2,077 matches
-
și Daniel Bănulescu? Și atunci, e dezirabil pentru această tânără generație în aflux să se încazarmeze și să intre în patul procustian al unei unice formule de sensibilitate lirică? Să le cerem să fie, cu toții, organici și postexpresioniști, viscerali, biografiști, apocaliptici? Milenariști? S-ar zice că mă contrazic: propun un termen (ultimul) pentru definirea unei generații, pledând totodată pentru folosirea lui cu anumite nuanțe. Dar nu: termenul respectiv, tocmai el, mi se pare suficient de elastic și acoperitor, o umbrelă potrivită
Milenarism by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9376_a_10701]
-
care homosexualul frizează gluma picarescă a unei specii care i-a pretins deja libertății să se precizeze: ființă a uitării sau credință a eșecului eliberator. * Câtă diferență între apariția vieții și apariția omului. (Așa ajungi să gândești meschinăria la modul apocaliptic.) * Iată măreția, o străfulgerare a ceea ce nu știm să fim. * Orice mic-burghez așezat, mediocru și îngrămădit, își face un titlu de glorie din existența minabilă pe care o duce, nu ezită nici măcar o secundă să și-o propovăduiască, să se
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
decât această ieșire imposibilă. * „Sfârșitul lumii“, catastrofa de care ne-am temut două mii de ani, nu se va petrece. Sfârșitul omului, însă, nu îl vom putea împiedica. Sfârșitul omului va veni prin cuvânt, arma căreia îi acordăm credință supremă, capital apocaliptic prin care lumea va intra în posesia delirantă a fiecăruia. Sub pretextul „adevărului“, ne vom denunța unii pe alții și unii altora până la sfâșierea propriu-zisă, definitivă. Opera de compromitere a darului spiritual prin care am fost blagosloviți „trebuie“ desăvârșită, nu
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
ulterior la organizarea unor licitații doar pentru uzul organizatorilor, înflorirea metalurgiei a avut consecințe nebănuite. Prima a fost de natură peisagistică și funciară întrucît au răsărit dintr-o dată, pe coasta dealului, pe malul Dunării sau în inima Bărăganului, niște schelării apocaliptice din metal negricios - în care ficțiunea științifico-fantastică se amesteca insesizabil cu viziunile coșmarești medievale - ce au dizlocat dintr-o singură lovitură sute de hectare de pămînt arabil, a cărui scoatere din circuitul agricol trebuia compensată de productivitatea sporită a spațiilor
Mic dicționar socio-artistic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9435_a_10760]
-
care s-a exilat în Suedia, în anul 1939, atunci când nenorocirile lumii au culminat cu holocaustul. Peter Weiss a pictat poate tabloul cel mai vizionar al expoziției Teatrul lumii în care un timp fără centru a explodat creând un teatru apocaliptic. Ca și cum existența ar avea nevoie să ia foc pentru a continua apoi să se ridice din distrugeri, plină de răni. Tablourile povestitoare intră în ochii celor care le privesc întărindu-le memoria. Zece pictori cu darul magnific al narațiunii ne
Corespondență din Stockholm - Istoria captivă în tablouri by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/9461_a_10786]
-
oroarea lui de lume nu-i sinceră mai deloc. E pasionat de lume. Pasiunea îi alimentează oroarea, care e sfredelul lui literar." (p. 46). Păcat că autorul, după ce construiește această remarcabilă interpretare, alunecă pe alocuri într-o inutilă raportare a "apocalipticului" Cioran la contexte, modele și efecte reale. Lansat pe această pistă, blândul Livius Ciocârlie nu ezită să-l amenințe, într-un loc, cu... câteva greble peste nas! Firește că în comparație cu Nietzsche, Rozanov sau un deținut politic de la Gherla, suferințele cioraniene
"Apocalipticul" Cioran by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9564_a_10889]
-
ciobanii direcționându-și berbecii... Pe urmă, cu încetul, totul se transformă într-o frizerie forestieră automată. Hârtia suportă brutalități fără de seamăn. Un vârtej de clor, o fierbere, arderi cumplite, presiuni crâncene, furtuni de gaze, răciri bruște, lichefieri, pompări în sus, căderi apocaliptice în jos, infiltrări prin piatra de vară pentru rafinări, apoi jocul acizilor înverșunat plămădind, prealbind, albind de tot pasta informă ce curge vâscoasă prin hrube... Ce apare, în sfârșit, la lumina zilei, la "partea umedă a mașinii" este celuloza, ca
Hârtia rabdă orice, 1965 (din carnetul de reporter) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9610_a_10935]
-
pe rând și minima atenție acordată celuilalt sunt considerate handicapuri demne de dispreț, de care trebuie să ne lecuim cât mai repede. Cu picioarele și pumnii. Nu e singura fraudă la care suntem părtași. Pompând până la refuz imagini și informații apocaliptice, televiziunile induc ideea că întreaga țară a înebunit, că, de la nord la sud și de la est la vest, ne surpăm sub gravitatea ambuteiajelor. În realitate, e vorba de cazurile cronicizate ale DN1 (care leagă Bucureștiul de Valea Prahovei și de
