308 matches
-
sau dicționarul de neologisme sau îl întreabă pe bunicul care e un adevărat lexicon ambulant pentru a afla ce înseamnă "exitus" sau "orgasm" sau ce se ascunde în spatele unor sintagme, "duminică poleită cu margini arzînde" sau cum se pot traduce antroponimele dintr-o limbă în alta. între dicționar și realitate, un adolescent încearcă să descifreze lumea și pe sine, într-un moment teribil al istoriei secolului XX. Cocoșul decapitat este o carte despre care ar trebui să ne grăbim să spunem
COCOȘUL DECAPITAT by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15417_a_16742]
-
este așezată partea de sus a satului Heci; - Dealul Mănăstirii (253 m) - partea mai înaltă a terasei Pașcani, între Heci și Probota; - Dealul Peter (370 m) - face parte din Masivul Dealul Mare Hârlău, între Dumbrava și Hârtoape. Numele vine de la antroponimul Peter (Petru) un călugăr care a ridicat un schit în aceste locuri. Are două vârfuri și o șea. Văzut din lunca Siretului seamănă cu Vezuviu, din Italia;Dealul Strahotin - în sud estul satului Lespezi (300 m); - Diudiu - cătun așezat pe
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
nou secol, XXI. Originile Ideea reconstituirii arborelui genealogic al filiației celor doi părinți mi-a sugerat-o un prieten stulpicănean, doctorul în istorie Vasile Diacon, din Iași, cu ocazia investigațiilor asupra originii Mitropolitului Nectarie. Etimologia numelui Cotlarciuc aparține teritoriului galițian, antroponimul Cotlar, ajuns în spațiul vămean, a suferit un inevitabil proces de rutenizare prin adăugarea sufixului „ciuc”, pe care îl cerea antroponomastica ucraineană. Dacă țin cont de numele de botez pe care le-au purtat toți membrii familiei Cotlarciuc îGheorghe, Vasile
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
care nu tatăl, ci „Măicuța bătrână / Cu brâul de lână” este alinarea celui destinat morții; în care fetele de boier nemăritate nu erau excluse de la moștenire și trimise la mănăstire, ca în Muntenia; unde apar cu cea mai mare frecvență antroponimele ce trimit la descendența maternă: Aioanei, Amariei, Airinei 5 etc.; unde comunitățile tradiționale țin „veria” (înrudirea la rang de văr) mai mult după mame decât după tați. Mătușa este apelată tot „mamă” de către nepoții de soră (și în secolul XX
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
care nu tatăl, ci „Măicuța bătrână / Cu brâul de lână” este alinarea celui destinat morții; în care fetele de boier nemăritate nu erau excluse de la moștenire și trimise la mănăstire, ca în Muntenia; unde apar cu cea mai mare frecvență antroponimele ce trimit la descendența maternă: Aioanei, Amariei, Airinei 5 etc.; unde comunitățile tradiționale țin „veria” (înrudirea la rang de văr) mai mult după mame decât după tați. Mătușa este apelată tot „mamă” de către nepoții de soră (și în secolul XX
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
73, p. 122 ; 157, p. 130), Seuthes - tatăl lui Abaris (cf. Suidas) - ar fi una și aceeași persoană cu Zeuta, marele preot al geților. Iordanes (Getica, 39) îl așază pe „învățatul Zeuta” alături de Zalmoxis și Deceneu. Oricum, Seuthes este un antroponim trac, fiind cunoscută o întreagă dinastie purtând acest nume la tracii odrisi, în secolele V-IV î.e.n. Seuthes I a domnit (424-410 î.e.n.) peste un întins regat trac care îngloba mai multe triburi tracice, inclusiv geți (Tucidide, Istorii, II, 96-97
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Vulcan și Moses Gaster. a) Astfel, în 1870, într-un articol despre „Originea solomo- narului”, Simeon Florea Marian conchidea : „cred că nu ar sta nimene la îndoială, cum că Solomonariu derivă de la Solomoneu” (139, p. 158). Derivând termenul solomonar din antroponimul Salmoneus (acesta este, de fapt, numele corect al legendarului bazileu grec care și-a asumat prerogativele meteorologice ale lui Zeus ; cf. Diodor, Biblioteca istorică, IV, 68 ; Virgiliu, Eneida, VI, 585), folcloristul bucovinean s-a folosit de o metodă uzuală în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
