500 matches
-
a scenei, într-un mic cerc. Din când în când, unul dintre observatorii din consiliu se apleca către celălalt pentru a-i șopti ceva la ureche, la care celălalt răspundea printr-o mișcare hotărâtă din cap. Uneori dădeau din cap aprobator simultan, ca o pereche de cățeluși cu capul mobil pe care îi vezi mișcându-se în tandem pe geamul din spate al unui Ford Escort. La un moment dat, spectacolul nu mai prezenta așa mare interes, dar MM era cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
modul în care se petrecea acest lucru; de fapt, chiar mă distram. Era așa un spectacol să vezi că pe un bărbat hetero - de tipul „iubit“, nici mai mult, nici mai puțin, îl interesa cu adevărat ceea ce purtam, în loc să privească aprobator când îmi puneam o chestie scurtă, strâmtă și neagră. Având în vedere că la asta recurgeam în ultimă instanță, aveam o grămadă de haine scurte, strâmte și negre, pe care Hugo le respinse. În schimb, alese o rochie lungă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
s-a ridicat imediat în picioare. Pe ecusonul femeii respective scria „Mel“. Tipa era scundă, avea un aspect războinic și un păr grizonant tuns foarte scurt. Hugo i-a aruncat o privire rapidă, pe care și-a îndreptat-o apoi, aprobator, asupra femeii de lângă ea: o roșcată foarte frumușică, foarte gravidă, cu pielea catifelată, cu o expresie pierdută în ochi și cu un aer blând și visător. Pare vulnerabilă, s-a gândit Hugo încercând să-i surprindă privirea. Probabil că ăsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
înfigând, fără să vrea, și mai adânc cuțitul în rană. Te rog! E rândul tău. Supărat, Hugo s-a ridicat în picioare. Până atunci presupusese că privirile furișe pe care i le aruncaseră cei din clasă, în special femeile, fuseseră aprobatoare, ba chiar avuseseră o nuanță de flirt. Conștientizarea faptului că ajunsese obiectul batjocurii celorlalți era în egală măsură neobișnuită și neplăcută. —Ăăăă, păi, a început el cu o senzație de disconfort, primul lucru pe care ar trebui să-l spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Îmi închipui că uneori nu te simți prea comod. Ăăă, da, a recunoscut Hugo. Cu siguranță că rareori se simțise mai puțin comod decât în clipele alea. Ziarista și-a notat ceva. Hugo a văzut că expresia Amandei era încurajatoare, aprobatoare. În următoarele două ore, Hugo a cărat cești de ceai pentru întreaga echipă, în timp ce Amanda stătea pe canapea cu Theo și-i dădea înainte despre abilitățile ei de mamă, editor și gospodină. Cred că ești așa de mândru de ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
diferite mărimi, zăresc și o cruce. Père Joseph Își deschide rucsacul și scoate o cutie cu prăjiturele și una cu pliculețe de ceai. — Am venit să bem ceaiul Împreună, Îi spune Père Joseph bătrânei În franceză. BĂtrâna dă din cap aprobator și Îi face semn Chenei să pună de ceai. Are dinții din față rari și lungi ca niște lopeți și, chiar și când nu zâmbește, are foarte multe riduri pe față - trăsĂtură considerată simbol al Înțelepciunii la inuiți. Încerc să
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
diferite mărimi, zăresc și o cruce. Père Joseph își deschide rucsacul și scoate o cutie cu prăjiturele și una cu pliculețe de ceai. — Am venit să bem ceaiul împreună, îi spune Père Joseph bătrânei în franceză. Bătrâna dă din cap aprobator și îi face semn Chenei să pună de ceai. Are dinții din față rari și lungi ca niște lopeți și, chiar și când nu zâmbește, are foarte multe riduri pe față - trăsătură considerată simbol al înțelepciunii la inuiți. Încerc să
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
4. Astfel, pentru evaluarea gândirii responsabile, am examinat afirmațiile critice pe care le-au făcut intervievații noștri. O afirmație critică a fost definită ca fiind acea afirmație care exprimă- într-o manieră deschisă ori implicită și/sau reținută - o opinie aprobatoare sau dezaprobare în legătură cu o activitate ori cu o persoană. În total, intervievații au făcut 37 de afirmații critice cu referire la copilăria lor, dintre care 20 le-au aparținut bărbaților și 17 femeilor. Jumătate dintre enunțurile critice ale bărbaților au
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
Cosmina își duse palma la gură. — Nu știu să sărut, așa-i ? — Sărutul e o formă de comunicare, răspunse, într-un fel, bărbatul. Important e să ai ceva de spus. Tu, de pildă, vrei să-mi spui ceva ? Cosmina dădu, aprobator, din cap. Iacob îi puse degetul pe buze. — Vorbește-mi despre asta în gând, atunci când mă săruți... Îi acoperi gura cu a lui, ea întredeschise buzele, îmboldită de cuvinte pe care se sfia să i le spună. — Vezi, a fost
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
