985 matches
-
element contributiv al hipotoniei faringiene, examinarea neurologică la nivel cervical nu a intrat încă în bilanțul de rutină al bolnavilor cu apnee de somn. Refluxul gastro-esofagian este determinat de creșterea presiunii transdiafrag-matice odată cu creșterea presiunii întratoracice generată de sindromul de apnee obstructivă în somn. Modificările frecvente ale presiunii transdiafragmatice afectează ligamentul freno-esofagian, având ca efect instalarea insuficienței sfincterului esofagian inferior. Sexul masculin este predispus la apnee de somn, mai ales în corelație cu obezitatea, vârsta peste 40 ani și sforăitul. Femeile
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
gastro-esofagian este determinat de creșterea presiunii transdiafrag-matice odată cu creșterea presiunii întratoracice generată de sindromul de apnee obstructivă în somn. Modificările frecvente ale presiunii transdiafragmatice afectează ligamentul freno-esofagian, având ca efect instalarea insuficienței sfincterului esofagian inferior. Sexul masculin este predispus la apnee de somn, mai ales în corelație cu obezitatea, vârsta peste 40 ani și sforăitul. Femeile sunt protejate hormonal, dar și prin dispoziția ginoidă a țesutului adipos. Protecția hormonală a femeilor este susținută și de creșterea prevalenței bolii după menopauză. La
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
hormonal, dar și prin dispoziția ginoidă a țesutului adipos. Protecția hormonală a femeilor este susținută și de creșterea prevalenței bolii după menopauză. La femeile care suferă de sindromul ovarelor polichistice, datorită creșterii hormonilor androgeni, riscul de a dezvolta sindromul de apnee obstructivă în somn crește semnificativ. Poziția în timpul somnului: în decubit dorsal, se reduce diametrul căilor aeriene superioare prin efect gravitațional asupra luetei, palatului și limbii, ceea ce determină creșterea rezistenței la acest nivel și apariția obstrucției. Medicamentele: sedativele și hipnoticele au
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
aditive și sinergice cu alcoolul. După administrarea de Diazepam se produce o depresie a activității mușchiului genioglos și, în general, a mușchilor dilatatori ai căilor aeriene superioare. Alte influențe negative pot realiza: narcoticele, anestezicele, testosteronul. Alcoolul: crește frecvența și durata apneilor prin efectul combinat de reducere a tonusului musculaturii faringiene și deprimarea răspunsului la hipoxie și hipercapnie. Alcoolul poate induce sforăitul, dar nu afectează nervul frenic și se menține presiunea negativă realizată de hemidiafragme, care agravează colapsul la nivelul căilor aeriene
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
obstructive în timpul somnului este o consecință a ruperii echilibrului fragil care există între: constituția anatomică, presiunea intraluminală faringiană, activitatea mușchilor dilatatori ai căilor respiratorii superioare, sensibilitatea chemoreceptorilor la hipoxie, controlul nervos central al respirației. Elementul de bază în sindromul de apnee în somn de tip obstructiv este obstrucția căilor aeriene superioare, de obicei la nivelul orofaringelui. Apneea care rezultă produce o asfixie progresivă până la trezirea bruscă din somn, după care permeabilitatea căilor aeriene superioare este restabilită și se reia respirația. Pacienții
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
intraluminală faringiană, activitatea mușchilor dilatatori ai căilor respiratorii superioare, sensibilitatea chemoreceptorilor la hipoxie, controlul nervos central al respirației. Elementul de bază în sindromul de apnee în somn de tip obstructiv este obstrucția căilor aeriene superioare, de obicei la nivelul orofaringelui. Apneea care rezultă produce o asfixie progresivă până la trezirea bruscă din somn, după care permeabilitatea căilor aeriene superioare este restabilită și se reia respirația. Pacienții readorm și secvențele de evenimente se repetă deseori de sute de ori pe noapte, ducând la
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
