702 matches
-
Ediția nr. 1733 din 29 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Arămiul cu ispite! Inima clepsidrei bate, Clipa în văzduh se pierde, Peste câmpurile toate, Toamna-și plânge gândul verde. Aripa de vânt plutește Printre ramuri dezgolite, Pe pământ se zugrăvește Arămiul cu ispite! Vadul gândului aduce Un noian de bucurie, Inima pe val se duce Spre frumos și armonie. Pe platoul de mister Noaptea își aprinde stele. Scara minții către el Se înalță în tăcere... Referință Bibliografică: Arămiul cu ispite! / Virginia
ARĂMIUL CU ISPITE! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1733 din 29 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343923_a_345252]
-
pământ se zugrăvește Arămiul cu ispite! Vadul gândului aduce Un noian de bucurie, Inima pe val se duce Spre frumos și armonie. Pe platoul de mister Noaptea își aprinde stele. Scara minții către el Se înalță în tăcere... Referință Bibliografică: Arămiul cu ispite! / Virginia Vini Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1733, Anul V, 29 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Virginia Vini Popescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
ARĂMIUL CU ISPITE! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1733 din 29 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343923_a_345252]
-
Acasă > Poeme > Pitoresc > POVESTEA TOAMNEI Autor: Căprar Florin Publicat în: Ediția nr. 1767 din 02 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Imbrăcată-n voaluri calde arămii, Întinsă pe un pat enorm de frunze, Te văd mereu în orele târzii Și-ți simt dorința vie-a unei muze. Și n-are nimeni dreptul să m-acuze Că văd în jocul frunzelor ceresc, Supuși dansând în aer doar
POVESTEA TOAMNEI de CAPRAR FLORIN în ediţia nr. 1767 din 02 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342819_a_344148]
-
pus pe trup pe buze Eminescu pur de-a lungul generațiilor sa identificat răzând în fața lumii. Treceam prin versurii cu pași mărunți durerea îmi cert, acum orgoliul în versuri mi-l înec foșnet la tâmpla nopții eu codru cu vrunze arămii plecam de nenumărate ori adierea privirii pe ale mele frunze. Cutreierat-ai zarea cu măduva transpirată focos la minte aspru în zvăcnire întorci în suflet norul picurat mărunt de ploaia organică te-ai ridicat în tron făcut din versuri ne-
GRUPAJ LIRIC DEDICAT ZILEI OMAGIALE LUI MIHAI EMINESCU, DATĂ ÎN CARE SE ÎMPLINESC 166 DE ANI DE LA NAȘTEREA INEGALABILULUI POET NAȚIONAL de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 1843 din 17 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342953_a_344282]
-
de ață uniformă. În iernile cu vifor mare ești tot la sobă împletind ciorapi de lână la nepoată și-aud ulceaua clocotind miez de bostan dulciu si tare pentru plăcinte poale-n brâu până când prinde-va aromă și pòjghiță de arămiu. Și la povești cu floricele dintr-un ceaun la gura sobei mi-e dor să mai ascult din nou mici ,, minciunele ale babei’’, ce nu erau cu aprigi zmei și feți frumoși sau zâne bune, erau cu oameni vechi și
MĂMUŢA MEA (DEDICATĂ BUNICII MELE) de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343007_a_344336]
-
Vremuri > A VENITTOAMNA... Autor: Mariana Dumitrescu Publicat în: Ediția nr. 1733 din 29 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului A venit Toamna Autor: Maria D. Toamna, a treia fiică-a anului, A coborât din înaltul cerului... Să-și întindă mantia-i arămie, Și covoru-i din frunză ruginie. Mândră, vine de după dealuri, Cu pletele-i în vânt, falduri... Fructele, îi țin strâns trena, Din flori, pe frunte e cununa, Ce tot mai tare-i strălucește. Când pe covor moale pășește. În cale-i
