1,654 matches
-
cînd sînt dezechilibrate chimic, hormonal sau energetic și pot lua măsuri pentru a corecta aceste dezechilibre folosind intervențiile energetice. De asemenea, membrii familiei pot deveni susținători ai acestora. David și-a Învățat repede rolul. Dacă mă vedea devenind isterică sau anxioasă sau extrem de emoțională În loc să mă Întrebe batjocoritor „Vai Doamne, iar e momentul ală al lunii?!!” spunea cu tandrețe: „Lasă-mă să Îți apăs punctele de calmare a meridianului triplu cald”. Aceasta reprezenta o formă de prim ajutor (fără a menționa
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
mai liniștiră. De fapt, una din principalele sale funcții În afară de Întărirea uterului este aceea de a relaxa sistemul nervos central. Dar dacă vă aflați În perioada de după ovulație a ciclului vostru și nu produceți destul progesteron va exista o stare anxioasă a corpului deoarece uterul vostru nu poate să construiască căptușeala de care are nevoie pentru copilul așteptat - ceva nu este În regulă! În afară de asta Întregul vostru sistem nervos este dezechilibrat din cauză că progesteronul anticipat nu este produs. Nivelul necorespunzător de progesteron
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
din organism sau din psihicul dumneavoastră - frecvent cauzate de stres, biochimie sau mediu - semnalele care ajung la creierul dumneavoastră În ceea ce privește nevoia de a mînca nu se potrivesc nevoii reale de hrănire a trupului dumneavoastră. Rezultatul poate fi mîncatul compulsiv sau anxios care nu numai că vă forțează să procesați material de care nu aveți nevoie, dar are de asemenea impact asupra corpului dumneavoastră și vă subminează sănătatea. Fiecare dintre ponturile de control al greutății se ocupă de aceste dileme, folosind intervenții
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
ne reduce anxietatea, precum și În cel În care mîncăm pentru a obține confort. Deși pot fi folosite și alte metode pentru eliminarea cauzelor anxietății tehnica următoare reprezintă o altă modalitate de calmare a meridianului triplu cald pentru a reduce răspunsul anxios de alarmă. Această metodă trimite de asemenea un semnal și În sus către meridianul central calmînd sistemul nervos central și furnizînd alinare imediată fără consum de calorii: 1. Plasați-vă degetul mijlociu pe un punct situat la cinci cm sub
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
și intruzivă de relație cu studenții. Știți că În psihologie există metode de impunere, precum În terapeuticile prin hipnoză, În care i se induc pacientului anumite mesaje și Îndemnuri („te vei face bine”, „Îți vei rezolva problemele”, „nu mai ești anxios” etc.), și metode prin care Îl lași pe el Însuși să acționeze și să-și rezolve problemele. Freud invoca În acest sens o comparație celebră Între pictură și sculptură: pictorul acționează punând material, În timp ce sculptorul scoate material. Pictura și hipnoza
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
în Pluta de naufragiu (2002), o culegere de „figurine” ale unor scriitori uitați, ce îmbină original disciplina reconstituirii documentare cu arta portretului (dedus din operă sau înțeles ca portret al operei), alcătuind o galerie ingenios-pitorească de tipuri: „furiosul” (N. Baboeanu), „anxiosul” (G. Bălănescu), „cerebralul” (Tr. Chelariu), „genialoidul” (Stelian Mateescu), „melancolicul” (N. Milcu) ș.a. Ca peste tot în scrisul său, F. e un hedonist al caracterologiei și un filolog estet, întârziind pe file (fie și îngălbenite sau netăiate) spre a distila și
FAIFER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286940_a_288269]
-
ce a fost înainte”. Privind literatura contemporană, criticul schițează portrete de reținut. Frapantă la Tudor Arghezi ar fi antinomia; personaj „faustian”, în el sălășluiesc nu numai „două suflete, ci se ciocnesc principiile contradictorii ale omului modern”. La Lucian Blaga, un anxios lirico-reflexiv, atrage atenția „cugetarea plasticizantă”. În cadrele modernismului, Blaga e „unul din cei mai originali creatori de imagini ai literaturii noastre”, excelând în descoperirea corelației dintre idee și fenomenele lumii materiale. Sensibil la „noul alfabet stilistic” al prozei argheziene, criticul
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
Scriitorilor din Iași). Receptarea poeziei lui H. (altfel, generoasă) a fost una dintre cele mai contradictorii; pentru unii critici lirica lui „e de o limpezime de cristal, fără încifrări insolite” (Zaharia Sângeorzan), pentru alții (Nicolae Manolescu) poetul „cultivă stările tulburi, anxioase, vagul sufletesc și și-a pus la punct un stil interogativ din care nu lipsesc aluziile livrești (Iov, Robinson, Clitemnestra, Hamlet, Pandora).” Sigur este faptul că scriitorul își cenzurează drastic orice fior emoțional, afectivitatea fiind sancționată de reflexivitate. Dacă nu
HURJUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287467_a_288796]
-
pedepse corporale. c) În familie se practică violența între soți, în special din partea bărbatului, considerându-se că are dreptul „natural” de a folosi orice mijloc pentru a-și impune autoritatea. d) Se practică un stil confuz, contradictoriu și derutant (ambivalent/anxios) în raporturile cu copiii lor, au așteptări nerealiste de la ei (de exemplu, să fie primii la școală, să muncească în casă și să nu se joace); folosesc copiii mai degrabă să-și satisfacă propriile nevoi (să se mândrească cu ei
