1,520 matches
-
Întemeiere, analoge creației mitice) și sărbătorilor (marile kermeze populare sunt acum asociate mai puțin vieții comunitare și mai mult evenimentelor politice - comemorări, Învestituri, vizite politice, inaugurări, victorii În bătălii politice precum alegerile sau În confruntări simbolice precum cele sportive). Majoritatea antropologilor care au studiat riturile politice consideră că acestea reprezintă instrumente de asigurare a ordinii sociale și, implicit, de impunere a mecanismelor de dominație și control. Forța consensuală a riturilor politice acționează pe două planuri: acela al instituirii politicului și acela
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de dominație și control. Forța consensuală a riturilor politice acționează pe două planuri: acela al instituirii politicului și acela al legitimării puterii politice. Funcția riturilor politice de a menține și valida ordinea socială și politică existentă este afirmată de numeroși antropologi, prin extrapolarea rolurilor sociale ale ceremoniilor stabilite de teoria funcționalistă construită de É. Durkheim. Spre exemplu, D. Kertzer (2002, p. 87) susține că „ritul politic satisface patru scopuri politice importante: integrarea organizațională, legitimarea, construirea solidarității, inocularea unor convingeri ideologice”, iar
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
confirmă și perpetuează ordinea socială prin instituirea, confirmarea și consacrarea structurilor de putere existente amestecă elemente ale vieții sociale, economice și religioase, prin reproducerea și resemnificarea schemelor ritualice existente. Mecanismele de construire simbolică a autorității politice sunt subliniate de numeroși antropologi. Câteva exemple dintre multele posibile: C. Geertz (1980), analizând rolul teatrului În legitimarea instituțiilor statului În insulele Bali În secolul al XIX-lea, susține că riturile politice nu se referă din exterior la faptul politic, ci chiar sunt acțiune politică
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
vizitele oficialetc "Inaugurările și vizitele oficiale" „În timp ce riturile de comemorare dau viață legăturilor sociale prin folosirea unor amintiri care transcend interesele și conflictele, instaurările și inaugurările afirmă noutatea, folosind Însă simbolurile deja consacrate” (C. Rivière, 2005, p. 27). Afirmația cunoscutului antropolog francez subliniază modul subtil În care aceste ceremonii afirmă, În chip predominant, noutatea, mizând pe dialectica dintre vechi și nou, continuitate și schimbare, valori consacrate și valori novatoare. După A.M. Potter (apud Ph. Abbott et alii, 2002, p. 208), acest
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
vorbitorii sau să performeze Între cuvântări; d) crearea imaginii unei mase unite de participanți și susținători: acest lucru afirmă o identitate colectivă, În care liderii se contopesc cu susținătorii lor. Riturile de rebeliunetc "Riturile de rebeliune" Într-un studiu celebru, antropologul englez Max Gluckman (1963), pornind de la ansamblul ceremonial Ncwala practicat de populațiile Swazi din sud-estul Africii, a lansat ideea existenței unui tip de rituri de contestare a puterii, care permit, pe de-o parte, exprimarea, controlată ritual, a nemulțumirilor, și
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și dirijează nemulțumirea socială Împotriva unei persoane. Nemulțumirea este exprimată simbolic, În cadre ceremoniale care amintesc de schema „țapului ispășitor” și care permit, În final, purificarea liderului contestat și, totodată, a comunității. Această perspectivă funcționalistă a fost susținută de mulți antropologi și combătută de alți cercetători (vezi sinteza punctelor de vedere În A. Apter, 1983, și B. Lincoln, 1987). În esență Însă, riturile de rebeliune apar ca un mijloc de a controla violența, de a evita revoltele de amploare și de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ale tinerilor, cele de tip Halloween sau Purimul ebraic sunt forme ale riturilor de rebeliune, deoarece facilitează exprimarea nemulțumirii și contestării, fără a pune În pericol ordinea existentă. O categorie aparte a acestui sistem ritual ar fi reprezentată de ceea ce antropologul englez Victor Turner a numit social dramas. Concentrate asupra momentelor de ruptură, fie la nivelul existenței individuale, fie la cel al existenței sociale, social dramas sunt alcătuite din patru momente: ruptura (apariția acelor evenimente care creează dezechilibrul), criza (distrugerea ordinii
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
urmate de o seamă de social dramas rapide, ce au făcut ca anumite contradicții ascunse ale celor procese să devină explicite și care au generat noi mituri, simboluri, paradigme și structuri politice (V. Turner, 1974, p. 99). Nicholas Dirks, un antropolog care a consacrat studii extensive acestei probleme, propune formula „rituri ale conflictului”, referindu-se la „sărbători, carnavaluri, saturnalia, ceremonii religioase și politice și alte festivități anuale care conțin episoade de ridiculizare, amenințare, atacuri, confruntări sau alte conflicte ce pot fi