A VENITTOAMNA... de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1733 din 29 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343438_a_344767]
-
de Armagnac. Să fi fost oare singurul care sesizase că ceasurile nopții se dilataseră, ca să cuprindă gândurile și destăinuirile tuturor? L-ar fi incitat pe Patriarh cu întrebarea lui obsesivă: Cine s-o fi făcut? Dumnezeu ori ...? Sorbiră cu toții licoarea arămie, apoi se despărțiră pentru puținele ore din noapte rămase. Deși avea fiecare programul minivacanței, Diplomatul, mai pedant, le reaminti că a doua zi, după micul-dejun de la ora 9.30, aveau să facă prima tentativă de verzi excursioniști înspre Valea Jepilor
CAP.9 (PARTEA I) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344037_a_345366]
-
așteptată a păcii, prosperității, libertății... Fără a mai duce-n cuget povara grijilor zilnice, Așa cum a fost cândva... Dar să nu ne încredem prea mult în minunile profane, Căci pașii noștri merg neîncetat în căutarea unui destin pierdut... Scormonim Slova arămie a universului fastuos și nevăzut, Care ne povățuiește să alungăm tot ce-i efemer din noi Și ne conduce către tainica cunoaștere absolută, Precum ne-o dorim dintotdeauna... Pașii noștri vor atenția toată, bogăția cosmică, stăpânirea lumii... Însă, fără să
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
privesc sobru ca titanii, Privesc rece cum totul mi se năruie, Cum mă contopesc cu neputința. Ah, Soartă dulce-amară! Pe altarul jertfei inocente sunt țintuit... Ceasul monarhic nu mai are răbdare, Bate tare și sinistru-n mine, Ca și clopotul arămiu al mănăstirii ascete. Nu lăcrimez după grațiere, nu cedez defel! Mila-i pentru cei slabi... eu nu vreau milă! Aștept clipa când raza verzuie va reveni-n văzduh, Aștept sfidător ziua când paloșul eliberator se va ivi, Aștept să mă
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
din 09 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Mă reinventez și mor Sub al toamnelor decor ... În oceane de tăcere , Topesc a luminii miere . Amețit , resimt fiorul ... Clipele- și înaltă zborul . Răvășită de culoare , Inc-o toamnă care doare . Tainic, frunza arămie Se preface-n veșnicie . Ochii spre pământ coboară : Inc-o roză stă să moară ... Inc-o doină-n cer suspină - Ochii mei primesc lumină . An de an, te simt , te caut , Toamna mea cu glas de flaut ! Referință Bibliografică: Lumină
LUMINĂ DE TOAMNĂ de GEORGETA GIUREA în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343197_a_344526]
-
printre trunchiurile arborilor seculari. Am senzația că am pășit pe o cărare magică, o cărare secretă care nu știu unde duce. Privesc nedumerită în jur. Printre coroanele arborilor se zărește un colț de cer albastru, iar lumina soarelui ce răzbate printre coroanele arămii, pare că se scurge dintr-un pocal cu miere, atât de blândă și aurie este... Se aud pași și, deși ușori, ei fac să reverbereze covorul de frunze uscate în liniștea adâncă a pădurii... Cu precauție, mă ascund, după o
CĂRAREA SECRETĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343572_a_344901]
-
Acasa > Versuri > Iubire > SUNET DE AMIAZĂ Autor: Valer Popean Publicat în: Ediția nr. 2258 din 07 martie 2017 Toate Articolele Autorului Sunet de amiază Bat clopote, cad frunze, Arămiul pune stăpânire pe sufletele noastre. Trec clipe, mii și veșnicii,te-ntreabă: -tu oare ce vei fi? Pământ sau Nemurire. Bat clopote, cad frunze, Cobor în arămiu, Trec clipe,una și una Trec clipe,mii și mii, Eu oare ce
SUNET DE AMIAZĂ de VALER POPEAN în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377599_a_378928]
-