parte, faptul că a desface un nod complicat - cum era nodus Gordius - este un act sinonim cu a parcurge un traseu labirintic și, pe de altă parte, faptul că numele de Gordius nu este purtat întâmplător de regele frigian. Acest antroponim are ca rădăcină i.-e. *gherdh = „a împleti, inclusiv a împleti garduri, a îngrădi” (vezi coradicalul rom. gard, alb. gardh) (23, p. 69). Numele regelui frigian poate fi pus în legătură și cu gr. chorde și lat. chorda („coardă, intestin
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în regiunile noastre a populațiilor nomade de pecenegi, uzi, cumani și mongoli, trebuie să precizăm că, în teritoriile carpato-dunărene, s-au stabilit temporar și alte grupuri nomade mai puțin cunoscute. Berendeii. Menționarea lor în izvoare alături de triburile turce și analiza antroponimelor le evidențiază obârșia turanică. Apariția lor în Europa ca popor a rămas până acum o enigmă; a fost emisă ipoteza că ei au evoluat în sânul altor comunități turce, de unde s-au desprins ulterior ca un trib aparte. Există indicii
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
chazare au însoțit pe pecenegi în regiunile dunărene, în a doua jumătate a secolului al XI-lea. Anterior, kabarii, trib desprins din confederația chazară, au participat alături de maghiari la cucerirea Panoniei, ei fiind considerați strămoșii secuilor. Revenind la chazari, anumite antroponime și toponime medievale din Moldova derivă de la numele chazarilor (un antroponim, Kozar, într-un document din 1443 și toponimele Cozarăuți pe Răut, lângă Dubăsari, și Cozareuți, într-un document din secolul al XV-lea). În secolele XII-XIII, izvoarele consemnează prezența
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
jumătate a secolului al XI-lea. Anterior, kabarii, trib desprins din confederația chazară, au participat alături de maghiari la cucerirea Panoniei, ei fiind considerați strămoșii secuilor. Revenind la chazari, anumite antroponime și toponime medievale din Moldova derivă de la numele chazarilor (un antroponim, Kozar, într-un document din 1443 și toponimele Cozarăuți pe Răut, lângă Dubăsari, și Cozareuți, într-un document din secolul al XV-lea). În secolele XII-XIII, izvoarele consemnează prezența vremelnică, la est de Carpați, a berladnicilor și brodnicilor, fără alte
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și Argeș, Valea Comancei, jud. Teleorman. Pe lângă acestea, menționăm nume de râuri și locuri (altele decât cele amintite de Panaitescu), ca Teslui, Derehlui, Geamărtălui, Berheciu, Caracal (Cetatea neagră), Burnaz, Caraiman, Cătlăbuga și Bugeac (sudul Basarabiei). Avem apoi nume de persoane (antroponime), ca Tâncabă, Carabă, Tâncăbești (sat)-București, și toponime ca Talaba-jud. Fălciu (Vaslui), Turtaba-jud. Mehedinți. Cum trăiau românii sub dominatorii turanici în aceste secole ? Închegați ca neam creștin încă din secolul al X-lea, ei și-au continuat existența istorică, sub
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
după modelul Jean, fiul lui Ion: la domnul Stavrache Stavrescu, proprietar în strada Grațiilor no.13 bis stau în gazdă domnișoara Matilda Popescu cu mama sa Ghioala Popescu și domnișoara Lucreția Ionescu cu mătușa sa Anica Ionescu (Proces verbal); trecerea antroponimelor asupra regnului animal devastează semnificația acestora din care nu rămîne decît ridicolul: Zambilica e o cățelușă foarte frumușică, Bismarck dulăul ofițerului care șade cu chirie la Papadopolina, Bubico este copilul lui Garson și al Gigichii, soră cu Zambilica... Dacă insignifianța
