554 matches
-
pasiveă Tendință anxioasă EUL Tendință la inferioritate Tendință agresivă Zona tipurilor pragmatice (activeă 2. tendința de inferioritate se raportează la pulsiunile primare, fundamentale, ale inconștientului și se caracterizează prin nevoia de libertate, dorința de schimbare, căutare, evadare, realizarea propriilor dorințe, apetențe, Înclinația către aventură; 3. tendința de agresivitate concentrează tendințele proiectate către viitor. Ele sunt specifice tipului anticipativ, reformator, care demolează vechea ordine sau ordinea existentă, reprezentând spiritul negator, dominator. Acest tip, de factură revoluționar-anarhistă În plan social, neagă valorile existente
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de „a fi pasiv”, ci de „a fi activ”. O atitudine prin care eu sfârșesc prin a domina lumea și a o subordona voinței mele. Din acest punct de vedere, puterea depășește semnificația actului, devenind un mijloc de satisfacere a apetențelor mele primare sau a aspirațiilor mele spirituale. Din punct de vedere psihomoral, distingem două semnificații pentru putere: aă posibilitatea de a fi sau de a te afirma, de a te impune În absența oricăror obstacole, susține Boussuet: bă posibilitatea de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
gura nu poate fi neglijată. Deși ea a pierdut mult din rolul său din psihologia animală, acesta fiind preluat, În cazul omului de mână suntem obligați să-i acordăm În continuare importanță și să-i analizăm semnificația. Gura reprezintă „organul apetențelor primare”. Ea este „primul organ al plăcerii” la copilul nou-născut, reprezentând organul prin care se realizează actul suptului. Suptul este „plăcere tactilă”, dar și „plăcere gustativă”. Această „funcție primară”, deosebit de complexă a gurii reprezintă În psihanaliză „stadiul oral” al dezvoltării
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
stadiul oral” al dezvoltării și evoluției pulsionale a persoanei (S. Freudă. Gura reprezintă, dincolo de „anatomia” și „fiziologia” ei și semnificațiile psihologice și morale, fiind din punct de vedere simbolic, dar și În calitatea de „acțiune/comportament” practic, un „organ al apetențelor”, precum și un „organ al distrugerii”, asociat cu pulsiunea agresivă. Deși, cum am spus mai sus, În decursul evoluției speciei umane, gura a fost treptat Înlocuită cu mâna, funcțiile sale primare continue să fie prezente. Ne referim În sensul acesta la
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sensul acesta la câteva acțiuni care-i sunt proprii, specifice: a apuca, a ține, a mușca, a zdrobi și a mesteca. Acestea pot fi considerate ca reprezentând „funcții/acte” cu caracter violen, dar și operații ale actului de hrănire, În raport cu apetențele alimentare. Este interesant de subliniat faptul, că la om, gura, În decursul evoluției, va dobândi noi funcții psihomorale legate de exprimare și trăire a unor emoții sau sentimente de tipul „acțiunilor emoțional-erotice” cum ar fi sărutul sau râsul zâmbetul. Dacă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
seama. Trebuie ca să mai adăugăm un lucru esențial legat de funcțiile gurii. Acesta este reprezentat prin preferințele alimentare, legate de gustul și contactul acestora cu gura. Dincolo de calitățile sale de factură nutrițională, „alimentul”, din punct de vedere psihomoral reprezintă „obiectul apetențelor” care sunt „alese” și „verificate” În gură. Plăcerea gustului sau dimpotrivă dezgustul, preferințele, abținerile sau refuzul alimentar, trebuie judecat și Înțeles prin raportarea „alimentelor” la un anumit sistem de valori al persoanei. În fine, trebuie să avem În vedere și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
gură. Plăcerea gustului sau dimpotrivă dezgustul, preferințele, abținerile sau refuzul alimentar, trebuie judecat și Înțeles prin raportarea „alimentelor” la un anumit sistem de valori al persoanei. În fine, trebuie să avem În vedere și cazurile de „pervertire a gustului” și „apetențele anormale” care apar În cursul unor afecțiuni psihice cum ar fi „pica” etc. 4. Cuvântul Cuvântul este cel de-al treilea instrument sau mijloc prin care o persoană acționează asupra alteia sau asupra unui grup de persoane cărora li se