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a lăsa conflictele să se transforme Într-o amenințare pentru supraviețuirea societății. Cu alte cuvinte, aceste rituri apar ca o barieră În calea conflictelor, permițând exprimarea lor Într-un mod simbolic, Încapsulat și, prin aceasta, neutralizat. În aceleași cadre teoretice, antropologii și istoricii au interpretat diverse manifestări de contestare a Puterii - indiferent dacă acestea eliminau sau amânau o revoltă ori dacă anunțau, precedau sau urmau unor mișcări sociale de anvergură. Ideea principală este aceea că violența filtrată ritual („violența simbolică”) are
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Leonida - să te ferească Dumnezeu de furia poporului... Ce să vezi, domnule? Steaguri, muzici, chiote, tămbălău... lucru mare... și lume, lume... de-ți venea amețeala, nu altceva.” Observația eroului lui Caragiale, aparent simplu „moft”, Își găsește ecou În notațiile unor antropologi, istorici și politologi: „Revoluțiile, În perioada lor de Început, sunt carnavalești” (R. Schechner, 1993, p. 47); „Sărbătoarea devine repede un instrument al revoluției” (A. Villadary, 1968, p. 82); „Revoltele, cel puțin la Începutul lor, pot semăna cu sărbătorile, pentru că Împrumută
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Schechner (1993) În analiza unor proteste social-politice precum cele din Piața Tiananmen din anul 1989, distrugerea Zidului Berlinului din același an, demonstrația Împotriva războiului din Vietnam din Washington, În anul 1970, mișcările studențești de la Paris din 1968. În primul caz, antropologul amintit subliniază existența figurilor alegorice (Statuia Libertății, Bodhisattva, figuri ale teatrului Pâine și Păpuși), costumația colorată și măștile alegorice, scenetele contestatare improvizate și utilizarea cântecelor „interzise”: În ciuda caracterului organizat al demonstrației și a seriozității intențiilor lor, studenții acționau ca la
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de transformări ale acțiunilor, eroilor, atributelor acestora și obiectelor care suportă acțiunile. Între acestea, cea mai importantă transformare este dată de obiectul efortului de explicare etiologică: miturile Bororo vorbesc despre originea apei, iar miturile Ge despre originea focului. În opinia antropologului amintit, ...medierea focului de bucătărie Între soare și omenire se face, prin urmare, În două feluri. Prin prezența sa, focul de bucătărie evită o disjuncție totală, el unește soarele și pământul și Îl ferește pe om de lumea putredă care
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
geografică) și nimic mai mult. Greșește, desigur, exagerează, dușul este prea rece, dar ceva ar trebui prețuit în negația cioraniană: faptul că ne somează să ne regândim pe noi înșine și să regândim omul românesc așa cum l-au conceput poeții, antropologii, istoricii lui. Cartea Lacrimi și sfinți poate fi socotită o hermeneutică a sfințeniei. C., care s-a despărțit până acum de toate valorile culturii (mai puțin, s-a văzut, de muzică), se confruntă aici, în calitate de „Anteu al disperării”, cu religia
CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
vizual, atingerile corporale, tonul vocii, reprezentarea timpului însoțesc și, uneori, înlocuiesc cuvintele. Toate acestea alcătuiesc comunicarea non-verbală. 3.1. Kinestezica sau studiul mișcărilor corpului Termenul “Kineks”, derivat din cuvântul din limba grecească ce desemnează mișcarea este o invenție lingvistică datorată antropologului american Ray L. Birdwhistell (1918-1994) și are înțelesul de: “studiul mișcărilor corpului în relație cu aspectele non-verbale ale comunicării interpersonale” (apud. S. Jolly, 2000, 133). Teoria lui Ray L. Birdwhistell se fondează pe asumpția potrivit căreia comunicarea prin mișcările corpului
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
costurilor și asigurărilor de sănătate (Marthaler, 1978). „Dintele nu este, poate, organul cel mai reprezentativ pentru fenomenul “om” sau pentru aventurile sale biologice, psihologice, culturale și patologice; el are, însă o relevanță antropologică la fel de bogată ca și mâna despre care antropologii, psihologii și filosofii au scris atât de mult” (A. Athanasiu). Considerăm important să prezentăm câteva din considerațiile antropologice privind “dintele” consemnate în Tratatul de psihologie medicală de A. Athanasiu. Fața umană cu aparatul ei dentomaxilar devine o importantă parte a
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
a dictat marginalizarea și descalificarea sistemelor de cunoaștere non-occidentale. În aceste ultime sisteme de cunoaștere, conchid autorii dicționarului, cercetătorii ar putea să găsească raționamente alternative pentru a ghida acțiunea socială departe de căile economice reducționiste de gândire. Un grup de antropologi suedezi a cercetat cum sunt utilizate conceptele de dezvoltare și modernitate, interpretate și reproduse în variate contexte sociale în diferite părți ale lumii. A reieșit o întreagă constelație de utilizări, moduri de operare și efecte asociate cu acești termeni, care
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
imperativele economice. Adoptarea și dominația sociologiei nord-americane în anii ’50 și ’60 în America Latină se spune că a determinat o concepție pur funcțională a dezvoltării - ca o transformare a societății „tradiționale” într-o societate modernă, fără nici un considerent cultural. Unii antropologi contestă discursul dezvoltării deoarece, se spune, multe aspecte ale colonialismului au fost trecute sub tăcere în reprezentările „Lumii a treia”, iar dezvoltarea nu este decât contrapartida sistemului colonial. Deci reprezentările dezvoltării în „Lumea a treia” nu sunt mai puțin perverse