Cum v-ați petrecut sărbătorile de iarnă? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7726_a_9051]
-
dreptate, N. Manolescu observă că Gabriel Chifu aruncă o ancoră în generația '60. Dar pe cînd tematica și stilistica expresionistă a înaintașilor aveau de regulă o proiecție cosmică, figurau pe un grandios ecran atemporal, bolborositor de procese geneziace și de apocaliptice priveliști, poetul nostru e atras cu precădere de altceva. Și anume de fatalitatea ascunsă în cotidian, de un mecanism ocult care se găsește în structurile vieții curente. Fără a evita să privească înaltul, discursul său e cu picioarele pe pămînt
Un afectiv cerebral by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9632_a_10957]
-
clasice sau moderniste - sînt actualizate într-un limbaj sentimental, solemn sau familiar. În unele discursuri lanțul metaforic devine alegorie: "Hai să-mi fac un tramvai de vis, mi-aș fi zis, cu care să cutreier măcar așa, pe ascuns, rutele apocaliptice și însîngerate ale unui decembrie nebun. Cineva și-a dorit, oare, să demonteze șinele tramvaiului numit, pe scurt dorință?! Să deraieze dorința de adevăr ?! (...) Ne deranjează, ba chiar trebuie să ne deranjeze, simplul fapt că, la un moment dat, au
Metafore și rime parlamentare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9657_a_10982]
-
Dumnezeu SÂNGE AL PROVINCIEI SACRE!!!), dacă am pierde un oraș din vedere - acel oraș prea negru DE PĂCATE, acel oraș care costă prea mult Neamul Românesc, prin inconștiența (cu valențe criminale tot mai vizibile!) și aroganța lui prostească?" Aceeași furie apocaliptică și aceeași beție de cuvinte - și la combatantul Dumitru Pricop care, sub titlul La Uniunea Scriitorilor din România - validați "pizdeți" și "băgăi"?!, acuză comisia de validare de nazism. De ce? Fiindcă a preferat scriitori tineri unor persoane care și-au descoperit
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9670_a_10995]
-
Marina Constantinescu Și cu a mea, douăsprezece. Am plecat la Brăila ca să văd un spectacol de la Chișinău. Am plecat pe o ploaie apocaliptică. Înainte apă, înapoi, apă, peste mașină, apă, în creier apă, suflet intrat la apă, peste tot apă. O atracție, ce mai tîrziu am descifrat-o, precum și promisiunea făcută m-au determinat să merg pînă la capăt. Adică, pînă la Brăila
Unsprezece povești by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9732_a_11057]
-
prea tineri la 30 de ani, spre a atrage atâtea "uri" și "invidii"? Se plâng de "zidul indiferenței" (deși unele cărți, spuneam, erau reeditate), se consideră antipatizați, prigoniți, înconjurați, pur și simplu de "niște fiare". Autoarea Jurnalului devine, cum vedem, apocaliptică, înclinând bine spre pesimism și mizantropie. O cronică negativă a lui Cornel Regman, critic având reputația într-adevăr de critic rău la romanul Liniștea al lui Costache Anton li se pare o catastrofă, uitând că drumul în literatură nu e
Între bucurie și nemulțumire by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/9777_a_11102]
-
precipitat, fata arătă către dormitor, Rică o luă În brațe și cu o delicatețe de care nici el nu se credea capabil o așeză ușor pe patul matrimonial, apoi o frânse sub el, se revărsau fiori și sângele prinsese viteze apocaliptice, mișcările erau spasmodice și voluptoase, fiecare atingere căpăta dimensiuni cosmice, fata Îi șoptea același „nu te grăbi!”, simți În Întreaga sa ființă momentul când zborul se frânse, iar Rică nu mai simți vechea sa strepezire și reluă drumul său către
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
jurnalistic de calitate, nealterat de FNI-ul jurnalistic în care se scufunda trustul. Printre excepții se numără agenția NewsIn și Realitatea FM. În schimb, numeroși jurnaliști de la Realitatea TV s-au afundat, după alegeri, și mai rău într-un discurs apocaliptic de stânga, ultrapopulist, programatic antiguvern, pentru că o putere sub care propria lor existență e pusă sub semnul întrebării nu poate fi decât foarte incompetentă. Problema acestor gazetari este că propriul lor management a probat incompetența și un comportament incorect față de
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
sta nemișcată, un cutremur teribil zguduie muntele și poteca ta, pentru a nu pierde dragostea ta, te reechilibrezi, sucindu ți capul în lateral și în jos, desaga-fără-fund îți alunecă de la gât și dispare în negura mișcândă a crevasei adânci. zguduirea apocaliptică se potolește apoi, în aer se aud, ca niște șuierături de vulcan, șoaptele de părere de rău ale sacrei-mame a broaștelor țestoase. șase în al treilea loc: sunt vremuri foarte grele pentru tine. continui să înaintezi, cu o viteză de
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
