992 matches
-
cunoșteam inima.Mă rog ,dar una peste alta el mă iubea,eu îl iubeam și din așa dragoste mare nu ieșeau scântei ,ci mai degraba dese împăcări.Dealurile copilăriei mele erau pline de corni înfloriți, de jugastru,salcâmi, stejari,frasini,arțari,multe,multe sălcii și flori cât cuprinde.O să mă întrebați de flori ,păi gurița leului,margarete ,sânziene,cimbrișor,mierea ursului,clopoței,laptele câinelui pe care îl rupeam.Nu mă întrebați cum mă făceam ,, totuna'' cum ar fi zis bunicul,apoi
LOCUL MEU de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376847_a_378176]
-
bade, baci, stână, țurcană, zer, mămăligă, urdă, jintiță, burduf, cioareci, când aceste cuvinte ne arată care este activitatea milenară , tradițiile și obiceiurile neamului nostru. De asemenea, nu putem identifica în limba latină sau slavă, ori a popoarelor vecine cuvinte precum: arțar, stejar, afin, măceș, izmă, brebenel, ghiocel, buștean, butuc, ciorchine, bordei, straie, cotoroanță, cotoșman și multe, multe altele, care sunt cuvintele neamului nostru, vorbite de mii de ani, înainte de venirea acelor popoare de la care, autorii DEX-ului pretind că strămoșii noștri
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
ca și el. Avea niște picioare de cadră. Când le răsfiră pentru a se așeza cât mai comod pe pat, nu putea să nu-l scoată din minți petecuțul de mătase al bikiniului, nu mai mare ca o frunză de arțar, căzută toamna pe aleile parcului de lângă complexul său. Își scoase la rândul său bluza, apoi pantalonul scurt, rămânând în boxeri. Reluă mângâierea acestui trup de femeie ce se răsfăța în așternuturile sale, trup ce se merita cercetat cu mare atenție
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376786_a_378115]
-
unui Făt Frumos, călare pe un armăsar negru, ce-o răpea și-o purta în galopul calului spre castelul său de cleștar, ascuns într-un vârf de munte, undeva, într-un spațiu necunoscut, înconjurat de păduri seculare, cu stejari și arțari falnici, sub care dansau domnițele îmbrăcate în rochiile lor albe ca spuma laptelui. Dalia adormi înaintea mamei sale Gloria. Cartea îi căzu din mână, odihnindu-se alături, în timp ce ea continuă în vis, să alerge în brațele lui Făt Frumos, pe
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376807_a_378136]
-
orheian”, „Tinerimea Moldovei” etc. Ca poet, editează mai multe culegeri de versuri: „Destăinuiri”, Editura Labirint, Chișinău, 2003; „Florile Speranței”, Editura Nasha Canada Publishing, Toronto, 2008; „Petale de dor și vis”, Editura „Magna-Princeps”, Chișinău, 2010; „Cearta” și „Adevăruri pe frunze de arțar”, Editura Prometeu, Chișinău, 2013 - prin care, după aprecierile criticii, „se aduce o contribuție la educarea tinerei generații în spiritul dragostei față de plaiul natal, de limba maternă, de semeni, de simțire si aspirații”. Este corespondent special și laureat pentru publicistică al
CÂNTECELE CETĂŢII (POEME) de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376372_a_377701]
-
Las Vegas, apoi ne minunăm de măreția naturii la Cascada Niagara, pentru ca apoi să poposim în Canada, unde concediul înseamnă, înainte de toate,„casa noastră de la munteˮ (pe care frumos o evocă în paginile sale o altă româncă stabilită în Țara Arțarilor, Milena Munteanu). Coborâm apoi, alături de Elena Buică și familia sa, în America Centrală și de Sus, vizitând Cuba, Republica Dominicană și statul Hawaii. Cu aceeași patină a călătorului insațiabil, dornic să vadă totul, să simtă emoția descoperirii milioanelor de universuri umane subsumate
SCRIERILE ELENEI BUICĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376393_a_377722]
-
