunta și sfîrșea prin a nărui imperiul
Argument în favoarea administrației Bush by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Journalistic/11865_a_13190]
-
ŤRomâniei literareť? Partidul Comunist sau ŤEuropa liberăť"? Al. Andrițoiu dezvoltă și el teza conivenței dintre "Europa liberă" și "denigratorii" din țară ("La ŤEuropa liberăť sunt denigrați scriitorii ce sunt denigrați și criticați și în țară, sunt acuzați de naționalism, de antisemitism, ca Păunescu, Barbu, Fănuș Neagu, Lăncrănjan și alții"), remarcându-se prin avansarea ideii că, "datorită activității unor elemente izolate", Uniunea Scriitorilor "tinde să devină (...) un factor de opoziție socială și politică". Măcar de-ar fi fost! Ion Lăncrănjan, mai modest
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11921_a_13246]
-
Giraud elogiază talentele Almei de a se face iubită, întrevăzînd în comportamentul și convingerile ei, pulsiuni "feministe". În 2001 vede lumina tiparului o altă biografie, critică de astă dată, semnată de Astrid Seele care relevă și paradoxurile caracterului eroinei, inclusiv antisemitismul ei latent sau virulent, în pofida mariajelor cu artiști evrei sau a frecventării cercurilor intelectuale ale Vienei, marcate de intelighenția iudaică. La patru decenii după moartea Almei Mahler, a șasea biografie, editată în 2004 se adeverește a fi lucrarea de referință
Viața muzelor by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11939_a_13264]
-
națiuni" (p. 98). Condamnă "exclusivismul evreilor" și propune ca soluție "complecta lor fuzionare cu celelalte popoare, renunțând cu desăvârșire la solidaritatea lor internațională" (p. 100). Îl neliniștește faptul că "ura contra evreilor e la noi foarte mare" (p. 105). Acest "antisemitism acut" (p. 107) aparținea societății românești de la 1900. Mai notez, dintre ciudățenii, opinia că studenții nu trebuie să facă politică: "să ducă mai întâi la bun capăt studiile începute și apoi să facă politică. Să aibă în primul rând demnitate
Caragiale în tradiția interviului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11953_a_13278]
-
ce presupune comparația cu imaginea evreului în alte culturi tradiționale est și central europene; o comparație etnică care are în vedere statutul pe care alte etnii îl au în imaginarul popular românesc; în fine, o analiză a aspectelor preluate de "antisemitismul intelectual" din "antisemitismul popular", precum și a situațiilor în care, reformulate și ideologizate de presă, unele clișee se reîntorc în spațiul cultural care le-a generat. Andrei Oișteanu își asumă serioase riscuri (și cititorul înțelept va aprecia valoarea acestor riscuri), pentru că
"Evreul imaginar" și "evreul real" la români by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16064_a_17389]
-
cu imaginea evreului în alte culturi tradiționale est și central europene; o comparație etnică care are în vedere statutul pe care alte etnii îl au în imaginarul popular românesc; în fine, o analiză a aspectelor preluate de "antisemitismul intelectual" din "antisemitismul popular", precum și a situațiilor în care, reformulate și ideologizate de presă, unele clișee se reîntorc în spațiul cultural care le-a generat. Andrei Oișteanu își asumă serioase riscuri (și cititorul înțelept va aprecia valoarea acestor riscuri), pentru că citează discursuri antisemite
"Evreul imaginar" și "evreul real" la români by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16064_a_17389]
-
mulțumiri și d-lui George Voicu al cărui articol din noua publicație Studia politica (vol. 1, nr. 1, 2001) compromite ideea unei publicații de care aveam mare nevoie. Dl Voicu e cunoscut ca un cal breaz pentru ineptele acuzații de antisemitism aduse unor intelectuali români democrați și liberali. Dl Voicu a ajuns în paginile presei franceze cu prostologhikalele d-sale. Recidivează acum, ca să nu lase probabil neilustrat proverbul: prostul nu e prost destul, dacă nu e și fudul. Gîndirea d-lui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16121_a_17446]
-
care s-a revendicat de la Blanchot din clipa fondării ei în 1987, este consacrat articolelor politice ale scriitorului dintre 1930 și 1983. Surpriza constă în descoperirea oportunismului politic al lui Blanchot: simpatizant al extremei drepte și a lui Maurras (xenofobie, antisemitism, anticomunism visceral), admirator al Mareșalului Pétain, înainte și în timpul războiului, Blanchot pică în extrema stângă după război, numărându-se printre acei intelectuali care adoptă refuzul față de tot și de toate, față de politica lui De Gaulle, față de Algeria la începutul anilor
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2723_a_4048]
-
singura care trebuie să suporte consecințele stângismului de tinerețe (istoricește, n-a fost singura, dar poeții sunt adeseori nedrepți atunci când se consideră nedreptățiți). Autovictimizarea face legea acum. De obicei pe criterii rasiale: e convinsă că marginalizarea ei se datorează unui antisemitism funciar de care se face vinovată cultura română. Caută, prin urmare, nod în papură tuturor cunoscuților, cărora le detectează (cu o abilitate vecină cu hipersensibilitatea) reflexe de naționalism gregar. Că, totuși, poeta exagerează în suspiciunile ei, o dovedește un amănunt
Chestiuni de conștiință by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2574_a_3899]
-
de atenția scripturală a autorului! Căciula de blană, cu inserții autobiografice în detaliu mărturisite - viața la gazetă, relațiile dintre lucrătorii ei, atmosfera din stradă, din cârciumi mai ales, tendința de evaziune, prin mici afaceri, mai totdeauna păguboase, accentuează formele de antisemitism declarat. Totul în po vestire începe de la otrăvirea evreicei Raisa, dactilografa redacției. Fiecare dintre bărbați se culpabilizează într-un fel sau altul, deoarece femeia le oferise, nu o dată... sprijinul său, atât la redacție, cât și în afara ei. Cum băuturile tari
DIN NOU DOVLATOV. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_106]
-
aduce un atac frontal Istoriei României și nu scapă de această decapitare niciun om politic, niciun partid istoric, niciun moment al istoriei și nici al monarhiei. Deci, Istoria României este prezentată de Comisie în primul rând că o istorie a antisemitismului. Același tratament i se aplică însă și Culturii Românești. Nu scapă de „atenția” noii inchiziții nicio personalitate culturală, de la Alecsandri, Eminescu, Kogălniceanu, Hajdeu, Slavici etc. , iar în epoca modernă nu scapă nici Emil Cioran, Noica, Mircea Eliade. Așadar, în opinia
Istorie cu jumătăţi de măsura la Institutul Cultural Român New York. In: Editura Destine Literare by Robert Horvath () [Corola-journal/Journalistic/85_a_463]