și excepții. Nu pot nega faptul că, În afara vânzătorilor de „viață veșnică și fericită”, nu există reprezentanți ai lăcașului de cult, de Înaltă ținută morală, care doresc binele și liniștea În această lume. Eiiiiiiiiiiii... Mă cutremuram de câte ori vedeam această poză apocaliptică. O vreme am crezut cu toată ființa că chiar așa stau lucrurile. Atât biserica cât și părinții ( bieții de ei) aveau grijă să ne amintească mereu acest lucru. Nopți la rând mă gândeam că undeva există un neadevăr, amintindu-mi
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
Marcel, care știuse să-i umple timpul cu tot felul de atracții, era ca și cum ai găsit paradisul aici, pe pământ. Marcel transformase nopțile în zile, de la lăsarea serii până la revărsarea zorilor. Au colindat împreună toate discotecile, dezlănțuindu-se în dansuri apocaliptice. Au savurat băuturi rare, care lui Marcel nu i se păreau nici noi și nici scumpe: cu ajutorul lui, Olga a reușit să învețe să fumeze, putând să arunce cu dezinvoltură, în văzduh, în cercuri concentrice, fumul parfumat al unor țigări
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
României, în grădina ta, Doamne! și, stați, că, hora abea este la începuturile sale. Dacă bunul Dumnezeu îmi va mai da puterea, vă voi ține la curent, cu tot, ce, demn de reținut, se va mai petrece, în acest ghem apocaliptic de viață ecvestră. Patul cazon Unitatea militară din Dorohoi intrase în dezafectare. Multă lume trecea pe acolo, își alegea cam ce socotea că i-ar trebui, plătea, la mica înțelegere, celui care-i înmâna cele cumpărate, și-și căuta de
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
avea să urmeze, aproape imediat, după rândurile care urmează?! Nimeni! și, totuși... în acea noapte... de iad... lumea... lumea dimprejurul lumii noastre, de aici, a tresarit. și s-a cutremurat. și a rămas, așa, ca într-un repaos legendar și apocaliptic. Poarta Casei Polovraci a fost împodobită cu doliu. De ce, oare? Păi, de aia. Că, zicea un om în etate, unde e multă minte, nu se poate să nu mai fie și altceva. Ce, altceva? În unele cazuri prostie; în altele
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
Aventuri pe căluțul de lemn. Primește o scrisoare de la Clint Eastwood, În care acesta Îl imploră să se Întoarcă, Întrucât soacra și soția Îl chinuiesc cumplit, obligându-l să-și vadă filmele. Acceptă un rol din viitor, Într-o peliculă apocaliptică, În care Pământul este distrus din cauza unui defect de fabricație la axa de rotație. Când citește scenariul, observă că filmul este făcut În urma unor evenimente reale. Se Întoarce acasă, taman la timp pentru a participa la nunta soacrei cu Clint
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Repede! A-nceput să șteargă textul! Am ieșit alergând spre lift, sărind peste trupul namilei buimace. Cu piciorul, am aruncat lestul peste bord și-am Început coborârea. Jos, În stradă, toată lumea era liniștită. Nu se Întâmpla deloc ca În filmele apocaliptice, când o ciupercă de fum se Înălța deasupra orașului sau un val imens ridica În aer oameni și mașini ca pe niște furnici. Nu, scriitorii omorau În tăcere, chirurgical, trimițând fără ezitare la moarte mii de personaje . — Trebuie să găsim
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
buzunar, zornăind plăcut, inconfundabil. Un timp nimeni nu mai urcă și nu mai coboară scările. Apoi, o șleahtă de derbedei gălăgioși, se apropie, murdărind cu Înjurăturile și răcnetele lor urechile rarilor trecători. Când dau cu ochii de Antoniu răcnetele devin apocaliptice și ,,distracția,, se termină cu o ploaie de cuvinte murdare pe care i le aruncă hohotind de râs. Dispar În hăul metroului, derbedei descreierați ai unei Europe unite. O liniște grea, apăsătoare, cuprinde deodată orașul. Soarele pare printre norii alburii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
care Împarte și-ar pierde din autoritate dacă nu ar zbiera la bieții Înfometați și nu ar amenința din când În când cu Închiderea ghișeului. Antoniu, deși obișnuit cu cerșetoria, și cu mizeria, este răvășit de spectacolul sumbru, de murmurul apocaliptic al foamei, de inocența animalică În fața ei. Pentru prima dată de la asumarea vieții de cloșard, simte cum umilința i-a cuprins ca o gheară sufletul. Îi vine să plângă, Îi vine să-L implore pe Cel de Sus să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
mai bun de făcut, decât să mori ca un laș, lăsându-mă singur? Antoniu Începe să râdă, un râs pe care i-l trimite lui Kawabata, ca pe un mesaj al prieteniei, mai bine zis un hohot de râs uriaș, apocaliptic, de care cimitirul răsună, ca ca de un strigăt izbăvitor, de eliberare a durerii. Douăzeci și cinci Vânzătoarea de ziare a scos capul pe micul hublou al chioșcului și Îl cercetează pe Antoniu, cu vădită curiozitate. ,,Ce ți s-a Întâmplat? Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]