2,313 matches
-
adunați sub genericul de “activist”. [...] să nu fi auzit de acesti trei termeni: foame; frig; frică, sub apăsarea cărora am trăit noi, ochiul lucid de acasă și ne-am dus jugul exilului interior până la capăt; mult mai greu și mai apăsător decât al celora care au reușit să evadeze. Ion Măldărescu: Luându-vă în serios rolul asumat de „reprezentant al neamului”, se pare că „ochii și sufletul acestuia” nu vă prea sunt pe plac, disprețul fiind exprimat prin „măgulitoarele” cuvinte: „viziunea
„Confecţionez haine din pielea clientului…” by http://uzp.org.ro/confectionez-haine-din-pielea-clientului/ [Corola-blog/BlogPost/93072_a_94364]
-
Acasa > Impact > Relatare > GEAMĂNUL Autor: Angela Dina Publicat în: Ediția nr. 1514 din 22 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Ieri fusese o zi nesuferită de toamnă, cu vreme rece și ceață groasă, apăsătoare. Totuși, conform obiceiului, ieșise la prima oră să-și ia ziarul, să facă doi pași. Băgase jurnalul în buzunarul trenciului cu o nepăsare străină. Alteori vedea măcar titlurile acolo, lângă chioșc. Acum, nu! Nu, nu era în apele lui, gândi
GEAMĂNUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1424589464.html [Corola-blog/BlogPost/382411_a_383740]
-
apa ce picură din lacrimi, toate sunt populate cu elemente, creaturi anonime, minuscule ce se percep cu ochiul de la nivelul cel mai de jos al lăcustei, până la ochiul atoatevăzător, foind fără noimă în lumea lor pierdută, uitată. În mijlocul acestei tăceri apăsătoare, poeta vrea să-i dea îngerului ,,toată respirația/ toată viața’’ ei (Poezia). Dar să le luăm pe rând. Timpul din această carte este unul care vine dintr-un trecut îndepărtat, uitat de lume, tăcut, secret, misterios. Acest timp nu pare
MARIANA PÂNDARU – „Așteptare în tăcere” by http://uzp.org.ro/mariana-pandaru-asteptare-in-tacere/ [Corola-blog/BlogPost/93858_a_95150]
-
în continuare predilecția pentru un colorit sărăcăcios (care sporește senzația de mister, de singurătate, de impenetrabil, de auster, de apăsare, de tristețe, de abandon), pentru verdele zid al pădurii (un alt obstacol ce face ca totul să devină greu și apăsător), un verde crud, nealterat de nuanțe, o culoare plată, fără tonuri de dégradé. Este un univers în care, dintr-o dorință de eliberare, pare că se aude ,,un strigăt ciudat/ bătându-se de pereții/ cu ierburi înalte’’ (Verdele zid), este
MARIANA PÂNDARU – „Așteptare în tăcere” by http://uzp.org.ro/mariana-pandaru-asteptare-in-tacere/ [Corola-blog/BlogPost/93858_a_95150]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > CORTINA Autor: Camelia Constantin Publicat în: Ediția nr. 373 din 08 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului A căzut cortina! Spectacolul s-a terminat, luminile s-au stins. O liniște apăsătoare ne înconjoară. Picură lacrimi pe obrajii îndurerați ai clipelor pierdute în suspinul mut. Am învățat ce-i iubirea, cum s-o dăruim, să fim creativi, umani. Ne-am infiltrat în ritmurile inimii, sunetul muzicii ne-a purtat pe aripa gândului
CORTINA de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cortina_.html [Corola-blog/BlogPost/361881_a_363210]
-
Tristețea, cu nuanțe diferite, e sugerată și de diversele tonuri de albastru, pe alocuri albastru și mov, adăugându-se și ceva maro închis, cu rezonanță de un fel de roșu întunecat. Intregul fundal e predominat de un albastru zbuciumat, închis, apăsător. Mie el îmi sugerează, un pic, și cerul cândva senin, dar asta-i, poate, doar o iluzie, căci acum e apăsător, a ploaie și înserare tristă... Interesant că atmosfera de decepție și de primire a unor lovituri puternice și neașteptate
PICTORIŢA LIANA SAXONE HORODI, ÎNTRECÂNDU-SE PE SINE de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Roni_caciularu_pictorita_l_roni_caciularu_1386843444.html [Corola-blog/BlogPost/363286_a_364615]
-
mama, nemțoaică, tatăl, român. Copilul crește cu nostalgia protecției paterne, într-o atmosferă tensionată de consecințele războiului, apăsată de precaritate, datorată multiplelor evenimente și schimbări, și în cvasi-absența mamei, care muncea din greu cu ziua pe la alții. În acest climat apăsător, dar care urma încă normal cursul obișnuit al cutumelor rurale, apare un semnal, un câine, nu se știe de unde și al cui, pe care cineva îl numise Bolșevic. Din perspectiva textului, aș zice că avem a face cu o inspirată