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Fără conștiință de sine nu ne-am putea exercita hotărârea, nu am putea face alegeri personale și nu ne-am putea exercita voința individuală. Pe de altă parte, conștiință de sine și individualitatea ne-au făcut mai conștienți și astfel anxioși, În ceea ce privește existența noastră finită și mortalitatea. Teama, la rândul ei, ne alimentează dorința de a domina, de a micșora și de a expropria totul În jurul nostru, În speranța de a ne augmenta ființa și de a preveni dispariția noastră inevitabilă
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ar fi suferit același tratament - Nixon, într-o replică rămasă celebră observa astfel că „dacă nu suporți căldura stai departe de bucătărie”); - sunteți percepuți de către abuzator ca un „sac de box”, deoarece niciodată nu ripostați (de exemplu, un cadru didactic anxios, dar frustrat de atmosfera nepotrivită din propria clasă poate să folosească un limbaj nepotrivit doar față de anumiți elevi care s-au dovedit a nu reacționa pe măsură); - persoana supusă abuzului verbal poate fi percepută ca fiind marginală la nivel social
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
alții să aibă șansa să o facă. De altfel, un astfel de mecanism de adaptare - privit din perspectiva grupului - poate avea și un rol pozitiv pentru acesta din urmă, în momentele de tensiune în care colegii lor sunt frustrați și anxioși (cum ar fi înaintea unui examen). Kenneth Benne și Paul Sheats sugerează la rândul lor (vezi și DeVito, 1988; Hybels, Weaver, 1989; Gamble, Gamble, 1993) un rol intitulat glumețul (cel care apare ca fiind cinic și produce comportamente nepotrivite sau
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
adresați folosind titlul sau numele de familie. Luați hotărârea ca în următoarea întâlnire să vă adresați în mod deliberat într-o manieră mai familiară, spunându-i pe nume. Majoritatea oamenilor au dificultăți în a încălca aceste microconvenții sociale, devenind mai anxioși pe măsură ce se apropie momentul pe care și l-au propus pentru schimbarea rolului. Acest exercițiu reprezintă însă un bun început pentru a identifica strategii în vederea depășirii unui rol care nu ne mai reprezintă. 6. În fiecare zi ni se cere
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pe când autiștii sunt adesea muți sau ecolalici. Mișcările autiștilor sunt grațioase, manipulează cu ușurință obiectele, sunt fascinați de obiecte mecanice. Mișcările schizofrenilor sunt neîndemânatice, rău controlate, au dificultăți În manevrarea obiectelor. Autiștii sunt dezinteresați și detașați, schizofrenii sunt confuzi și anxioși. Dezvoltarea autiștilor e oprită pe când a schizofrenilor a cunoscut o perioadă de normalitate, urmată de regresie. Mai târziu apar și tulburări de identitate. În autism nu sunt prezente halucinațiile și maniile. Foarte rar poate apărea sindromul autist și mai târziu
AUTISMUL INFANTIL PRECOCE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Iuliana Luminița GUZU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2173]
-
difuz, de forme, intensități și frecvență diferite, indicând o suferință fizică sau funcțională a corpului; bă reprezintă un sentiment moral de apăsare, sfâșiere sufletească, resimțită ca durere psihică, la care se adaugă o importantă componentă ideativă de factură depresivă sau anxioasă. Din punct de vedere corporal, durerea este indicatorul și semnalul răului, iar efectul acesteia este suferința pe care o resimte individul În planul conștiinței sale ca sentiment al alteralității. Alăturat acestor două aspecte, somatic și psihic, durerea morală este acel
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
supraeului moral, caracterizată prin dorința de putere, autoritate, dominanță, dorința de a se impune În fața celorlalți. În plan axiologic, acest tip ilustrează și Împlinește valorile ideale, sacrificiul de sine, expansivitatea și eroismul; Tendință de superioritate Zona tipurilor teoretice (pasiveă Tendință anxioasă EUL Tendință la inferioritate Tendință agresivă Zona tipurilor pragmatice (activeă 2. tendința de inferioritate se raportează la pulsiunile primare, fundamentale, ale inconștientului și se caracterizează prin nevoia de libertate, dorința de schimbare, căutare, evadare, realizarea propriilor dorințe, apetențe, Înclinația către
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
în curând, un țăran bolnav se manifestă sălbatic împotriva doctorului care îi stabilise sorocul. Și aici faptele sunt înregistrate metodic și rece, fără alunecări sentimentale (Înainte de moarte). A doua categorie este aceea a povestirilor în care intervine o notă fantastică, anxioasă. În Colina, de pildă, fantasticul e, ca în Vedenia lui Gib. I. Mihăescu, o proiecție a spaimei. Vasile Catrina merge la câmp și acolo, împresurat de o ceață deasă, amețește și observă că păduricea se aprinde și piere, colina se
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