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
straniu că nimeni, inclusiv „beneficiarii” presupuși ai acestor activități, pare să nu aibă o viziune clară și comună a sărăciei. Din diverse motive, aproape toate definițiile date cuvântului aproximează „lipsa” sau „deficiența”. Acestea reflectă doar relativ semnificația conceptului. Dincolo de nemulțumirile antropologilor privind uniformizarea discursului asupra dezvoltării economice a țărilor sărace, evidența clară a problemelor subdezvoltării este incontestabilă. Modul în care a evoluat teoria dezvoltării și pretenția de științificitate a politicilor destinate să modernizeze „Lumea a treia” comportă nenumărate discuții. Problema nu
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
propriei lor mentalități. Rămânerea la stadiul deplângerii situației ar fi totuși ineficientă. Abordarea inter- și pluridisciplinară este o soluție. Atâtea câte sunt, infor mațiile cuprinse în izvoarele antice (corect traduse și interpretate) pot fi coroborate cu datele oferite de arheologi, antropologi, istorici, lingviști, paleoetnologi etc. De asemenea, mi se pare profitabilă abordarea mitologiei române în context universal, dar nu cu uneltele comparativismului mecanic - boala copilăriei etnologiei -, ci prin raportarea orientativă la alte mitologii și prin folosirea prudentă și nuanțată a structurilor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
care sicriul fetei este expus „într-un vârf de paltin” (44, p. 147) ș.a.m.d. Pentru imaginea sicriului suspendat în literatura folclorică inter- națională, vezi și motivul AT- 709. Ar fi vorba de un rit funerar arhaic, numit de antropologi și paleoetnologi erhöhte Bestattung (48), adică înmormântarea la înălțime, pe platforme de lemn, în copaci ș.a. Așezarea la înălțime a cadavrului se făcea în textile (pănură etc.) sau în piei de animale, uneori în cutii (sicrie) (48, apud 46, p.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
număr de elemente culturale preindo-euro pene și paleoindo- europene s-au conservat aici mai bine decât oriunde în Europa (79, p. 191). Dat fiind că practicile ritual-funerare în discuție nu au putut fi atestate arheologic (din motive lesne de înțeles), antropologii au căutat și au găsit mărturii în izvoarele arhaice literare și icono- grafice, în încercarea de a stabili vechimea, persistența, semnificația și răspândirea geografică (inclusiv în Europa) a obiceiului (51, pp. 1084-1097, apud 46, pp. 32-33). Iată un singur exemplu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
nu încă lizibil. Îmi iau riscul (și șansa) formulării unei ipoteze : este posibil ca, inițial (de data aceasta fără ghilimele), cea care lega Minotaurul să fi fost chiar Ariadna. Ar fi vorba de ecouri din epoca „Vechii Europe” (în termenii antropologului american Marija Gimbutas), anterioară mileniilor IV-III î.e.n., anterioară deci invaziei valurilor succesive de populații indo- europene. Aceste triburi de călăreți războinici au impus în Europa (dar și în India și Iran) structura lor socială patriarhală, în dauna celei matriarhale, activitatea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și fantastic, solidaritate spontană cu natura etc. „Copilăria este vârsta sensibilității metafizice prin excelență” (1), observa Lucian Blaga, încercând să definească și să motiveze o anume viziune mitică asupra lumii și o anume intuiție a modelelor arhetipale, proprii psihologiei infantile. Antropologi, etnologi și psihologi au remarcat - tranșant sau nuanțat - faptul că, în unele privințe, copilăria omului repetă copilăria omenirii, cu alte cuvinte că psihologia copilului și cea a primitivului au destule puncte comune. Antropologul E.B. Taylor susținea că gândirea mitică este
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
intuiție a modelelor arhetipale, proprii psihologiei infantile. Antropologi, etnologi și psihologi au remarcat - tranșant sau nuanțat - faptul că, în unele privințe, copilăria omului repetă copilăria omenirii, cu alte cuvinte că psihologia copilului și cea a primitivului au destule puncte comune. Antropologul E.B. Taylor susținea că gândirea mitică este produsul „spiritului uman în stadiu infantil” (Primitive Culture, 1871), iar, mai târziu, Sigmund Freud (Totem und Tabu, 1913) sublinia paralelismele dintre gândi rea magică, animistă și totemică a primitivului și gândirea copilului (35
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
atât de mare. Jung a sesizat asemănarea dintre cele două forme de autoexpri- mare. Faptul pare evident dacă ținem cont - odată cu olandezul Johan Huizinga - de caracterul ludic al manifestărilor rituale și de caracterul ritual al celor ludice (2). Nu numai antropologii și psihologii au relevat astfel de ana- logii, ci și istorici ai artei. Plecând de la premisa că „înțelegerea artei copilului este indispensabilă pentru înțelegerea oricărei arte pri mitive”, esteticianul Michaß Sobeski trece în revistă parale- lismele formale și esențiale dintre
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]