410 matches
-
că am fost prea bine îngrijită de n-am pierit de amărăciune. Re-nefer a avut grijă de mine tot timpul. Mi-a răcorit buzele și mi-a vorbit mereu pe un ton liniștitor și atoateiertător, așa cum fac mamele cu copiii arțăgoși. Avea motive să spere. Luna nouă a venit în timp ce eu stăteam în propriul meu întuneric și nici o picătură de sânge nu a pătat așternuturile de sub mine. Pântecul mi se făcuse neted și sânii îmi ardeau, iar respirația îmi mirosea a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
azvîrli din prag cheile muzeului și se făcu nevăzută În vijelia de afară. El ridică de pe jos mănunchiul de chei și Încercă să se justifice În sinea lui că rezolvase problema tăind În carne vie, fata asta avea o fire arțăgoasă, nu s-ar fi putut nicidecum Înțelege cu ea. Închise În urma lui și se Întoarse, căutînd-o cu privirea. Nu mai văzu decît farurile din spate ale mașinuței Méhari care se Îndepărta pe drum. - Pacoste de bretonă! tună el ridicîndu-și valiza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
urma, și-l ucide acum un năpârstoc ca tine? Iarăși intonă cântul și, de data asta, cei doi răspunseră la fel, iar drept răspuns, cel din spatele luntrei Înclină puțin pânza pe care o ținea cufundată În apă. - Acu’, reluă Vishu arțăgos, ia du-te tu, măi prostule, și pune tu cârma la cap până când ți-oi spune eu să pleci de-acolo. Și voi, ăștilalți, mânjiți-l cu rahat d’ăla de pescăruș, că poate i-o trece cheful de Fala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
Eu crescusem În oraș, dar familia lui Ravelstein nu se mutase aici, venind din Ohio, decât pe la sfârșitul anilor treizeci. Nu l‑am cunoscut pe tatăl lui, pe care Ravelstein Îl descria ca pe un căpcăun În miniatură, un omuleț arțăgos, un maniac al disciplinei. Unul dintre tiranii de doi bani care‑și țin copiii În frâu prin zbierete demente, interpretând o nebunească operă de familie nonstop. Universitatea Îi accepta pe tinerii absolvenți de gimnaziu care treceau examenele de admitere. Ravelstein
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
-l cunoșteam. Uneori își arăta colții către mine când treceam pe coridor, dar cam la atât se reducea interacțiunea noastră. Făcea asta cu toată lumea; nu doar cu mine. În ultima vreme, de când cu găsirea corpului lui Shirley Lowell, era foarte arțăgos. Și uite că acum știm și de ce. Nu e decât o presupunere, remarcă Hawkins. Chiar și după declarația lui Violet Tranter. Ce mama naibii, nu degeaba se zice că actorii și actrițele te dezamăgesc dacă-i vezi în persoană. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
burgheză; alții aveau impresia că sînt compătimiți, dar cu toții Îl așteptau, era unul de-al lor, chiar dacă rătăcit. Strîmtorați, cei mai mulți dintre ei, mereu datori, băuți uneori, cînd nu erau pe motociclete, extaziați de drogurile lor ușoare, nu toți, dar destui, arțăgoși, nu peste măsură, doar dacă le dădea cineva motiv; deprimați, unii, gata, Într-un moment de maximă luciditate, să se sinucidă, făcuseră cîțiva asta. Trăiau periculos, dar numai așa simțeau - ori numai li se părea - că sînt Ei. Thomas devenise
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
cesuleț de aur. Doamna care juca table cu Pascalopol, în vreme ce ceilalți priveau, ridică o față scrutătoare și examină din cap până în picioare pe Felix, ridicîndu-și în același timp cu multă demnitate mâna spre a-i fi sărutată. - Hm! spuse ea arțăgos și cu un glas răgușit, însă forte. Darești flăcău în lege! - Intră la Universitate, Aglae, lămuri bătrânul, cu acelașisupărător glas stins, însoțit de râsul fără rost. -Da?! se miră sumbru doamna și-și continuă jocul cu Pascalopol. - E tanti Aglae
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
ales servil de politicos din cauza fizicului meschin și a continuei frecări a mâinilor. - Vino să-ți arăt odaia dumitale. Pe același coridor, moș Costache călăuzi pe Felix la o altă ușă deschisă de perete. - E gata, Marina? - Gata, gata, răspunse arțăgos o femeie mătăhăloasă, bătrână, îmbrăcată rău, ca o servitoare. Dumnealui este? Moș Costache consimți din cap. - Uite aici, luă femeia în primire pe Felix. Ăsta-i patul,cum nici la mama dumneatale n-ai avut. Într-adevăr, era un pat
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
silă, și asta-l supăra, pentru că, spunea el, mandolina-i mandolină și meseria, meserie. Muierile priveau prin geamul aburit și, dacă zidarii nu erau la frizerie, o luau spre cârciuma lui Stere, să-și aștepte bărbații la întuneric. Meșterii erau arțăgoși și cântau. Atunci își băteau nevestele. Din nimic se aprindeau. Le plesneau cu palmele lor grele peste față. Apoi le jucau în picioare. Zidarii luau cozile țigăncilor în pumni și le smuceau sălbatic. Toată mahalaua era un vaiet. Țipa a