07 martie 2017 Toate Articolele Autorului Sunet de amiază Bat clopote, cad frunze, Arămiul pune stăpânire pe sufletele noastre. Trec clipe, mii și veșnicii,te-ntreabă: -tu oare ce vei fi? Pământ sau Nemurire. Bat clopote, cad frunze, Cobor în arămiu, Trec clipe,una și una Trec clipe,mii și mii, Eu oare ce voi fi? Valer Popean,Târnăveni Referință Bibliografică: Sunet de amiază / Valer Popean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2258, Anul VII, 07 martie 2017. Drepturi de Autor
SUNET DE AMIAZĂ de VALER POPEAN în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377599_a_378928]
-
plâng cu disperare, înlăcrimații nori, Ca pe o umbr-a verii, rămasă din apusuri. Mai rătăcesc prin tine miresmele din flori Și aburii câmpiei se leagănă-n urcușuri. In dorul lor... de verde, aleargă-n risipire, Cohortele de frunze, ascunse-n arămiu. Sub fuga lor, pământul, încearcă să respire, Și peste tot prejurul s-a așezat pustiu. Referință Bibliografică: In dorul lor... de verde / Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1751, Anul V, 17 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright
IN DORUL LOR... DE VERDE de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378352_a_379681]
-
Acasă > Strofe > Atașament > TABLOUL TOAMNEI TALE Autor: Căprar Florin Publicat în: Ediția nr. 1763 din 29 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Admir acum tabloul toamnei tale, O strălucire ești în fondul arămiu, Te-ai stins ușor cu-a florilor petale Si-ai renăscut în dânsul frunzelor, târziu. E-un vals al frunzelor spre seară, Ce-n zborul lin îmi bat încet la geam, Un vals ce îl dansăm odinioară, Cândva, cănd...frunze
TABLOUL TOAMNEI TALE de CAPRAR FLORIN în ediţia nr. 1763 din 29 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378655_a_379984]
-
Ești mir de-nțelepciune, ești soarele de sus, Fecioară-ntre fecioare, mireasa lui Iisus. Hai să fugim în lume, să nu stăm în palate Să dăm la orbi vedere și la săraci dreptate. De-ți este fața pală, ori neagră, arămie Ți-e inima același izvor de bucurie. Tu ești cea mai frumoasă și sfântă-ntre femei Tu ești la turma maică, ciopoarelor de miei. Pășești pe calea dreaptă și duci pân’ la izvor Doar turma cea aleasă de Marele Păstor
CÂNTAREA CÂNTẰRILOR CAP. I – IUBIREA ÎNTRE MIRE ŞI MIREASĂ de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379135_a_380464]
-
ne limpezește apele de la un mal la alt mal; soarele care ne citește tăcerea și mersul și graiul de mii de ani; soarele care ne îngroapă și ne dezgroaopă amintirile stând de veghe pentru lumina zilei de mâine ! Ascultând frunzișul arămiu gândurile mele n-a mai pus întrebări despre prezent și viitor și nici că Dumnezeu nu vedea din cauza verdelui prins pe ram vara; dar a început a lăcrima ca pe imașul unei icoane că din lemnul copacilor l-au răstignit
O POVESTE PENTRU CEI MARI SI PENTRU CEI MICI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379806_a_381135]
-
după ele se-nclină. De jalea frunzelor, și codrul suspină în vuiet prelung,de aprig vânt bătând! Triști și-nlăcrimați privesc la rădăcină că, au rămas goi de-al frunzelor veșmânt. Lumina nopții aprinde o gutuie ascunsă bine în frunze arămii. Stă învelită în pătură gălbuie, până ajunge în casa inimii. Din suflet să îmi alunge nostalgie și resemnarea vieții să-mi aducă, luminează în nopți din toamnă târzie. Să-naripez a inimii dorință. 3.11..2014 Autor, Maria Filipoiu Referință
SUSPINUL FRUNZELOR de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379832_a_381161]
-