OLIMPIA BERCA, UN ROMAN AMBIŢIOS de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 by http://confluente.ro/Un_roman_ambitios_olimpia_berca_1393684866.html [Corola-blog/BlogPost/358221_a_359550]
-
-n mine/ îi las ce nu-s/ mutând din spațiul negru, ca la șah,/ un mugure în timpul sfânt și alb.” (Timp alb, s. n.). Spațiul, datorită zbaterii sufletului, este și el alb; dar sub povara dramei omenești se strânge și devine apăsător, opac: „tavanul mut” așteaptă nevzuta mână să scrie: „mene, mene techel upfarsin” (Precum tavanul mut al scrisului de înger). Cauzalitatea se sprijină în cele neimanente, cu o vorbă a poetului, pe „toiagul de ceară” al omului, al topirii și al
DUMITRU ICHIM, SAU DESPRE REAMINTIREA GRAIULUI UITAT de DUMITRU VELEA în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dumitru_velea_dumitru_ichim_dumitru_velea_1370267178.html [Corola-blog/BlogPost/346225_a_347554]
-
să scoată o vorbă, înspre birouri. Toată fața îi era un semn de întrebare în încordarea‑i nefirească. L‑a privit lung, încruntat și nemulțumit, pe șeful Secției de Poliție. A rămas în picioare în mijlocul încăperii și, după câteva secunde apăsătoare, pline de tensiunea născută din senin, i‑a vorbit cu năduf: - L‑ai reținut pe acest om pentru că este proprietarul mașinii aflată în curtea cu pricina... Ai avut și alte motive? - ...Nu înțeleg ce vreți să insinuați, domnule comisar... El
CHEMAREA DESTINULUI (6) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_6_.html [Corola-blog/BlogPost/364582_a_365911]
-
și în mișcarea necontrolată a mâinilor se citea începutul neliniștii ce‑l cuprindea. - Mda... Până aici e bine, domnule Breazu, chiar dacă ai lungit răspunsul cu date despre care nu te‑am întrebat, a intervenit comisarul Olaru după o pauză lungă, apăsătoare, bine calculată de ofițer. Ai afirmat că lucrezi la firma de pază și protecție „P”... ca agent de pază... - Da, domnule comisar, așa este, s‑a grăbit el să confirme, ridicând capul. Am postul de pază la Mall... cel din
CHEMAREA DESTINULUI (6) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_6_.html [Corola-blog/BlogPost/364582_a_365911]
-
prim-plan actualitatea inimii greu încercate. Peisajul pluvial consonează cu o problematică aspectare interioară, predispusă la multiple frământări. Dominanta clarobscuritate a versurilor Cristianei Maria Purdescu devine adeseori supliciantă. Astrul nocturn privilegiază complexe circumstanțe fluide, profund misterioase. Provizoratul sentimental capătă proporții apăsătoare: "Încearcă să mă cauți/ în nimicul din grota platonică,/ în neputința de a iubi pe altcineva,/ în nevoia de a fi cu mine,/ în nefericire!// Încearcă să mă simți/ în sângele înfierbântat/ De ora pașnică a nopții.// Încearcă să mă
OCTAVIAN MIHALCEA DESPRE CRISTIANA MARIA PURDESCU de BAKI YMERI în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1454267844.html [Corola-blog/BlogPost/380633_a_381962]
-
Câteodată, peisajul liric ia accepțiuni de mult apuse. Sunt invocate florile carnivore, descinse parcă dintr-un fantomatic neant al idealurilor erodate. Fundamentele nocturne, împreună cu atotputernicia solitudinii, determină nedisimulata interiorizare hipersensibilă: "Rămâi/ Chiar dacă e noapte,/ Singurătatea nu chinuie,/ Tristețea nu-i apăsătoare./ Rămâi,/ Durerea e mănușa ce ni se potrivește." (Durerea e). Persistă, invariabil, tentativa de a frecventa zone adânc spiritualizate. Poeziile Cristianei Maria Purdescu sunt situate sub o pregnantă influență selenară, fiind realizat un misterios sincretism între umbrele trecutului și mereu
OCTAVIAN MIHALCEA DESPRE CRISTIANA MARIA PURDESCU de BAKI YMERI în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1454267844.html [Corola-blog/BlogPost/380633_a_381962]
-