Cum toți ne-am regăsit uniți în gânduri și în sentimente, l-am ascultat cu atenție. Cunoscând că există în noi dorința mai veche de a aparține unui grup socio-cultural, el ne-a propus ca, pe lângă nucleul numit „Frunza de arțar” care își trăiește frumoase zile în paginile săptămânalului „Faptu`divers”, să se alăture un număr mai mare de români formând o societate culturală care să-și păstreze numele inițial „Frunza de arțar” semn de prețuire a țării de adopție. Grupați
PROIECTE CULTURALE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 58 din 27 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372692_a_374021]
-
a propus ca, pe lângă nucleul numit „Frunza de arțar” care își trăiește frumoase zile în paginile săptămânalului „Faptu`divers”, să se alăture un număr mai mare de români formând o societate culturală care să-și păstreze numele inițial „Frunza de arțar” semn de prețuire a țării de adopție. Grupați astfel, am putea petrece împreună momente frumoase și interesante, am putea face schimburi de idei și informații. Aici s-ar putea încrucișa săbiile ideilor scânteind de inteligență și de vervă, ori de
PROIECTE CULTURALE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 58 din 27 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372692_a_374021]
-
Acasa > Strofe > Creatie > POEM FINAL PE FRUNZE DE ARȚAR ... Autor: Irina Lucia Mihalca Publicat în: Ediția nr. 392 din 27 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Poem final pe frunze de arțar ... < ... zâmbetul tău - o frunză memoriei furată ...> Tremură în cădere frunzele arțarului din fața ferestrei mele, tremură, plâng și se
POEM FINAL PE FRUNZE DE ARŢAR ... de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362145_a_363474]
-
Acasa > Strofe > Creatie > POEM FINAL PE FRUNZE DE ARȚAR ... Autor: Irina Lucia Mihalca Publicat în: Ediția nr. 392 din 27 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Poem final pe frunze de arțar ... < ... zâmbetul tău - o frunză memoriei furată ...> Tremură în cădere frunzele arțarului din fața ferestrei mele, tremură, plâng și se duc îngălbenite în tăcerea singulară, în lumea Uitării de unde nimeni nu știe nimic. Rând pe rând, pe șoaptele vântului Timp, vor pleca
POEM FINAL PE FRUNZE DE ARŢAR ... de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362145_a_363474]
-
Strofe > Creatie > POEM FINAL PE FRUNZE DE ARȚAR ... Autor: Irina Lucia Mihalca Publicat în: Ediția nr. 392 din 27 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Poem final pe frunze de arțar ... < ... zâmbetul tău - o frunză memoriei furată ...> Tremură în cădere frunzele arțarului din fața ferestrei mele, tremură, plâng și se duc îngălbenite în tăcerea singulară, în lumea Uitării de unde nimeni nu știe nimic. Rând pe rând, pe șoaptele vântului Timp, vor pleca toate. Inconștiența face să palpite ultimele lor clipe de vrajă, freamată
POEM FINAL PE FRUNZE DE ARŢAR ... de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362145_a_363474]
-
se scutură frunzele străpunse de lacrimi de ploaie. Oare ultimul lor strigăt e auzit de copacul Timp?...e Toamna lor din urmă? ... Acesta e adevăratul Sfârșit! http://www.youtube.com/watch?v=wrSb8TIgASk Referință Bibliografică: Poem final pe frunze de arțar ... / Irina Lucia Mihalca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 392, Anul II, 27 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Irina Lucia Mihalca : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
POEM FINAL PE FRUNZE DE ARŢAR ... de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362145_a_363474]
-