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
hanul lui Mînjoală, cocoana Marghioala era frumoasă, voinică și ochioasă așa cum îi esențializează grațiile frumosul ei nume elenic; înstrăinarea omului într-o lume care nu-i mai aparține este sugerată magistral în Două loturi prin distanța semantică dintre toponim și antroponim: nenorocitele chivuțe își au bordeiul pe strada Emancipării iar Lefter Popescu își trăiește calvarul pe strada Pacienții! Personajele prozei mateine sunt așezate în marea lor majoritate sub pecetea tainei, taină în care le învăluie chiar intitularea căutat savantă și voit
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
s-a hotărât s-o ia, / S-o ducă, cum va putea / Peste văi și peste munți / Pân-la ale sale curți; 94 Casa, ca meta-imagine, pune în relație imaginea primară (curtea, poarta, hotar) cu imaginea mitică (colindatul, vânătoarea ), re-definindu-se ca antroponim (" boierul de casă"): " Că noi am venit / Floarea s-o luăm / La curți s-o ducem / La curți mari, domnești, / Curți împărătești, / Că acolo este / Loc de înflorit / Loc de odrăslit! / Sara a-nflori, / Dimineaț-a odrăsli." 95 ; De dimineață ne-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
capacității de a se sincroniza perfect cu mutațiile survenite pe toate planurile, așadar datorită puterii lui de adaptare și discursului său tipic postmodern, pe care l-a practicat și îmbogățit. Starea discursului și scriiturii baudrillardiene" de remarcat epitetele derivate din antroponime, cel mai spectaculos fiind acesta -, examinarea depășirii "normalului discursiv" prin activarea unor noțiuni ca seducție, strategie, gândire radicală, simulacru, hiperrealitate etc., care intră în alcătuirea unei grile proprii de lectură a contextului contemporan, fac obiectul cercetării despre Baudrillard. Acesta a
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
ca un nume propriu. De aceea, traducerea cu „Domnul” nu alterează propriu zis semnificația acestui nume, ci îl face mai familiar. În texte poetice, mai ales in psalmi, se întâlnește o formă prescurtata a acestui nume: Y"h. În componență antroponimelor are forma Y"hó (Yeșa‘ey"hó = Isaia; Yiremey"hó = Ieremia) și mai rar Y"h (Neƒemey" h). În textele aparținând sursei deuteronomiste, YHWH apare adesea în combinație cu ’Elohm, acesta din urmă cu sau fără pronume-sufix. Traducerile românești
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
divină care propune succesiunea zeilor Într-o ordine care ar putea reflecta o anumită ierarhie, creată Însă tot din perspectivă publică și cu funcție sacrificială. Despre cultul privat știm puține lucruri; de obicei, onomastica personală, bogată În teonime Încorporate În antroponime este cea care a reflectă aspecte ascunse ale devoțiunii populare, fidelă mai ales entităților divine și formelor foarte arhaice. Documentele mitologice, scrise Într-o limbă aulică și arhaizantă, apar cu câteva secole Înainte de textele cultuale, iar fixarea lor În scris
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
tradițiile și cultele proprii, arată, la rândul lor, că au suportat În grade diferite influențele culturilor cu care au venit În contact, atestate, de exemplu, de prezența divinităților de origine mesopotamiană, arabă sau feniciană. Varietatea etnică a palmirenilor, relevată de antroponime, este un element fundamental care trebuie luat În considerare pentru evaluarea religiei locale În care coexistă divinități cu atribuții aparent asemănătoare. Un caz emblematic este reprezentat de zeii cu atribute solare precum Yarhibolxe "Yarhibol", Malakbelxe "Malakbel", Shamsh. În timp ce acesta din