atât mecanismele de reglare și control ale ventilație pulmonare, cât și bazele neuro-umorale ale alternanței somn-veghe. Dezechilibrele metabolice și funcționale rezultate produc deteriorarea calității somnului însoțită de o gamă variată de stări patologice asociate, a căror ansamblu constituie sindromul de apnee de somn de tip obstructiv. Rolul căilor aeriene superioare este de a asigura trecerea aerului în teritoriul de schimb alveolo-capilar. La majoritatea pacienților configurația căilor aeriene este afectată structural, ceea ce predispune la obstrucție. Cavitatea nazală reprezintă primul segment al modulării
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
de la nivelului gâtului. Sforăitul, o vibrație cu frecvență înaltă a țesuturilor moi la nivelul palatului și faringelui, care rezultă din reducerea lumenului căilor aeriene superioare, poate agrava îngustarea acestora prin edemul țesuturilor moi. Deși se însoțește de intensificarea eforturilor ventilatorii, apneea obstructivă provoacă hipoxemie (cu sau fără hipercapnie) care, atingând un nivel critic, activează sistemul de reglare și control al respirației urmat de trezire și reluarea pentru scurt timp a contractilității mușchilor dilatatori ai faringelui și repermeabilizarea acestuia. Aceasta atrage o
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
o hiperventilație, cu reducerea controlului respirator datorită instalării hipocapniei, fapt care atrage o pierdere de tonus a musculaturii căilor aeriene și colapsul lor. Această succesiune de evenimente se poate repeta de sute de ori în timpul unei nopți. În sindromul de apnee obstructivă în somn crește în special rezistența la flux datorită îngustării lumenului căilor aeriene superioare, ceea ce produce o turbulență crescută a curentului de aer și o creștere considerabilă a consumului de oxigen al mușchilor respiratori. În efortul chiar de mică
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
consumului de oxigen al mușchilor respiratori. În efortul chiar de mică intensitate, aportul suplimentar de oxigen realizat prin creșterea ventilației este consumat în întregime de mușchii respiratori în dauna celorlalte țesuturi în activitate. Scăderea fluxului sanguin cerebral în timpul episoadelor de apnee și hipopnee precum și hipervâscozitatea sanguină, hipertensiunea arterială și niveluri crescute de amiloid A1, cresc riscurile pacienților cu SAOS de a suferi accidente vasculare cerebrale. DIAGNOSTICUL SINDROMULUI APNEII OBSTRUCTIVE DE SOMN Diagnosticul SAOS nu este simplu, deoarece presupune de cele mai multe ori
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
conștientizează intensitatea acestuia. Sforăitul este exacerbat de ingestia de alcool înainte de culcare sau de creșterea în greutate. La observația atentă a pacientului cu această tulburare de somn, se constată că mișcările respiratorii sunt prezente și în timpul episoadelor obstructive. Cei cu apnee severă pot avea însă și perioade mai lungi de 60 secunde de absență a mișcărilor respiratorii, însoțite de cianoză, episoade care reprezintă o situație stresantă pentru partenerul de somn. Nu de puține ori partenerul trezește pacientul pentru că acesta să-și
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
mai lungi de 60 secunde de absență a mișcărilor respiratorii, însoțite de cianoză, episoade care reprezintă o situație stresantă pentru partenerul de somn. Nu de puține ori partenerul trezește pacientul pentru că acesta să-și poată relua respirația. Încetarea episodului de apnee este frecvent însoțită de un sforăit mai puternic și de mișcări ale întregului corp, urmate de o micro-trezire de care pacientul nu este întotdeauna conștient. Unii pacienți nu conștientizează sforăitul intens și nici dificultățile de respirație ce au loc în timpul
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