viață contemporan a adus schimbări importante atât pentru om, cât și pentru grupul social-uman. Condițiile de viață, ritmul vieții și obligativitatea de asimilare a noului antrenează noi forme de manifestare ale patologiei psihice: suprasolicitare, stres, stări reactive de tip nevrotic, anxios, depresii, afecțiuni psihosomatice, tulburări de comportament, conduite de tip deviant, sociopatii, creșterea violenței, toxicomanii și perversiuni sexuale. Toate acestea constituie un tablou sumbru al vieții comunității umane a secolului XX, în plină expansiune a civilizației. Creșterea riscului de boli psihice
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
eveniment extern sau de o motivație internă (I.M. Nestor, J. Favez-Boutonier). Există mai multe tipuri de angoasă: a) angoasa patologică sau nevroza de angoasă este o stare nevrotică la care recunoaștem următoarele: o stare de anxietate cronică, constituțională, specifică personalităților anxioase; crize de angoasă acută, sub formă de episoade paroxistice survenind pe un fond de „angoasă flotantă”; D. Klein distinge două tipuri de anxietate patologică: tulburarea de panică, o tulburare mentală și emoțională cu apariție inopinată; atacurile de panică, reprezentate prin
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Așa cum se poate desprinde din cele de mai sus, există o relație directă între starea de vulnerabilitate și predispoziția personalității la acțiunea factorilor psihotraumatizanți ai vieții cotidiene. Cele mai expuse sunt personalitățile cu o constituție de tip hiperemotiv și cele anxioase, cu trăsături fobic-obsesive. Psihotraumatismele declanșează două tipuri de reacții: a) reacții individuale, de tip nevrotic sau psihotic, cum ar fi: reacții adaptative la stres; reacții de stres depășit; reacții de stres diferit; reacții nevrotice durabile, de următoarele tipuri: • reacții anxioase
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
anxioase, cu trăsături fobic-obsesive. Psihotraumatismele declanșează două tipuri de reacții: a) reacții individuale, de tip nevrotic sau psihotic, cum ar fi: reacții adaptative la stres; reacții de stres depășit; reacții de stres diferit; reacții nevrotice durabile, de următoarele tipuri: • reacții anxioase; • reacții fobice; • reacții isterice; • reacții psihotice; b) reacții colective, de tipul comportamentelor colective de panică: comportamente colective adaptate; comportamente colective inadaptate; reacții emoțional-inhibitor-stupuroase; panică. Rezultă de aici că factorii psihotraumatizanți ai vieții trăite acționează direct și global asupra sistemului personalității
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
modul de desfășurare a vieții interioare: nostalgia, angoasa; reacțiile nevrotice; reacții patice, care sunt reacții ale vieții curente: reacțiile preparanoice, în cursul cărora asistăm la o îngustare a planului libertății (persecuțiile rasiale, amenințările, crispările interioare, atitudinea de victimă, nedreptățirea); crizele anxioase, neliniștea permanentă, îndoielile și interiorizarea, așteptarea unui pericol; depresia anxioasă cu inhibiție și bradipsihie; tulburări de imobilizare în raport cu dinamismul vieții; viața are caracterul unei propulsii către viitor, un sens progresiv și creator; din acest motiv, aspectele patice ale vieții apar
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
reacții patice, care sunt reacții ale vieții curente: reacțiile preparanoice, în cursul cărora asistăm la o îngustare a planului libertății (persecuțiile rasiale, amenințările, crispările interioare, atitudinea de victimă, nedreptățirea); crizele anxioase, neliniștea permanentă, îndoielile și interiorizarea, așteptarea unui pericol; depresia anxioasă cu inhibiție și bradipsihie; tulburări de imobilizare în raport cu dinamismul vieții; viața are caracterul unei propulsii către viitor, un sens progresiv și creator; din acest motiv, aspectele patice ale vieții apar ca „obstacole”, ca forme de „oprire în evoluție”, interesând cele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
militare străine etc. Indiferent de categoria de populație la care se face referință, războiul determină o mare varietate de modificări psihice la populația civilă, ca și la combatanți, manifestate prin psihonevrozele de război, în cadrul cărora se consemnează stări confuzionale, manifestări anxioase și crize de tip isteric sau tulburări psihosomatice. La prizonierii de război sau la persoanele deportate, se menționează stări de apatie, iritabilitate, depresii, reacții anxioase, stări delirante sau halucinatorii, deliruri sistematizate cu temă mistică. Sănătatea mintală la deportați și prizonierii
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și la combatanți, manifestate prin psihonevrozele de război, în cadrul cărora se consemnează stări confuzionale, manifestări anxioase și crize de tip isteric sau tulburări psihosomatice. La prizonierii de război sau la persoanele deportate, se menționează stări de apatie, iritabilitate, depresii, reacții anxioase, stări delirante sau halucinatorii, deliruri sistematizate cu temă mistică. Sănătatea mintală la deportați și prizonierii de război. În cazul persoanelor deportate și al prizonierilor de război, problemele de sănătate mintală sunt diferite de cele ale populației (civile sau militare) aflată
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]