468 matches
-
în fața noastră se desfășoară un desen spațial ce evidențiază pe de o parte rolul și statutul celor două componente teritoriale ale lumii arabe (Asia arabă și Africa arabofonă) între unitățile continental-regionale din proximitate, iar pe de altă parte valențele spațiului arabofon în ansamblu, în postura sa de triplu contact teritorial. De asemenea, ne dezvăluie existența unui interesant model de structurare a periferiei în raport cu spațiile limitrofe și a raporturilor stabilite între aceste unități de proximitate. Astfel, domeniul arabofon în întregulsău, prin valoarea
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
altă parte valențele spațiului arabofon în ansamblu, în postura sa de triplu contact teritorial. De asemenea, ne dezvăluie existența unui interesant model de structurare a periferiei în raport cu spațiile limitrofe și a raporturilor stabilite între aceste unități de proximitate. Astfel, domeniul arabofon în întregulsău, prin valoarea indicelui de potențial geopolitic (I=21,3), îndeplinește rolul unei arii regionale-pivot, situată într-o poziție intermediară în raport cu unitățile continentale învecinate: Asia nearabă (I=41,4), Europa (I=29,9) și Africa subsahariană (I=16,4
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
geopolitic (I=21,3), îndeplinește rolul unei arii regionale-pivot, situată într-o poziție intermediară în raport cu unitățile continentale învecinate: Asia nearabă (I=41,4), Europa (I=29,9) și Africa subsahariană (I=16,4). Aceste valori ale indicelui I, plasează blocul arabofon în postura de areal periferic median între trei unități regionale cu ranguri geopolitice diferite 183: o arieputere în Est (Asia nearabă), o arie-pivot în Nord (Europa) și o arie periferică la Sud (Africa subsahariană). Europa și Asia nearabă beneficiază de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
reprezintă o arie periferică cu caracter de inflexiune ce face racordul între o unitate pivot (Europa) și o unitate-putere (Asia), dar în același timp este o arie periferică intermediară (mediană) între unitatea-putere a Asiei și unitatea periferică a Africii. Africa arabofonă (I=14,3), constituie, potrivit cifrelor seci, o arie periferică de inflexiune geopolitică între Europa (I=29,9) și Africa subsahariană (I=16,4), dar analizând realitățile politico-geografice de pe hartă, constatăm o serie de elemente care ar putea modifica această
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
Europa (I=29,9) și Africa subsahariană (I=16,4), dar analizând realitățile politico-geografice de pe hartă, constatăm o serie de elemente care ar putea modifica această percepție inițială, bazată exclusiv pe valorile calculate strict cantitative ale indicelui I. În Africa arabofonă se găsesc un număr de 13 state, ce reprezintă 36% din suprafața continentului și 23% din populația sa, în timp ce Africa subsahariană cuprinde 36 state, cu 64% din suprafață și 77% din populația totală a Africii. După cum am văzut, diferența de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
două părți ale continentului este de numai 2,1 unități, iar dacă excludem mult mai dezvoltata și mai bine poziționata Republică Sud-Africană, diferența se reduce la doar o unitate, ceea ce ne oferă o imagine mult mai veridică a Africii nordice arabofone, aflată aproape la egalitate ca potențial geopolitic, cu restul de cca. două treimi ale continentului african. Prin prisma acestui raționament, arealul arabo-african apare mai degrabă drept o punte periferică intermediară cu caracter median între mult mai potenta Europă (aria pivotală
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
mult mai potenta Europă (aria pivotală) din Nord și mult mai puțin înzestrata Africă subsahariană (aria periferică mai îndepărtată) de la Sud. 3.3.3.2. Reconfigurarea raporturilor centralitate - periferie funcție de dinamica potențialului geopolitic A. Tipologia dinamicii potențialului geopolitic în spațiul arabofon Pentru configurarea evoluției potențialului geopolitic a fost calculată valoarea indicelui I pe ani de referință la intervale decenale, pentru perioada 1950-2008. Spre deosebire de alți parametri prezentați în cadrul lucrării, s-a avut în vedere calculul indicelui de potențial geopolitic al statelor, inclusiv