chiar panica, sunt frecvent asociate acestui sindrom. Unii pacienți acuză o scădere a libidoului, cât și disfuncții erectile. Un alt aspect asociat este reprezentat de creșterea în greutate, mai ales odată cu agravarea tabloului clinic, astfel încât cei mai mulți dintre pacienții cu sindromul apneii de somn de tip obstructiv sunt supraponderali. După instalarea sindromului, scăderea în greutate duce la ameliorarea simptomatologiei. Sintetizând aceste elemente, putem distinge simptome nocturne și diurne ale SAOS. SIMPTOME NOCTURNE • Sforăitul este produs de vibrația părților moi ale faringelui și
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
dispnee apare la 20-30% din pacienți și se datorează efortului inspirator intens care crește întoarcerea venoasă și presiunea în capilarele pulmonare. Aceste episoade trebuie deosebite de crizele de dispnee paroxistică din astmul nocturn și din insuficiența cardiacă. La pacienții cu apnee de somn, dispneea încetează odată cu trezirea din somn, iar în celelalte situații persistă și în stare de veghe. • 30% din pacienți declară nicturie care apare datorită creșterii eliberării de factor natriuretic atrial. Nicturia este un factor complementar de fragmentare a
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
pirozis la trezire și rareori se poate produce laringospasm. • Senzația de uscăciune a gurii și necesitatea de a bea apă în timpul nopții apar la cca. 74% din pacienți și sunt consecința respirației cu gura deschisă. • Bruxismul este adeseori asociat cu apneea de somn. SIMPTOME DIURNE • Somnolența diurnă este cel mai frecvent simptom al SAOS. Ea se datorează fragmentării somnului și alterării cronice a structurii acestuia prin trezirile repetate provocate de apnei. Somnolența se manifestă inițial în situații non-stimulante (la ședințe, în
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
amețeli apar la cca 50% din pacienți datorită perioadelor lungi de hipoxemie și uneori hipercapnie nocturnă și datorită creșterii nocturne a presiunii intracraniene și sistemice. • Tulburări sexuale de tip hipogonadic (scăderea libidoului, impotență) apar la cca 40% din pacienții cu apnee de somn. 2. ANTECEDENTELE PERSONALE ȘI HEREDO-COLATERALE • Obezitatea este principala patologie asociată care determină creșterea riscului de sindrom de apnee obstuctivă în somn. Riscul crește direct proporțional cu valoarea indicelui de masă corporală. • Afecțiunile cardiovasculare mai frecvent întâlnite la pacienții
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
a presiunii intracraniene și sistemice. • Tulburări sexuale de tip hipogonadic (scăderea libidoului, impotență) apar la cca 40% din pacienții cu apnee de somn. 2. ANTECEDENTELE PERSONALE ȘI HEREDO-COLATERALE • Obezitatea este principala patologie asociată care determină creșterea riscului de sindrom de apnee obstuctivă în somn. Riscul crește direct proporțional cu valoarea indicelui de masă corporală. • Afecțiunile cardiovasculare mai frecvent întâlnite la pacienții cu SAOS sunt reprezentate de hipertensiunea arterială, tulburările de ritm cardiac, boala coronariană, insuficiența cardiacă, accidentele vasculare cerebrale. • Tulburările metabolice
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
corporală. • Afecțiunile cardiovasculare mai frecvent întâlnite la pacienții cu SAOS sunt reprezentate de hipertensiunea arterială, tulburările de ritm cardiac, boala coronariană, insuficiența cardiacă, accidentele vasculare cerebrale. • Tulburările metabolice precum hiperlipidemia și diabetul zaharat sunt influențate negativ de prezența sindromului de apnee obstructivă în somn, demonstrându-se o scădere a rezistenței periferice la insulină și a nivelului colesterolului după tratamentul apneii obstructive. • Bolile endocrine, cum sunt acromegalia și hipotiroidia, pot avea un rol determinant în producerea SAOS datorită macroglosiei și hipertrofiei țesuturilor
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
boala coronariană, insuficiența cardiacă, accidentele vasculare cerebrale. • Tulburările metabolice precum hiperlipidemia și diabetul zaharat sunt influențate negativ de prezența sindromului de apnee obstructivă în somn, demonstrându-se o scădere a rezistenței periferice la insulină și a nivelului colesterolului după tratamentul apneii obstructive. • Bolile endocrine, cum sunt acromegalia și hipotiroidia, pot avea un rol determinant în producerea SAOS datorită macroglosiei și hipertrofiei țesuturilor moi de la nivelul faringelui. • Agregarea familială poate fi explicată și prin transmiterea la descendenți a unor caractere antropomorfice care
