1,630 matches
-
cu gabriolete trase de cai înaripați. Din amvonul zilei pleacă păsările spre pădurile-n care arde crepusculul, fâșia tăcerii se extinde, toate ființele se retrag în sălașul odihnei. Amurgul uitării prinde-n iubire rădăcini si-n inima mea se amestecă arșița și răcoarea ca într-o fântână. Referință Bibliografică: Amurgul uitării / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 965, Anul III, 22 august 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
AMURGUL UITĂRII de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364412_a_365741]
-
prea mare lux. De taină-adieri dau glas Că vine Marele Reflux! Cum nu mă uit iar înapoi, Nici nu scrutez întinse zări, Doar sufletul îl mai ogoi- Nu-mi plec urechea la chemări. De este soare sau e fum, Înfrunt arșițe, viscol, ploi: Sunt călător, îmi văd de drum, Cu un trifoi cu patru foi. Nu mă grăbesc, nu pierd un pas, Nu-mi caut locul în album. Nu am ajuns în vreun impas, Aș vrea să scriu chiar un pantum
PELERIN, DE ADRIAN SIMIONECU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364465_a_365794]
-
pierdute, ce forță aveam eu să cern norii și să repartizez calendarele pe stări despletite în zâmbetul paralizat fără martori, fără copiile mesajelor străpunse în pieptul nedumeririlor?! Începând de mâine am să strâng fânul, mi-am propus, ferindu-mă de arșiță, voi avea un rol de trecut prin brazda secerată sub ochii mei, se vor forma munți repezi unde somnul va înnopta fără adresă, astfel voi reuși să ajung sub lună unde tata a lăsat să se vadă lumina din aripile
ÎNTR-UN LAN DE VRĂBII de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361284_a_362613]
-
mari deșerturi sterpe și aride Încremenirea zărilor rigide; Nici un ecou de multele absente. Fereastră spre albastru se deschide Pe axa oscilării permanente: Impresii singulare convergente - Construcții de exacte piramide. Izvorul prin deșerturi pe-ndelete Răzbate către soare și lumină, Îngenunchind prin arșiță de sete. O aparentă boare-n zi senină, Mistere de solemne minarete, Și ciutura speranțelor e plină. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Impresii / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 382, Anul II, 17 ianuarie 2012. Drepturi de Autor
IMPRESII de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361334_a_362663]
-
e trupul tău o carte numai mie scrisă, doar mie mi-a fost dat să te citesc și fermecat, mereu să te iubesc, în fata mea pe veci rămâne-vei deschisă. cu buze-alunecand pe-obraji, pe gât , pe pântec din arșița iubirii sloboade-or greieri cântec. Referință Bibliografică: să mă aștepți în câmpul plin de floare / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 242, Anul I, 30 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Valeria Iacob Tamaș : Toate Drepturile
SĂ MĂ AŞTEPŢI ÎN CÂMPUL PLIN DE FLOARE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361420_a_362749]
-
lui conștiință avea să-l judece mai târziu pentru cruzimea nejustificată de care dăduse dovadă?! Iar mucenicii, o parte dintre ei au murit în timpul chinurilor iar alții au fost aruncați de vii în foc. Sisinie, unul dintre ei, suferind în arșița soarelui și tăvălindu-se în sângele său, s-a rugat la Dumnezeu să le răcorească pătimirea și Dumnezeu i-a ascultat rugăciunea făcând să izvorască apă dintr-o piatră care se afla în apropiere. Cert este că jertfa celor 45
SFINŢII 45 MUCENICI CARE AU PĂTIMIT ÎN NICOPOLI, ARMENIA de ION UNTARU în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363915_a_365244]
-