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
client. El ar putea gândi că trageți la preț tocmai la bunurile pe care le vrea el; ducându-se la altă prăvălie, ar vedea că nu este chiar așa și, probabil, s-ar Întoarce și altă dată; Însă, dacă sunteți arțăgos și necuviincios, clientul nu se va mai Întoarce nicicând. Străduiți-vă să nu vă pierdeți cinstea: e cea mai bună cale de a vă spori bunul renume, afacerile și averea. Nu vă lăsați pradă nimicniciei, ci puneți Într-o lumină
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
învățare, comunicare sau relaționare. Dacă frica și agresivitatea ajung să domine instanțele raționale, aceste două conduite emoționale devin o piedică în formarea oricărui atașament. O persoană cu un grad ridicat de nervozitate, provocată de solicitările frustrante ale mediului, este iritabilă, arțăgoasă, instabilă (vezi băncile școlare), uneori devine brutală în relațiile cu alții. Ne mirăm, astfel, de ce elevii își injură profesorii, de ce „chiulesc”, de ce-și „maltratează” colegii mai mici... Prin masca profesorului „mână de fier”, deseori se provoacă durere sau neplăcere
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
scris În limbajul mahalalei bucureștene din celălalt veac. Tema istericalilor din poezia lui Matei Milu, a ghilelei lui Conachi și a femeii modiste din versurile indignate ale lui Stamati și Asachi este tratată de Anton Pann Într-un stil mai arțăgos și cu o viziune mai neagră asupra amorului casnic: „N-a mai rămas, frățioare, Cineva să se Însoare, Că precum cîștig nu este, De vom lua și neveste, Pas apoi de mai trăiește Or În lume pribegește. Că ele nu
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
mare și originală. Pann se bizuie, În esență, pe știința lui de a personifica. Poemul Despre beție, iarăși, din ciclul Povestea Vorbei, cuprinde o galerie de caractere din lumea legumelor și fructelor. Migdalul e tainic, strugurele este zavistnic, intrigant, delator, arțăgos, varza este Îngîmfată, gutuia e nobilă etc. Există și o ierarhie socială. Prazul este mojic, aparține, adică, unei categorii inferioare, este Înfumurat și umblă cu „obrazul tras”. Urzica este și mai năpăstuită: mereu necăjită și contestatoare (zbîrlită). Poemul adună Într-
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
plus ar fi fost de mare ajutor pentru a salva familia de la mizeria ce-o aștepta. Erau mai multe guri de hrănit, iar vederea începea să-l lase, în unele momente i se lăsa o ceață pe ochi. Caterina bombănea, arțăgoasă, fără să știe ce-o așteaptă; și ea suferea, sărmana, între ciocan și nicovală, între dorința de a-și vedea fiul în sutană și scutit de o viață de obidă și suferință, și cea de a-l lăsa să rămână
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
cerând ceea ce știa că nu i se poate da, mai ales îndeplinirea datoririlor conjugale. Latura materială primează în ierarhia dorințelor femeii, când este iubită nu mai găsește potrivit să dăruiască nimic. Mereu vrea să fie plătită pentru serviciile sale. Este arțăgoasă și isterică: „Se bucurau când nu zbieram la ei,/ Căci mă stropșeam urât 368 Ibidem, p. 260. 369 Ibidem, p. 263. 370 David S. Reed, art. cit., p. 79. (trad. n.) 371 Geoffrey Chaucer, op. cit., p. 282. 372 Ibidem. 373
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
îl ademenise o sumă importantă) sau de dorința de a înșela încrederea masculină (Niccolosa acceptă să devină o simplă momeală pentru naivul Calandrino, în IX. 5, bărbatul sfârșind prin a fi pedepsit dur de geloasa sa soție, Tessa). Bănuitoare și arțăgoasă, donna demonicata care nu ascultă sfatul prevenitor al soțului va sfârși tragic (IX. 7), ori recalcitrantă fiind („femeie fără de seamăn de rea și îndărătnică, pe care el nu izbutise să o îndrepte nici prin rugăminți și nici prin dezmierdări sau
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cerând ceea ce știa că nu i se poate da, mai ales îndeplinirea datoririlor conjugale. Latura materială primează în ierarhia dorințelor femeii, când este iubită nu mai găsește potrivit să dăruiască nimic. Mereu vrea să fie plătită pentru serviciile sale. Este arțăgoasă și isterică: „Se bucurau când nu zbieram la ei,/ Căci mă stropșeam urât 368 Ibidem, p. 260. 369 Ibidem, p. 263. 370 David S. Reed, art. cit., p. 79. (trad. n.) 371 Geoffrey Chaucer, op. cit., p. 282. 372 Ibidem. 373