revederii plaiurilor natale. Doream ca la întoarcere să găsesc cultura și ființa umană repuse în drepturile lor firești ale existenței în conformitate cu o societate cu adevărat democrată a mileniului III. De cum am trecut granița la unguri o altă atmosferă mai puțin apăsătoare mă înconjura. Traversând Ungaria și Slovenia melancolia a mai dispărut fiind frapat de priveliștile încântătoare ce se desfășurau pe rând prin fața ochilor. A urmat traversarea lanțului muntos al Alpilor prin numeroase tuneluri. Odată cu căderea celei de a doua nopți, de când
ILUZII ŞI SPERANŢE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1400132509.html [Corola-blog/BlogPost/350736_a_352065]
-
adresa prietenilor Hei, măi violenților, măi pezevenghilor, voi cei care furați planeta din ceruri și până în miezul ei viu prin varii tertipuri de care n-aș vrea să mai știu!” Volumul de poezii, recent apărut, ne dezvăluie și stările sufletești apăsătoare ale poetului, neliniștea sa în raport cu lumea înconjurătoare. Avem în vedere poezii cum sunt: Singur; Îngrijorare; Iluzie interzisă; Păcat că nu ești; Angoasă de toamnă. Toate aceste succinte considerațiuni ne conduc la concluzia exprimată de noi in extenso, în volumul Scriitori
ÎN LOC DE RECENZIE INTEROGAȚIE FINITĂ de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1422820118.html [Corola-blog/BlogPost/375965_a_377294]
-
Acasa > Poezie > Credinta > IARTĂ! Autor: Olguța Trifan Publicat în: Ediția nr. 1539 din 19 martie 2015 Toate Articolele Autorului Iartă-mi tristețea, haină grea, apăsătoare, ce-mi îmbracă sufletul dominându-mi existența! Din care, precum torențială ploaie, puhoi de lacrimi scrise, curg. Iartă-mă, din nou, că nu pot să mă bucur, atunci când văd durerea ce trupul Ți l-a vlăguit! Iartă-mă, Te rog
IARTĂ! de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1426717979.html [Corola-blog/BlogPost/370254_a_371583]
-
pomenire, Cum a fost în vis Domnul așa a zis, Și fata s-a bucurat Că monăstirea se înalță Dar domnișorul a plecat Și de fată a uitat. Foaie verde a plopului, Ici, pe Valea oltului ... (Se lasă o liniște apăsătoare. Treptat , în crescendo se ascultă o perdea muzicală. ). Va urma!
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
CONTESA: (cu blândețe) E un cavaler chipeș, vânjos și inteligent! Contesa merge și se așează în jilțul său.Contele continuă să scrie în manuscrisul său unde ține evidența împărăției pe care o stăpânește. Pentru câteva secunde se așterne o liniște apăsătoare. În cele din urmă CONTELE DRACULA se ridică și înaintează spre ei cu pași rari și o privire gravă. Tânărul rămâne nemișcat. În fața sa se oprește un bărbat puternic cu o mustață mare, ochi de vultur și o față aspră
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_i_sce_ion_nalbitoru_1386102075.html [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
-
tresărind, cu gândurile împrăștiate care încotro,asemenea unor păsări speriate, mă apropii, cu pași ușori, de ușă care ma despărțea... de o mirare , o stranie mirare... - Cine-i acolo? Cine mă deranjează în aceste clipe încărcate de-o grea și apăsătoare melancolie? Și, de dincolo, din imediata apropiere, o voce aproape știuta, cu rezonante de ape curgătoare și cascade, cu freamăt de codru și lanuri în pârga, de păsări cântătoare, de furtuni infinite... îmi răspunde: - Deschide, da drumul, poeto! Sunt eu
PREMIUL II LA CONCURSUL INTERNATIONAL MEMORIA SLOVELOR , EDITIA A II-A, 2016 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1474374673.html [Corola-blog/BlogPost/379395_a_380724]
-
și implicit presiunea autorităților au crescut, au apărut diverse campanii și câteva soluții - unele cu potențial mare, ca Radarul Pădurilor, au fost implementate. Schimbarea de paradigmă însă se lasă așteptată, iar viziunea care să reușească să adreseze aceste provocări, din ce în ce mai apăsătoare, nu apare. Unul dintre motivele probabilele pentru care nu reușim să găsim aceste soluții reale este căutarea unor soluții punctuale, izolate, fără să încercăm să contextualizăm aceste probleme. Aș exemplifica cu problema pădurilor. Una dintre părțile relevante, a celor cei
Avem nevoie de încă jumătate de planetă ca să menținem consumul actual by https://republica.ro/avem-nevoie-de-inca-jumatate-de-planeta-ca-sa-menc-inem-consumul-actual [Corola-blog/BlogPost/338270_a_339599]