să-l viziteze pe Rusty, care fiind total reabilitat, era acum foarte gălăgios. Potrivit ziarului „USA Today", nu a fost prima dată când echipa aceasta de pompieri a fost chemată să salveze o viață dintr-o mașină blocată, încălzită de arșița verii. „Au fost și alte situații când am salvat câini, pisici sau chiar copiii, în circumstanțe similare. Dacă aveți astfel de situații, suntem aici", afirma domnul Morris. În unele cazuri, pompierii au fost solicitați pentru că cineva a fost atacat de
SURPRISE, ARIZONA: PASĂRE EXOTICĂ SALVATĂ DE O ECHIPĂ DE PARAMEDICI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363953_a_365282]
-
Livada mea nocturnă, mai plânge după stele, În noaptea înfloririi. Aprinde candele luminii-n dar, Tânjind după un nor sihastru, înzăpezit, hoinar, Ce-o mistuia-n rafale, lovind cu lacrimi grele. Livada inimii - fecioară, mireasă este-n vară Tresare-n arșița iubirii și-n timp de sărbătoare. Trezește și scântei, strivite-n soare, Prelinse-n toamna vieții. Și nu e prima oară. Livada vieții mele, lumină e în drum, O văd cu ochii minții, desculță în pustiu Mai pot visa la
ELISABETA IOSIF LIVEZILE MELE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364059_a_365388]
-
migratoare. Nu i s-ar potrivi nici numele dacă și-ar lua zborul când e soarele mai strălucitor. Ea trăiește lângă tine. Este credincioasă. Ea nu cunoaște trădarea. Când este lovită se stinge ca o picătură de ploaie uscată de arșița soarelui. Ana: Te rog iartă-mă! Afin: Te-am iertat demult. Te-am iertat din momentul în care am înțeles că nu mai ești a mea. Mi-am dorit ca măcar tu să fii fericită. Ana: Fericirea a stat departe
VOLUMUL PARADIGME de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362728_a_364057]
-
noastre cele mai de preț. Astfel, EL este întotdeauna cu Ei, deoarece pluralul Morții îl constituie în acest caz Reamintirile. Dispare) ( Lumina crește în intensitate, iar EL este singur) EL: (parcă trezindu-se din somn): Dar unde au dispărut cu toții? Arșița asta mă omoară ... Punând mâna la frunte). Parcă am febră. Dar, ce mai contează? Într-o lume irațională încerc să-mi păstrez conștiința identității. Sigur, surioară, nu te voi uita. Chiar dacă tu m-ai îndemnat să plec pentru a mă
PARTEA MEA DE CER, DRAMĂ DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362830_a_364159]
-
2015 Toate Articolele Autorului Cine sunt EU? Sunt vântul, care umblă desculț noaptea pe drum, Sunt flacăra, ce arde , lăsând în urmă scrum. Sunt seara, ce se lasă, cu părul despletit. Eu sunt un Stradivarius, ce se tânguie răgușit. Sunt arșiță de vară, iubire mistuind, Lumina sunt, din carte, ce o primești voind. Eu sunt o rază caldă, ce-ți cade drept în față, Și sunt eternitatea, ce naște-o nouă viață. Sunt pasul care-n tihnă se-ndreaptă spre Altar
HOMO SUM de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362937_a_364266]
-
nepot sau strănepot de-al meu va avea menirea să restabilească ordinea în aceste ținuturi carpatine ce vor dăinui în vecii vecilor! Câteva clipe se așterne tăcerea PALOȘ: Doamnă Contesă și domnule Conte, permiteți-ne să ne retragem. În curând arșița ne va prinde pe drum dacă mai poposim. CONTESA: (zâmbindu-le) Mergeți cu bine! CONTELE DRACULA: (zâmbește) Porțile Castelului din Carpați vă sunt deschise. Dar dacă nepoțelul meu nu se naște cât mai curând, vă voi închide în temnițele cele
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
-
Berislăvești și Brezoi se află Parcul Național Cozia, cu o floră și faună bogată din care nu lipsesc ciuta, cerbul și ursul carpatin. Drumul național șerpuiește pe lângă pereții stâncoși încântându-ți privirea cu formele sculptate de vânt și ploi, de arșiță sau ger, dar și cu pădurile de foioase și rășinoase. Alături se desfășoară lacul de acumulare de la barajul Turnu. Pe marginea sa pescarii amatori pescuiesc de la caras la crap și șalău. Pe defileu se întâlnește un conglomerat de nori, ceață