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
structura constituțională a eului și cuprinde tulburări psihomorale nucleare. În această categorie sunt incluse următoarele: labilitatea și modul de a fi imprevizibil, instabilitatea și inconstanța, modul de a fi inegal al eului, nesiguranța de sine, nevoia de securitate și dependența, apetențele patologice, atitudinile și conduitele ezitante etc. Vom analiza, În continuare, cele două grupe principale de tulburări psihomorale: tulburările tendențiale de factură funcțională și tulburările nucleare de factură structurală ale eului. Acte și conduite de exaltare, de afirmare, productive (Pulsiuni ale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
comun al simbolismului: mirajul „departelui” (cuvânt tematic frecvent utilizat) și al „zărilor albastre”, marea, corăbiile, „insulele stinghere”, ce „zac necunoscute” în Pacific, peisajele exotice, parcul autumnal, ploaia, solitudinea, recluziunea, nevrozele și morbidezza, dar și marele oraș, „Capitala”. Nota specifică e apetența pentru meditația gravă. În lipsa unui fundament cultural solid - cum remarca E. Lovinescu -, ceea ce ar fi putut deveni explicare metafizică a lumii se oprește la stadiul întrebărilor preliminare. Lirica sa e „o continuă interogație” (Perpessicius), iar S. este un poet al
SAULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289513_a_290842]
-
contribuie în final la realizarea unei imagini de sine a omului. În ceea ce privește experiențele corporale, ele au, în primul rând, un caracter pur ontologic, desemnând faptul de a exista al omului în multiple planuri. Experiențele sufletești sunt variate, după cum urmează: a) apetențele și plăcerea somatică, reprezentate prin odihnă/mișcare, hrană/băutură, sexualitate; b) situațiile-limită somatice, reprezentate prin senzații fizice sau fiziologice, cu caracter acut, imprevizibil și perturbant, cum sunt: durerea, febra, apneea, stopul cardiac, traumatismele, setea, foamea, oboseala fizică; c) infirmitățile, percepute
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în legătură cu latura sufletească a persoanei umane sunt experiențele sufletești. Ele pot avea o gamă largă de variante, ca și în cazul experiențelor trupului, și exprimă aceeași dimensiune ontologică a persoanei. Le vom prezenta pe rând în cele ce urmează. a) apetențele și plăcerea sufletească se manifestă prin senzații sau trăiri de genul: binele, liniștea interioară, fericirea, starea de echilibru sufletesc, plăcerea oferită de izolare, meditația; b) situațiile-limită sufletești au un caracter brusc și perturbă funcționarea normală a vieții persoanei în totalitatea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
orgoliul, vanitatea, invidia, conflictele afective, complexele de inferioritate; teama de risc, de necunoscut și de durere, care dă naștere la prudență, aprecierea rațională a situațiilor, scopuri utile etc.; devianțele ce pot apărea în aceste situații sunt lenea, lașitatea, superficialitatea, rutina; apetența alimentară este un fapt natural la copil și ea se manifestă cu o intensitate mult mai accentuată decât la adult; din punct de vedere moral, ea reprezintă o tendință inferioară. În acest domeniu, poate apărea următorul tip de devianțe: răsfățat
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
la suicid, revolta împotriva părinților și a familiei, reflecții metafizice stranii, idei politice reformatoare sau revoluționare, sentimente de ură, stări de reverie morbidă, lene morbidă, cinism etc.; se mai pot întâlni bufee de tipul tulburărilor de comportament, fugii sau vagabondajului, apetenței pentru alcool sau droguri, izolării morbidă cu preocupări de tip autist; schizofrenia, boală cu debutul fixat în perioada adolescenței, este frecvent întâlnită; fondul ei se grefează pe starea de inactivitate și indiferență a tânărului față de viață și față de propria sa