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
3. EXAMENUL CLINIC OBIECTIV Majoritatea pacienților cu SAOS au un aspect fizic deosebit de sugestiv: bărbat obez, cu gâtul scurt și gros, cu bărbia mică, adeseori fumător, somnolent, cu edeme la membrele inferioare (Fig. 7.12). Există însă și femei cu apnee de somn, ca și pacienți fără obezitate, dar numărul lor este mult mai mic decât al celor ce se încadrează în tipul clasic menționat. În momentul examinării unei persoane cu suspiciunea clinică de SAOS este important să determinăm următorii parametri
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
important să determinăm următorii parametri: •Indexul de masă corporală (IMC) - se calculează prin raportul dintre greutate (kg) și înălțimea la pătrat (m²). Un indice de masă corporală care depășește 27kg/m² se asociază cu creșterea cu 20% a riscului de apnee obstructivă în somn. •Circumferința gâtului - creșterea acestei valori este direct proporțională cu gradul de comprimare al pereților laterali ai faringelui de către țesutul adipos. S-a demonstrat că o valoare peste 40 cm se asociază cu un risc crescut de apnee
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
apnee obstructivă în somn. •Circumferința gâtului - creșterea acestei valori este direct proporțională cu gradul de comprimare al pereților laterali ai faringelui de către țesutul adipos. S-a demonstrat că o valoare peste 40 cm se asociază cu un risc crescut de apnee în somn. •Examenul masivului facial în scopul detectării malformațiilor congenitale asociate cu îngustarea căilor aeriene superioare sau a unor stigmate de acromegalie sau hipotiroidism. •Circumferința abdomenului•Anomalii ale constituției anatomice: - micrognație; - retrognație; - sindrom Down; sindrom Pierre-Robin etc. •Examinarea aparatului cardiovascular
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
după o masă fără alcool; •într-un autoturism blocat câteva minute în trafic. Limita inferioară a somnolenței se situează la 7 puncte din 24 posibile. Ceea ce depășește 10 puncte se consideră somnolență diurnă marcată, pacientul investigându-se pentru sindromul de apnee obstructivă în somn. 5. DIAGNOSTIC PARACLINIC Suspiciunea de SAOS emisă pe baza relatărilor pacientului și anturajului, a examenului fizic și chestionarului de somnolență Epworth trebuie confirmată prin polisomnografie sau, în absența acesteia, prin poligrafie respiratorie. Indicațiile polisomnografiei în pneumologie sunt
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
baza relatărilor pacientului și anturajului, a examenului fizic și chestionarului de somnolență Epworth trebuie confirmată prin polisomnografie sau, în absența acesteia, prin poligrafie respiratorie. Indicațiile polisomnografiei în pneumologie sunt: •diagnosticul pozitiv al tulburărilor respiratorii din timpul somnului, •diagnosticul diferențial al apneii de somn, •titrarea presiunii pozitive continue nazale, •evaluarea rezultatelor terapeutice. Comparativ cu hipnograma unei persoane sănătoase, la bolnavul cu SAOS se remarcă o netă modificare a structurii somnului care nu mai respectă trecerea progresivă prin toate stadiile somnului lent (1-4
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
la bolnavul cu SAOS se remarcă o netă modificare a structurii somnului care nu mai respectă trecerea progresivă prin toate stadiile somnului lent (1-4) până la somnul REM. La astfel de pacienți somnul este fragmentat prin numeroase treziri (practic după fiecare apnee) și se rezumă la stadiile superficiale. Alături de hipnogramă, sunt reprezentate și apneile/hipopneile care au survenit pe parcursul nopții (Fig. 7.13). Somnul fragmentat din cauza trezirilor repetate determină o stare de somnolență excesivă care poate fi demonstrată fie prin testul de
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]