UN PLAI DE VIS DIN NORDUL OLTENIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363388_a_364717]
-
la braț Mă văd copchilul Moților pe creste. Și-acolo, într-o peșteră cu nume Ce mi-a fost dat să-mi fie de mireasă, Să îmi ascund tăcerile din lume Și Dorul din Poemul ce m-apasă. E-atâta arșiță acum când scriu! Prin tot ce sunt mă susură fiorul- Așa mi-a fost și mie dat să fiu, Să curg nestăvilit precum izvorul. Mă duce Gândul, cel cu pas domol, Spre Satul unde m-am născut dintâi, Mi-e
ROUA APUSENILOR... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362349_a_363678]
-
principelui Vlad. Peste câteva zile un mic alai format din căpitanii Preda, Vladimir, Miron, alături de boieri mai tineri ai sfatului domnesc și câțiva viteji de vază, porniră din ținutul munților spre colinele Marelui Râu. După două zile, sub dogoarea și arșița nemiloasă a soarelui, pătrunseră în principatul Dunărenilor. Nici nu puseră bine piciorul pe acel târâm că o ceată de călăreți apăru ca o negură la orizont. - Domnia Ta, călăreții însoțiți de norul de praf ce se ridică spre bolta cerului vin
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
Nici luna mea, nu cred că o să vină... LA MARGINILE MĂRII De fiecare dată marea se-alegea cu un cer și mai tânăr, din ochii tăi, când te prindeam în brațe. Era pe vremea când soarele își plăsmuia flăcările și arșița învăpăindu-și chitarele. „Ar fi totuși timpul, i-a zis soarelui, din timp de netimp să le răsară luceafărul ca spic peste seară.'' Cu fiecare-nvăluire dezvăluia chipul altui ecou din nerostirea noastră. Ne-a trebuit o-ntreagă zi spre înțeles
VERSURI DE IUNI de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361072_a_362401]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > POEM ÎN DOI... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 291 din 18 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului 18 Octombrie 2011. Ce arșiță-i printre cuvinte În Ruga noastră către ploi, Din umbra ei mi-aduc aminte De Raiul izgonit din noi... În ochii tăi, ce nu-i pot spune, De-atunci mă strigă Dumnezeu Și mi se-arată, ce minune! Când scriu
POEM ÎN DOI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361105_a_362434]
-
începutul cuvintelor, în adâncimea lor, din prezentul rostuit o lumină strălucitoare străbate cerul, țărmurile se ridică, volute ritmice, înalte și limpezi, se estompează, asemeni stropilor de apă. Orele bogate, fragile, se întorc de unde au plecat, cu bucurii și lacrimi, cu arșița și amarul durerii, cu zâmbetul pe buze și dorul etern. Clipele nemărginite sunt trăite intens, fără timp, fără spațiu, se înalță și zboară ca un fulg. În adâncimea lor, cotropitoare simțiri, cuvinte moi, dulci, întrepătrunderi. La marginea inimii respiră cuvinte
SECRETUL TIMPULUI (POEZII) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361075_a_362404]
-
ales în cele de munte. Fiecare sat își are Fefeleaga lui, chiar dacă personajul este masculin. Dis-de dimineața, vara, auzeai pe ulițele Domneștiului, fluierul melodios, chiar corect muzical, al truditorului Nae lu' Doguță, fredonându-și cântecul din buzele arse, fie de arșițe, fie de geruri: „Pe sub deal, pe sub pădure/ Trec fetițele la mure/Zărzărea, zărzărea, zărzărică, zărzărea/ Pe la poarta mândrei mele, Ionel trecea”. Când buzele îi oboseau de melodiosul fluierat, începea să cânte din gură. Anunța la acea oră, oamenii satului că