Pingelică și pe Samantha. Istoria cinică. Acum, castelu-i iar liniștit și reintegrat suveran în istoria lui autentică. Sub privirea nobil-autoritară a întemeietorului rege Carol (statuia lui Oscar Han). Sub cea a blîndei regine Elisabeta (statuia lui Oscar Späthe). Schițez un arțar sterp. Dar monumental. Cutremur! Întîi, bubuitura unui fruct țepos, uscat pe cartonul alb, apoi, fulgerător, saltul unei veverițe ruginii peste mîna dreaptă. Cartonul, creioanele sar în aer. Rîd. După nu știu cîte luni, rîd, în fine, hohotit. Înapoi, spre Iași
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ss/Macri Emil ME/IE/1 ex. Nr. R.D. 219/ 10.10.1984 A.C.N.S.A.S., fond M.A.I.-D.G.J., nr. inv. 3.642, dosar nr. 4/1984, f. 228-238. 191. 1985 aprilie 7 - Plan de măsuri pentru acțiunea „Arțarul” (vizita oficială a lui Nicolae Ceaușescu și a Elenei Ceaușescu în Canada). MINISTERUL DE INTERNE STRICT SECRET Exemplar nr. 1 APROB MINISTRU DE INTERNE /ss/ George Homoștean DE ACORD MINISTRU SECRETAR DE STAT /ss/ Tudor Postelnicu PLAN DE MĂSURI pentru
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
oficială a lui Nicolae Ceaușescu și a Elenei Ceaușescu în Canada). MINISTERUL DE INTERNE STRICT SECRET Exemplar nr. 1 APROB MINISTRU DE INTERNE /ss/ George Homoștean DE ACORD MINISTRU SECRETAR DE STAT /ss/ Tudor Postelnicu PLAN DE MĂSURI pentru acțiunea „ARȚARUL” În perioada 14-19 aprilie 1985, președintele Republicii Socialiste România, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, împreună cu tovarășa ELENA CEAUȘESCU, vor (sic!) efectua o vizită oficială în CANADA la invitația guvernatorului general al Canadei și a primului ministru. Pentru asigurarea condițiilor necesare ca acțiunea
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
acțiunii va funcționa în sediul central al ministerului începând din 13.04.1985, ora 8.00. Ofițerii necesari pentru executarea serviciului vor fi asigurați de către Direcția Organizare-Mobilizare, Comandamentul Trupelor de Securitate și Comandamentul Pompierilor. 6.Acțiunea se codifică cu indicativul „ARȚARUL”. 7.Direcția Secretariat-Juridică va asigura difuzarea la unități a planului, în părțile ce le privesc. ADJUNCT AL MINISTRULUI General-locotenent /ss/ Aristotel Stamatoiu RD 3289/ 07.04.85 CG/AV/2 ex. A.C.N.S.A.S., fond M.A.I.-D.GJ., nr.
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
viața bunicii mele mi-a dezvăluit fațete noi, neașteptate. Și, mai ales, mult mai personale. Înainte, trecutul i se rezuma la câteva talismane, la câteva relicve de familie, ca evantaiul de mătase care îmi amintea de o frunză subțire de arțar sau ca faimoasa „poșetuță de pe Pont-Neuf”. Conform legendei familiale, fusese găsită pe podul amintit de către Charlotte Lemonnier, atunci în vârstă de patru ani. Alergând prin fața mamei sale, fetița se oprise brusc și exclamase: „O poșetă!” Și, după mai bine de
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
pe Pașka! Pista pătrată de dans era înconjurată cu un gard înalt de lemn. Dincolo de el, se înălța o vegetație sălbatică, un hățiș intermediar între un parc în paragină și o pădure. L-am văzut pe o creangă mare de arțar, deasupra gardului... Tocmai părăsisem pista de dans, după ce mă lovisem, în stângăcia mea, de sânii partenerei... Era prima oară că dansam cu o fată atât de matură. Păcălit de o fioritură neașteptată a orchestrei, am făcut o falsă manevră și
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
să dai peste o mină... Charlotte se oprise în mijlocul unei poieni largi și murmurase: „Privește!” Văzusem trei sau patru plante identice care ne ajungeau până la genunchi. Frunze mari, dințate, vrejuri care se agățau de niște bețe subțiri, înfipte în pământ. Arțari minusculi? Arbuști tineri de coacăz negru? Nu înțelegeam bucuria misterioasă a Charlottei. - Este o viță de vie, una adevărată, îmi spusese ea în cele din urmă. - Ah! bine... Dezvăluirea nu îmi sporea curiozitatea. În mintea mea, nu puteam să leg