-
și ne modelează.Cruci de suflete,răzbat prin fumul gros al peroanelor,îmbrățișându-se cu un scâncet atunci când simt că sunt cele alese.E doar așteptare,trenuri,peroane și o gară de suflete... De undeva de foarte departe,o liniște apăsătoare își lasă cu pași grei măreția pe pământ.Pe sub gene lungi de așteptare,sub care ne-am ascuns,lăcrimând la toate vulgaritățile,ne cercetăm vanitoși.Clocotim pe sub pieile noastre și,ne dezbrăcăm flămânzi de instinctele noastre de dominare,doar ca
GARA SUFLETELOR de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1454242149.html [Corola-blog/BlogPost/384076_a_385405]
-
disperarea, deși încerca să braveze. Pierduse și trebuia să se obișnuiască cu această pierdere incomensurabilă. Dorind să treacă peste această stare, care vrând-nevrând, îi cam întristă pe toți, Valentina începu să pună întrebări și să sporovăiască, alungând pentru moment atmosfera apăsătoare care încerca mereu să se strecoare la masa lor. Vorbiră vrute și nevrute, iar după ce terminară cu toții de servit cafeluța, așa zisă, matinală, plătiră și părăsiră localul. Vremea era superbă, deși debutase cu frig și ceață. Era o dimineață limpede, senină, ici
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/luchy_lucia_1464162942.html [Corola-blog/BlogPost/378856_a_380185]
-
BRÂNCUȘI : Da, da ce-ar fi ca să se poată tocmai în perioada aceasta în care trăiesc eu ? În perioada aceasta când clepsidra mai are foarte mult timp până să se răstoarne? (tace câteva clipe în care liniștea este cumplit de apăsătoare ) CONSTANTIN BRÂNCUȘI : Da, exact, ce ar fi ca tocmai această perioadă să fie ultima clepsidră care nu se mai răstoarnă niciodată ? ( ca și cum i-ar fi revenit deodată puterea) Voi tăia Coloana infinitului, o voi tăia ! Și nu va mai fi
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Brancusi_piesa_de_teatru_in_trei_parti.html [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
fund - // ultimul strop... fără tine!” ( Băutura ta preferată - nectar). Stăpână pe mijloacele de expresie, mișcându-se cu dezinvoltură printre răsărituri și apusuri, trăirile poetei trec de la starea de liniște, calm aparent... la starea de angoasă, măcinare lăuntrică, neliniște, înfrângere , singurătare apăsătoare... acestea căpătând valențe grave, profunde - străbătute de intensitatea fiorului liric. „ Vai ,mie!, // cerșesc azur // și mistuit de sete, // mușc brazda caldă... pe țărmul unde iele - // în seva mea se scaldă!”// O, sfânt giuvaier // ți-e ruga în zadar... // și-azurul
BIANCA MARCOVICI CRONICĂ LITERARĂ LA VOLUMUL VALENTINEI BECART DOUĂ LACRIMI DE CER , EDITURA ALFA, IAŞI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 422 din 26 februarie 2012 by http://confluente.ro/Bianca_marcovici_cronica_literara_la_cezarina_adamescu_1330282013.html [Corola-blog/BlogPost/346840_a_348169]
-
Iulia, cifra doi este cifra doi și nu seamănă cu nimeni. Cifra trei este așa cum am făcut-o eu, nu seamănă cu nici un moș și cu nicio babă. Cifra patru..... - Asta seamănă cu a lu’ Celeapcă, a sărit unul. Liniște apăsătoare în clasă și respectivul a continuat: l-am văzut eu când ducea scaunul în cap la cârciumă! S-a uitat lung la băiat și a tăcut. Îi era teamă să mai spună ceva. Cine știe ce trăsnăi mai spuneau copiii? A continuat
DOMNIŞOARA IULIA-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1442046613.html [Corola-blog/BlogPost/378224_a_379553]
-
împart cu pescărușul salvat lăuntrul său! Marea mă surprinde... unda nu e rece, dimpotrivă! Dau să probez imersiunea! Sunt imponderabil... Eliberez energii... Luminiscența stranie mă invadează, îmi disipă ființa. Devin halou salin! Sunt aspirat... Îmi văd corpul, atârnă pe stâncă... Apăsător apus tomnatic. Biata ofrandă dispare pripit, o șterge un talaz retractil... În secundă plonjez nevoit de pe dig, înșelat de covorul de alge; dăruiesc generos pietrelor sânge din tâmpla sfărâmată. Picuri sărați i-ar goni slăbiciunea... O doresc ajunsă pe val
SENS ŞI CONTRASENS de ANGELA DINA în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1440915071.html [Corola-blog/BlogPost/372225_a_373554]