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Hr.). Documentele provin mai ales din Amman, Heshbon și Tell el-Mazar; mai sunt și unele inscripții grecești din epoca elenistică și câteva informații adunate de arheologie și numismatică. Astfel de materiale, deși laconice, au revelat totuși un număr important de antroponime utile pentru verificarea tradițiilor religioase familiare. xe "Melqart"Zeul național al amoniților este Milkom, un teonim care face aluzie la regalitate și care este deja menționat În așa-numita „inscripție a cetății” (secolul al IX-lea Î.Hr.), În care
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
S-a subliniat deja faptul că există suficiente motive istorice pentru a considera că structura religioasă a lui Israel nu diferă substanțial de cea a celorlalte state naționale. Puținele materiale scrise ne dezvăluie, prin intermediul câtorva mențiuni directe și al unor antroponime, că zeul principal al Edomului era Qosxe "Qos" sau Qausxe "Qaus", fiind În același timp cunoscuți cu siguranță și Baalxe "Baal", Hadad, El și Astartexe "Astarte". Qos trebuie să fi prezentat trăsăturile complexe ale divinităților naționale deja menționate (Milkom, Kemoshxe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
apoi În cel Persan. Izvorul principal pentru religia filistenilor este Vechiul Testament (unde sunt menționați ca provenind din Creta), dat fiind faptul că izvoarele directe nu furnizează informații explicite În această chestiune. Este vorba despre scurte inscripții care menționează cel mult antroponime compuse uneori din elemente teofore. Realitatea lor lingvistică, dar și religia sunt semitice, cel puțin din ceea ce rezultă din izvoarele noastre, iar divinitățile filistene par să fie asimilate aproape total de cele locale cu nume semitice. Panorama care se poate
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
a structurilor teritoriale ......... 25 Materiale arheologice descoperite în zonă ................................... 26 Termeni juridico-lingvistici, ca dovadă a vechimii satelor .......... 30 Structuri teritoriale străvechi. Însorărirea .................................... 33 CAPITOLUL II HOTARE ȘI ENTITĂȚI COMUNITARE VECHI PE TERITORIUL UMBRĂREȘTEAN ............................................ 43 1. Umbrăreștenii între legendă și adevăr. Antroponime și toponime 43 2. Generic și specific în lumina vetrelor de locuit ............................ 46 3. Obștea umbrăreștenilor devălmași ................................................ 49 Hotarele istorice ale obștii Umbrăreștilor ........................... 52 4. Devălmășia, ca entitate în timp ..................................................... 61 CAPITOLUL III LOCURI ȘI COMUNITĂȚI UMBRĂREȘTENE ASERVITE ....... 85 1
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de case. Tradiția locală consemnează că denumirea de Umbrărești provine de la faptul că, fiind aici codri mari, cu arbori seculari, exista umbră deasă, afirmație ce poate fi reținută doar ca simplă supoziție târzie, deoarece numele localității trebuie pus pe seama unui antroponim, așa cum vom arăta la locul potrivit. Prin urmare, din punctul de vedere al situării geografice și al condițiilor naturale existente, putem conchide că ele au fost (și sunt încă) favorabile satisfacerii necesităților și vieții oamenilor, astfel încât e lesne de înțeles
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
UMBRĂREȘTEAN „Fiecare loc de pe pământ are o poveste a lui, dar trebuie să tragi bine cu urechea ca s-o auzi, și trebuie și un dram de iubire ca s-o înțelegi”. N. Iorga 1. Umbrăreștenii între legendă și adevăr. Antroponime și toponime Comunitatea familială, devenită mai apoi satul Umbrărești, va da numele său comunei omonime actuale, situată la 14 km sud de Tecuci și la 65 km nord-vest de municipiul Galați, reședința județului din care acum face parte. Regiunea întrunește
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]