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
meu este totuși justificat de faptul că folcloriștii și etnologii (cu o singură excepție) care s- au ocupat mai mult sau mai puțin tangențial de problema dendrolatriei în spațiul românesc nu au acordat atenție valențelor mitice și simbolice atribuite paltinului (arțarului) de mentalitatea populară. Aceasta în condițiile în care, după opinia mea, paltinul a fost și el considerat un arbore sacru. Nu contest faptul că mărul, stejarul și bradul dețin prioritatea în cadrul dendromitologiei românești, dar voi încerca să arăt că, în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
secolului XX, a adunat o serie de date folclorice referitoare la paltin, în monumentala sa lucrare în 12 volume Botanica poporană română, rămasă până de curând în manuscris (4). Pentru început, voi consemna câteva aspecte istorice și filologice. Denumirile românești (arțar, paltin) care desemnează această specie dendrologică din familia Aceraceae provin, se pare (52), prin metateză, din denumirea sa în limba latină : Acer platanoides. De asemenea, denumirea jugastru (Acer campestre, arțar de câmp) provine din lat. pop. jugum, jugastru, pentru că din lemnul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
început, voi consemna câteva aspecte istorice și filologice. Denumirile românești (arțar, paltin) care desemnează această specie dendrologică din familia Aceraceae provin, se pare (52), prin metateză, din denumirea sa în limba latină : Acer platanoides. De asemenea, denumirea jugastru (Acer campestre, arțar de câmp) provine din lat. pop. jugum, jugastru, pentru că din lemnul său ușor, tare și neted se confecționau mai ales juguri, printre alte obiecte de uz gospodăresc. Ca mărturie a marii vechimi și răspândiri a acestei specii arboricole în regiunile carpato-dunărene
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
se confecționau mai ales juguri, printre alte obiecte de uz gospodăresc. Ca mărturie a marii vechimi și răspândiri a acestei specii arboricole în regiunile carpato-dunărene stă mulțimea de antro- ponime (Arțăreanu, Paltân, Păltânea, Păltineanu, Păltinescu etc.) și de topo nime (Arțar, Arțaru, Arțari, Arțăreni, Paltin, Paltenul, Păltineni, Păltinoasa, Păltiniș, Păltinașul, Păltinița, Păltinești, Păltinet, Jugăstreni etc.) care au ca rădăcină termenii în discuție. Se pare că cea mai veche atestare documentară cunoscută a unor astfel de toponime nu coboară mai jos de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mai ales juguri, printre alte obiecte de uz gospodăresc. Ca mărturie a marii vechimi și răspândiri a acestei specii arboricole în regiunile carpato-dunărene stă mulțimea de antro- ponime (Arțăreanu, Paltân, Păltânea, Păltineanu, Păltinescu etc.) și de topo nime (Arțar, Arțaru, Arțari, Arțăreni, Paltin, Paltenul, Păltineni, Păltinoasa, Păltiniș, Păltinașul, Păltinița, Păltinești, Păltinet, Jugăstreni etc.) care au ca rădăcină termenii în discuție. Se pare că cea mai veche atestare documentară cunoscută a unor astfel de toponime nu coboară mai jos de jumătatea secolului
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
280). Trecând peste unele ipoteze etimologice considerate ulterior ca improbabile (laur, arbuz, alun), consemnez soluția dată de G. Dem. Teodorescu la sfârșitul seco lului al XIX-lea (18, p. 59). Folcloristul muntean susținea că este vorba de o varietate de arțar (stufos), „zis bulgărește” (și în alte limbi slave) iavor (= arțar) (110). În 1921, fără să cunoască (sau, cel puțin, fără să citeze) soluția etimologică dată de folclorist, filologul Vasile Bogrea a ajuns la aceeași concluzie (arvun = paltin), considerând că forma
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]