simțind primejdia și îndesându-și fesul până la nas. I-auzi la el ! se minună Calu. Apoi, dezvelindu-și do majorul claviaturii dintre buze : Bă, bagă-ți mințile-n capul ăla lustruit, aicea numa’ Mierlă are iadeș ! Omul-pasăre înălță un ciripit aprobator, bătându-se cu aripile peste piept. — Și-acuma, fornăi Calu, punem pariu pe sacu’ ăla c-o să-l arunci încoace, dacă nu vrei să te cauți prin el, făcut câlți ? Iadeș nu voia, dar privi spre Pârnaie, care nu zise
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ar fi bine să-l îngropăm creștinește... opină Chisăliță, care însă nu-și duse gândul până la capăt. Doamne păzește, se împotrivi Isaia. Dacă o fi vreun sinucigaș ? — Care sinucigaș se îngroapă singur, după ce o mierlește ? stărui Chisăliță, însoțit de voltele aprobatoare ale omuluipasăre. — Îi trebuie certificat de deces, se încăpățână și Isaia. Nu poți să-ngropi pe cineva fără certificat. Nimeni nu moare de capul lui. Marchiza, care putea cunoaște orice bărbat dintr-o singură bucățică din trup, se aplecă din
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
capabil de o crimă, ("Cel mai desăvârșit retor, reflectă Ioanide, de aceea arhitectura lui e un baroc balcanic, bătând în flamboiant!") Oricine își poate închipui că o asemenea depoziție din partea unui om politic cu vază ca Pomponescu putea stârni agitația aprobatoare de care pomenește gazeta favorabilă și chiar scandalizarea adversarilor democrați din sala tribunalului, transformată în local de oratorie politică. De aceea, rechizitoriul procurorului, făcut după tipic, cu asprimi disproporționate, răsună într-un spațiu moral modificat. Iată fraze și din acest
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
nu face nici un fel de false afirmații. Sentimentelor mele le-a venit din nou rău și eu ca propietar al sentimentelor am blestemata datorie și vină, greața sentimentelor proprii, să o fac să alunece în corp. (Hasi dă din cap aprobator și îl bate cu palma peste fund ca semn de înțelegere) HASI: Dar sunt și niște forme legale, tradiții și învoieli pentru fiecare situație dificilă... cam ce fac oamenii la biserică, în armată și la pompieri. KARLI (obosit): Ferestrele mele
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
aud pe stradă două mașini care se ciocnesc și voci enervate) Oho, o ciocnire. Rata accidentelor a crescut. (Se repede la fereastră, o deschide grăbit și se apleacă în afară. Compozitorul arată întrebător la fundul impresarului. Pianista dă din cap aprobator. Se repede la fereastră și îl împing pe impresar în afară. Un strigăt și bufnitura și din nou strigăte ale trecătorilor. Compozitorul și pianista bat din palme și râd destinși. Cântăreața strigă, Mecena sare în sus și începe agitat să
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
În procesul de negociere, actorii sociali Își pun În practică o serie de strategii legate de cererea și oferta reciproc adresată. Cazul 1 se referă la situația În care cerințele de activități (sarcini și responsabilități ale managementului) găsesc o atitudine aprobatoare din partea salariatului, care se declară de acord și cu recompensele pe care managerul i le oferă. Această situație duce direct la un consens și competențele sunt instituite. Cazul 2 implică o negociere În ceea ce privește recompensele oferite salariatului, care acceptă activitățile pe
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
în timp ce își citește biografia. El nu are calitățile proclamate de respectiva broșură, dar încearcă să se convingă pe sine că cele scrise acolo sunt adevărate. Autorul romanului reușește să arunce o umbră de suspiciune asupra lui Stalin atribuindu-i comentarii aprobatoare, ce creează efectul de ironie: Cuvintele acestei cărți, lipsite de afectare și oneste, se așezau în inima omenească în mod liniștit și inevitabil. Strateg de geniu. Perspicacitatea sa înțeleaptă. Voința sa puternică. Voința sa de fier. Din anul 1918 devenise
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
dominate de excentricitate și sunt urmate de epoci de monotonie. "Dar epoca în care găsim un stil comun este aceea în care societatea a ajuns la ordine și la stabilitate, la echilibru și la armonie", afirmă autorul accentuând în manieră aprobatoare aceste trăsături. Stilul comun este preferat unei multitudini de stiluri individuale care ar duce la imaturitatea sau îmbătrânirea unei culturi. Maturitatea în literatură mai este echivalată de Eliot cu procesul de conștientizare a predecesorilor se reia, astfel, in nuce ideea
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