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
îl ademenise o sumă importantă) sau de dorința de a înșela încrederea masculină (Niccolosa acceptă să devină o simplă momeală pentru naivul Calandrino, în IX. 5, bărbatul sfârșind prin a fi pedepsit dur de geloasa sa soție, Tessa). Bănuitoare și arțăgoasă, donna demonicata care nu ascultă sfatul prevenitor al soțului va sfârși tragic (IX. 7), ori recalcitrantă fiind („femeie fără de seamăn de rea și îndărătnică, pe care el nu izbutise să o îndrepte nici prin rugăminți și nici prin dezmierdări sau
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Medierea naratorială se realizează prin prezența verbelor dicendi (a zice, a spune, a răspunde, a întreba, a exclama, a replica etc.) și a unor semne de punctuație specifice: două puncte, linie de dialog sau semnele citării (ghilimele): — Hm! spuse ea arțăgos și cu un glas răgușit, însă forte. Ești flăcău în lege! [...] Ascultă, Costache, la cine o să stea „băiatul“? — La noi! explică Otilia. (G. Călinescu, Enigma Otiliei) Nararea prin relatare este modalitatea tradițională de istorisire, impunând discursul naratorului, în care este
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Cu o zi înainte de închiderea lucrărilor, Ceaușescu a luat și el cuvîntul în fața delegaților. E de la sine înțeles că Ceaușescu nu avea nici cea mai mică intenție să implementeze conceptele de perestroika și glasnost' în România. Pentru a nu părea arțăgos, liderul român a preferat să scoată în evidență faptul că sînt "o mulțime de căi către socialism". El s-a raliat cu entuziasm la apelul către dezarmare al lui Gorbaciov, însă era de părere că orice acord între Est și
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
afla documente care să amintească de acest om, el rămîne tot înecat în anonimat. Retragerea sa la o mănăstire, a făcut-o numai cu credința că va trăi mai ușor, dar ne spune nepotul său, Matei a devenit mare bețiv, arțăgos și foarte certat cu pravila 83. Despre celălalt frate, Iancu (Iachift), ne spune tot nepotul său, Matei: "Era călugăr doar de formă, nu stătea la mănăstire, era arendaș prin județul lași, în tovărășie cu unul anume Mandrea. Se îmbrăca călugărește
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
neajunsurile acestei reputații care, așa cum se întâmplă adesea, ține de fantasmele, de imaginarele neînfrânate și de delirurile iscate în mintea celor mărginiți, a celor mărunți și meschini când vine vorba de plăcere. Însuși acest cuvânt îi stânjenește și-i face arțăgoși pe pedanții triști și constipați. Căci cum s-ar fi putut vorbi corect despre Aristip și ai săi dacă vreme de secole n-a existat o doxografie în limba franceză, până la cea stabilită de mine în 2002 în L’Invention
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
și asta nu-i plăcea lui Faulques. Cu atât mai puțin venind din gura unui străin. Viața aceea n-avea nici În clin, nici În mânecă, nici cu locul, nici cu momentul. Cel puțin, oficial. - Nu te cunosc, a spus arțăgos. - Poate nu-ți amintești, dar mă cunoști. A spus-o cu atâta aplomb, că lui Faulques nu i-a rămas decât să-l cerceteze atent, pe când celălalt se apropia, micșorând distanța, ca să ușureze totul. Văzuse multe chipuri În viață, cele mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
2); plin (2); prieten (2); prietenă (2); prieteni (2); răutăcios (2); răutate (2); respingere (2); rotund (2); sacului (2); student (2); superior (2); suprafață (2); trufaș (2); vecin (2); adevăr; ajuns; amabil; ambițios; Ana; Andreea; Andrei; antipatic; aranjat; aroganța; aroganță; arțăgos; avar; basm; baza; bătaie; bombat; borcan; bou; bucătar; cadru; calm; capăt; capriciu; capul sus; caracteristică; căldare; căldărit; căpos; chiloți; chipeș; ciudă; ciufulit; clasei; colectivitate; coleg; o colegă de facultate; colegi; comod; congelat; copil; corp; credibilitate; curvar; cuvînt vechi; a se
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); nas pe sus (2); neorgolios (2); nepăsare (2); orgolios (2); orgoliu (2); păcat (2); prieten (2); putere (2); ranchiunos (2); rece (2); slăbiciune (2); sufletist (2); trufaș (2); tu (2); ură (2); vertical (2); -; absurd; anormal; apărare; armonios; arogantă; arțăgos; atitudine; atotștiutor; atracție; bine; blînd; boală; bun; bunicul; calitate; caracter puternic; cu caracter; centru el; ciudat; ciudos; cocoș; coleg; coloană; copil; curaj; cutremurător; depășire; dezavantaj; dezgust; diferență; diplomă; dispreț; dîrz; domol; drăguț; drept în decizii; dubios; dușmănos; efort; doar pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]