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360868_a_362197]
-
ales în cele de munte. Fiecare sat își are Fefeleaga lui, chiar dacă personajul este masculin. Dis-de dimineața, vara, auzeai pe ulițele Domneștiului, fluierul melodios, chiar corect muzical, al truditorului Nae lu' Doguță, fredonându-și cântecul din buzele arse, fie de arșițe, fie de geruri: „Pe sub deal, pe sub pădure/ Trec fetițele la mure/Zărzărea, zărzărea, zărzărică, zărzărea/ Pe la poarta mândrei mele, Ionel trecea”. Când buzele îi oboseau de melodiosul fluierat, începea să cânte din gură. Anunța la acea oră, oamenii satului că
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360867_a_362196]
-
februarie 2014 Toate Articolele Autorului 15 Făurar 2014 Fântâna mea e încă la amiază, Ferice dar de cel ce însetează, Drumețule, oricând din apa ei, Dacă ți-e sete-apleacă-te să bei! Nu-i căuta în adâncimi izvorul, Ci potolește-ți arșița și dorul, De va seca? să nu îți fie teamă, Preaplinul se revarsă fără vamă. Când Horea în lanțuri era dus Acolo-n Munți, pe Arieș în sus, Izvorul s-a înălțat spre gura lui Și l-au lovit soldații
FÂNTÂNA MEA... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364086_a_365415]
-
noi prin propria noastră trăire. CAPITOLUL 141 RĂSPUNSUL ÎNȚELEPT AL LUI AVVA OLIMP Un frate s-a dus la avva Olimp în lavra lui avva Gherasim alături de sfanțul riu Iordan și i-a spus: - Cum poti sta aici cu atâta arșiță și cu atâția țânțari (atâția viermi de lemn care te supără)? Bătrânul i-a răspuns: - Rabd viermii ca să scap de "viermele cel neadormit". De asemena suport și atâta arșiță de frica focului cel veșnic. Arșiță de aici este trecătoare, focul
LIVADA DUHOVNICEASCA (46) de ION UNTARU în ediţia nr. 1036 din 01 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363197_a_364526]
-
Iordan și i-a spus: - Cum poti sta aici cu atâta arșiță și cu atâția țânțari (atâția viermi de lemn care te supără)? Bătrânul i-a răspuns: - Rabd viermii ca să scap de "viermele cel neadormit". De asemena suport și atâta arșiță de frica focului cel veșnic. Arșiță de aici este trecătoare, focul celălalt nu are sfârșit. CAPITOLUL 142 ALT RĂSPUNS ÎNȚELEPT A LUI AVVA ALEXANDRU Un alt frate s-a dus și el în lavra lui avva Gherasim, la avva Alexandru
LIVADA DUHOVNICEASCA (46) de ION UNTARU în ediţia nr. 1036 din 01 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363197_a_364526]
-
poti sta aici cu atâta arșiță și cu atâția țânțari (atâția viermi de lemn care te supără)? Bătrânul i-a răspuns: - Rabd viermii ca să scap de "viermele cel neadormit". De asemena suport și atâta arșiță de frica focului cel veșnic. Arșiță de aici este trecătoare, focul celălalt nu are sfârșit. CAPITOLUL 142 ALT RĂSPUNS ÎNȚELEPT A LUI AVVA ALEXANDRU Un alt frate s-a dus și el în lavra lui avva Gherasim, la avva Alexandru, starețul și i-a zis: - Avvo
LIVADA DUHOVNICEASCA (46) de ION UNTARU în ediţia nr. 1036 din 01 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363197_a_364526]
-
colbul de-ntâmplare Al drumului pe care te-am găsit Pliind nămeți și-mbrățișând copacii Cu-ngreunate ramuri de cuvânt. Ai dispărut și nu mi-ai văzut macii Striviți sub tălpi de ploaie și de vânt Și miriștea de gânduri pârjolită De arșița acestui dor cumplit. Nu mi-ai văzut durerea încolțită În pleoapa unui timp ce ne-a-ngrădit Un vis mult prea tentat să se încheie La nasturi de cascade, în apus Mai înainte de a-ți fi scânteie Și vâlvătaie-n tot ce-
CREDEAM... de AURA POPA în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368290_a_369619]