schimba ordinea însemnărilor, intercala pasaje din manuscrise diferite ș.a.m.d. Spre deosebire de autorul Tractatus ului, Wittgenstein vedea acum filozofia ca o muncă de clarificare fără sfârșit, care nu-și va putea găsi sedimentarea într-o operă încheiată. Obișnuia să citeze aprobator sentința lui Schopenhauer că o carte filozofică cu început și sfârșit este o contradicție în sine. Prima condiție a producerii unei asemenea cărți ar fi o „stabilizare“ a gândirii în ceea ce privește premisele și concluziile ei. Pentru el, acest obiectiv ajunsese să
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Folosesc tehnica popularizată acum câțiva ani de psihologul Pete Smith. Funcționează în felul următor: atunci când cineva se află în fața dumneavoastră și lansează o acuzație agresivă și jignitoare, tu pur și simplu elimini cuvintele jignitoare și îi repeți pe un ton aprobator ce ai auzit. Iată un exemplu: Agresorul: Tu și prietenii tăi tâmpiți nu contribuiți nici măcar cu o nenorocită de mână de ajutor. Replica mea: Ai dreptate, eu și prietenii mei am putea contribui mult mai mult decât o facem. Agresorul
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
cap, în funcție de mesajul nonverbal al gospodinelor pe care le spionați; vă puteți însoți gesturile de replici convingătoare precum: „Desigur, e grozav“ sau „N-am pomenit așa ceva“. Vă mai sfătuiesc să urmăriți prin piață grupurile de gospodine care transmit nonverbal mesaje aprobatoare; este un approach eficient pentru că acolo se face schimb de know-how casnic valoros. Grupurile de gospodine care se manifestă dezaprobator își bârfesc probabil gospodarii și e foarte greu să le deturnați de la acest subiect. Odată intrate în atmosferă, trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
Daniels include și distribuția serviciilor de sănătate în sfera de guvernare a acestui principiu. În câteva exprimări succinte, Rawls pare să fi aprobat extinderea principiului egalității echitabile a oportunităților operată de Daniels. În Political Liberalism, spre exemplu, el a citat aprobator ideea generală a teoriei lui Daniels despre dreptatea în distribuția serviciilor medicale: aceea că țelul acestor servicii trebuie să fie acela de a-i readuce pe pacienți la statutul de membri capabili să coopereze deplin în cadrul societății. De asemenea, în
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
schimba ordinea însemnărilor, intercala pasaje din manuscrise diferite ș.a.m.d. Spre deosebire de autorul Tractatus ului, Wittgenstein vedea acum filozofia ca o muncă de clarificare fără sfârșit, care nu-și va putea găsi sedimentarea într-o operă încheiată. Obișnuia să citeze aprobator sentința lui Schopenhauer că o carte filozofică cu început și sfârșit este o contradicție în sine. Prima condiție a producerii unei asemenea cărți ar fi o „stabilizare“ a gândirii în ceea ce privește premisele și concluziile ei. Pentru el, acest obiectiv ajunsese să
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
maiorul Constantin Giurea, îi „lămurea” pe edilii hușeni cam așa: „...vă facem cunoscut că am luat contact cu Regimentul care nu aprobă a se da căruțe, fără ordinul Diviziei”. Opinăm că mai era doar un singur pas până la solicitarea semnăturii aprobatoare a generalului Ion Antonescu, șeful statului la acea vreme. a.X. „Ce ar spune Domnul Mareșal Antonescu dacă ar vedea closetul fostulu p, am ajuns ș d ră). Documentul avea numărul 10 și fusese datat: 1 septembrie 1941. De fapt
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Ghiță Pristanda e caricatura perfectă a brațului care exercită constituțional violența legitimă: Gheorghe nume al eroului creștin aflat în luptă cu balaurul devine Ghiță, slugă la ușa stăpînului față de care dovedește o totală docilitate prin veșnica ipostază a unei espectative aprobatoare (pristanda joc popular moldovenesc în care jucătorii nu avansează ci bat pasul pe loc). Numele personajului feminin a fost raportat la etimonul grecesc care înseamnă viață, adevărat fiind că domina bona a piesei e plină de vitalitate, însă în schița
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
fals adevărată. În cadrul acesteia, prezentatorul este în centrul atenției, cel care impune subiectul și problematica. Este cel care împarte timpul de discurs și cel care îl poate face pe interlocutor să aibă încredere sau nu în discursul său, prin gesturile aprobatoare sau lipsite de răbdare și interes pe care le face, cănd respectivul invitat vorbește. Este evident că vorbitorii unui platou nu sunt toți egali, pentru că există profesioniști ai discursului și amatori ai acestuia. Iar pentru a înțelege importanța discursului unui
Puterea de influenţă a televiziunii. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian Baldovin () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2289]