poate, trăsăturile fiziologice ale chipului obosit de grijile cotidiene. * * 1983... O localitate banală din Câmpia Boianului. Și o nuntă cu tot ceea ce presupunea ea: mireasă, mire, nași, cuscrii, invitați, neamuri... Soarele de toamnă învăluie în căldură lui copleșitoare culorile frunzelor arămii sau verzi sau galbene și cuprinde în mrejele lui mulțimea de oameni participanți la ceremonia și riturile de trecere care au loc cu prilejul ... Citește mai mult PĂLĂRIA CU VOALETACine și-ar fi închipuit că doamna care trece zilnic pe sub
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379860_a_381189]
-
poate, trăsăturile fiziologice ale chipului obosit de grijile cotidiene.* *1983...O localitate banală din Câmpia Boianului. Și o nuntă cu tot ceea ce presupunea ea: mireasă, mire, nași, cuscrii, invitați, neamuri...Soarele de toamnă învăluie în căldură lui copleșitoare culorile frunzelor arămii sau verzi sau galbene și cuprinde în mrejele lui mulțimea de oameni participanți la ceremonia și riturile de trecere care au loc cu prilejul ... VII. INSPIRESCU - COMUNICAT IMPORTANT !, de George Terziu , publicat în Ediția nr. 1704 din 31 august 2015
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379860_a_381189]
-
Autorului Deosebit de frig afară neobișnuit, chiar neobișnuit, priveam printr-un hublou și iară la stropii de pe dig. Credeam că văd departe afară dincolo de glob, dar se făcea din noapte seară iar gândul era șchiop. Și se făcea cum ard în arămiu frunze de vid iar trupul meu tot străveziu, striga: iubire tu...! Apoi cuprins de roșie sete te cuprindea în ochi, fixând acolo pe perete deochiul din deochi. Hai la mine, hai la mine cu o cupă de carmine! Referință Bibliografică
O CUPĂ DE CARMINE de PETRU JIPA în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380084_a_381413]
-
cu sânii ei rotunzi și mari. La un moment dat lui Metix îi căzu paharul din mână. Nu se putu abține. Plină de spumă, Mirela se ridică și ieși din cadă, lăsând să i se vadă trupul tânăr și pielea arămie, deosebită. Ridică capacul de la W.C. și scuipă de câteva ori. Trase apa. Apoi se clăti cu șampanie și scuipă din nou. De data asta în ghiuvetă.... Părul îi era ud. Fata dansa. În cei 18 de ani nu avusese niciodată
SECTIUNEA PROZA SCURTA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379418_a_380747]
-
visele pier, Iar totu-n jur e-nvăluit de ceațăși iar va rămâne pe cer un misterAl soarelui izvor de dimineață.Căprar Florin... IV. POVESTEA TOAMNEI, de Căprar Florin, publicat în Ediția nr. 1767 din 02 noiembrie 2015. Imbrăcată-n voaluri calde arămii, Întinsă pe un pat enorm de frunze, Te văd mereu în orele târzii Și-ți simt dorința vie-a unei muze. Și n-are nimeni dreptul să m-acuze Că văd în jocul frunzelor ceresc, Supuși dansând în aer doar
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379507_a_380836]
-
de-a noastră glie. Sunt coapte-acum gutuile în ram, Ne luăm adio, deci, frumoasa doamna Și de-oi veni la fel ca-n fiecare an Promit că ne vom revedea... la toamnă. Căprar Florin ... Citește mai mult Imbrăcată-n voaluri calde arămii,Întinsă pe un pat enorm de frunze,Te văd mereu în orele târziiSi-ți simt dorința vie-a unei muze.Si n-are nimeni dreptul să m-acuzeCă văd în jocul frunzelor ceresc,Supuși dansând în aer doar s-amuzeUn
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379507_a_380836]
-
la fel ca-n fiecare anPromit că ne vom revedea... la toamnă.Căprar Florin... V. TABLOUL TOAMNEI TALE, de Căprar Florin, publicat în Ediția nr. 1763 din 29 octombrie 2015. Admir acum tabloul toamnei tale, O strălucire ești în fondul arămiu, Te-ai stins ușor cu-a florilor petale Si-ai renăscut în dânsul frunzelor, târziu. E-un vals al frunzelor spre seară, Ce-n zborul lin îmi bat încet la geam, Un vals ce îl dansăm odinioară, Cândva, cănd...frunze
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379507_a_380836]