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
femei și nu este localizată în jurul unei vârste precise, ea instalându-se de regulă lent, în timp, după 55-65 de ani, uneori chiar după 70 de ani. Andropauza la bărbat reprezintă începutul involuției activității sexuale și se manifestă prin: exacerbarea apetenței sexuale (satiriazisul senescent); tulburări psihice difuze asociate (cefalee, astenie, insomnie, cenestopatii, oboseală la efort); modificări emoțional-afective; reducerea randamentului intelectual; schimbarea preocupărilor, a intereselor, a relațiilor interpersonale. Măsurile de psihoigienă care se impun în această nouă situație sunt următoarele: tratament medical
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
oameni: concurență, opoziție, conflict. Fenomenul care stă la baza vieții în grup este „interatracția”, reprezentând tendința de apropiere a indivizilor între ei (P. Sivadon). Aceasta se manifestă în vederea realizării unor scopuri, și anume: - creșterea activității; - schimbul reciproc de stimuli emoționali; - apetențele sexuale; - apărarea comună; - ocuparea unui teritoriu comun; - comportamentele comune, uniforme; - creșterea copiilor; - procurarea și producerea hranei în comun. Pentru J. Delay și P. Pichot, grupul uman are următoarele caracteristici: a) interacțiunea: trebuie să existe o interacțiune între membrii ansamblului, în
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
la „ieșire din realitate”, pe care individul nu o mai acceptă, „căutarea unei alte realități” într-o lume imaginară a iluziilor. Este o formă de comportament de retrage-refugiu, dar și de dezertare de la lupta cu viața. O atitudine de pasivitate. Apetența pentru consumul de droguri apare de regulă în perioada de criză a adolescenței, în cursul formării și căutării identității propriului Eu. Apelul la droguri se datoreează absenței unui model, de regulă parental/familial, și imitării automate a unor „(pseudo)modele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
o slăbire a sentimentelor etice și afective, cu tendință spre instabilitate, impulsivitate, hipersugestibilitate, tulburări de comportament și acte antisociale, perversiuni sexuale etc. (K. Schneider, A. Petrilovitch). Constituția toxicomaniacă, în care este inclus și alcoolismul, este dispoziția psihopatică marcată printr-o apetență față de consumul de droguri sau băuturi alcoolice, de care individul devine dependent, degradându-și treptat personalitatea, modificându-și comportamentul prin adoptarea unui tip de conduite deviante sociopatice. Stările depresive reprezintă un risc major pentru sănătatea mintală și se manifestă prin
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
imagist inspirat care, servindu-se de metrul clasic, creează, pe linia sentimentalismului minor, o atmosferă de limpiditate și echilibru. Lirica lui emană o senzație de liniște și mulțumire, rar înfiorată de întrebări sau de îndoieli. Prohod pentru zi relevă aceeași apetență pentru imaginile clare, luminoase, trasând contururi hieratice în decor de alb imaculat, dar accentuează latura angoasată, exprimând, în manieră bacoviană, nostalgia edenului pierdut - copilăria - sau tristețea „iubirilor ucise în toamna putredă”. Ceea ce diferențiază acest volum e accentuarea situării tradiționaliste și
ŢUGUI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290293_a_291622]
-
interpretări politice, aducând o viziune mai largă, la scara întregii literaturi române, asupra unor personalități doctrinare, a unor evenimente și orientări. După 1989 U. e interesat să dezvolte vechi premise, dar introduce și direcții noi. Cărțile tipărite acum relevă aceeași apetență pentru discursul intelectual preocupat de precizie, disocieri, sinteză, dar și pentru construcție și orizonturi ample. Este originală viziunea filologico-istorică asupra manipulării imaginii lui Vlad Țepeș în lumea germanică - și mai târziu în tot Occidentul - prin versiunea Dracula, într-o lucrare
UNGHEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290341_a_291670]
-
expatriere. Există, de altfel, cititori care îl preferă pe eseist și publicist. În vremea dictaturii ceaușiste el a izbutit să practice o gazetărie ferită de servituțile politico-propagandistice, ceea ce era greu de evitat în epocă. Textele trădează un spirit efervescent, cu apetență pentru cotidian, pentru modernitate, pentru citadinism. O mențiune specială o merită volumul de interviuri Biografia debuturilor (1978), care grupează o serie de convorbiri cu scriitori și cărturari (din diferite generații, dar mai degrabă vârstnici, aflați la apogeul notorietății) cuprinzând, ca
TUDORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
afli cald/ de trupul celui ce l-a locuit o clipă înainte// Și-ncet căldura lui mă cotropește/ aproape cred că l-am iubit cândva”. Forța radiografică a privirii dictează acestei poezii cantonarea în universuri închise, cvasimaterne. Nu atât o apetență la minuscul, cum se observa în Vindecările și cum se va observa în Natură moartă cu suflet - sugestie și diafanitate -, cât o deschidere întru închidere, o energie risipită în mulțimi de elemente, refăcându-se tocmai prin alterare. Cu Mâna pe
URICARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290378_a_291707]
-
vreunei Esmeralde, cu existența înecată în aburii alcoolului. Autorul știe să dea viață personajelor, deține mecanismul construirii unei proze de mai mare întindere, dar nu adâncește investigația psihologică. Decorul, redus la minimum, joacă un rol secundar, textele trădând mai mult apetență pentru narațiunea în sine, pentru spectaculos, și mai puțin pentru descripție și analiză. Un istoric literar preocupat îndeosebi de aportul documentar se arată a fi V. în studiile publicate în perioada antebelică, printre care Bucovina în viața și opera lui
VASILIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290457_a_291786]
-
el nu a publicat excesiv de mult. Mircea Vulcănescu a fost mai mult o prezență în epocă [...]. Toți contemporanii vorbesc admirativ de Mircea Vulcănescu, ca despre un om deosebit de dotat, generos, cu o mare cultură filosofică, dar și cu o egală apetență pentru viață și pentru bucuriile ei foarte diverse, oarecum în contrast cu „idealismul” lui de concepție. În generația sa a fost spiritul cel mai „așezat”, fără a fi însă și neutral; el se situează între extreme - Cioran și Pandrea -, o atitudine în
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
un iezer, / ca o lacrimă în ochiul din creștet, / Înmulțeam peștii din albiile moarte, / Pâinea din grâul de piatră, / Și sângeram cu inima sfârtecată prin care trecea, / Pe gura vântului, câinele pământului” (Exodul de nouri). Lirismul conjugă interiorizarea ideilor cu apetența pentru sensurile etice și valorizează atât sursele foclorului, cât și modele poetice moderne. Voce înzestrată cu o anume gravitate, S. cartografiază traseele ascunse prin care lirismul epic, cu ecouri din Walt Whitman, transformă realitatea într-o configurație hieratică, după cum mărturisește
SURU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290023_a_291352]
-
cu viața și perpetuarea speciei; 3) instinctul de asociere, privind gregaritatea, instinctele colective, altruiste, în raport cu viața comună din cadrul societății. Fiecăreia din grupele de instincte, de mai sus, îi corespund anumite caracteristici proprii. Instinctul de conservare se raportează la nevoile sau apetențele nutritive; posesiunea de bunuri materiale, respectiv instinctul de proprietate și, în fine, la sentimentul propriei sale personalități (egocentrism, ambiție, orgoliu, vanitate etc.). Instinctul de reproducere privește funcțiile genezice, viața si activitatea sexuală a individului, perpetuarea speciei, dorința de a avea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]