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
aceste situații, în formula de calcul s-a făcut abstracție de mărimile inexistente la acea dată, asociate de regulă, atributului de suveranitate națională, precum bugetul militar și produsul intern brut. Funcție de dinamica acestui parametru la nivelul fiecărui stat, în spațiul arabofon se disting patru tipuri spațiale de evoluție a potențialului geopolitic 187 (fig. 93): a. Spațiile cu dinamică ascendentă a valorii potențialului geopolitic se caracterizează printr-o evoluție continuu crescătoare a valorilor indicelui de potențial geopolitic, ca urmare a menținerii stabilității
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
Evaluarea comparată a dinamicii lor descifrează geometria spațială variabilă a nișelor teritoriale ocupate de cele două domenii constitutive ale spațiului politico-geografic. a. Dinamica ponderii spațiilor pivotale reprezintă un criteriu evolutiv de bază pentru definirea caracteristicilor de “vizibilitate” geopolitică a spațiului arabofon pe mapamondul politic în diferite etape din istoria postbelică. Pe linia acestui raționament de lucru, vom lua în considerare evoluția în timp a ponderii statelor pivotale din totalulstatelor-pivot existente pe Glob, comparativ cu evoluția ponderii categoriei similare din spațiile limitrofe
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
timp a ponderii statelor pivotale din totalulstatelor-pivot existente pe Glob, comparativ cu evoluția ponderii categoriei similare din spațiile limitrofe, respectiv în Europa, în Asia nearabă și în Africa subsahariană. Va fi avută în vedere doar categoria statelor-pivot întrucât în lumea arabofonă, în lipsa statelor-puteri, numai acestea determină caracterul primordial al diferitelor teritorii din punct de vedere geopolitic (cu valențe de spații centrale). Evaluarea spațială comparativă în raport cu ariile continentale învecinate, arată că numărul statelor arabe pivotale a fost întotdeauna mult mai scăzut decât
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
arabe pivotale a fost întotdeauna mult mai scăzut decât în Europa și Asia și mai ridicat decât în Africa nearabofonă (unde singurul stat pivotal a fost și rămâne Africa de Sud) - Tabelul nr. 55. Ponderea statelor-pivot însă, a cunoscut la nivelul domeniului arabofon, o dinamică descendentă, cu un ușor vârf de revenire în anii ’70 - ’80, datorită temporarei accederi a Algeriei în rândul statelor pivotale. Tot o dinamică descendentă, dar cu o curbă mult mai tranșant descrescătoare și cu valori mult mai reduse
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
fost înregistrată și în Africa nearabofonă. În Europa ponderea statelor pivotale a înregistrat o dinamică relativ constantă, în timp ce Asia nearabă a avut o dinamică ascendentă continuă (fig. 94). Astfel, sub aspectul modului de evoluție, curba ponderii statelor pivotale în arealul arabofon se apropie oarecum de cea înregistrată în Africa subsahariană/nearabofonă, de care se deosebește totuși prin existența unor inflexiuni de evoluție (“vârful” atenuat din anii ’70 ’80) și a valorilor mult mai ridicate. Volumul “pivoților arabi” din totalul pivoților mondiali
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
atât ca pondere din totalul mondial, cât și ca număr concret de state-pivot. În schimb, volumul masei pivotale arabe a fost mereu mai mic decât valorile corespondente din Europa și din Asia nearabă. Așadar, se poate afirma că vizibilitatea lumii arabofone dată de cuantumul volumului pivotal (numărul statelor-pivot și ponderea acestora pe Glob) s-a situat permanent la un nivel mai redus decât al Europei și Asiei, dar mai ridicat decât al Africii. De menționat faptul că, dacă față de Europa a
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
permanent la un nivel mai redus decât al Europei și Asiei, dar mai ridicat decât al Africii. De menționat faptul că, dacă față de Europa a fost întotdeauna inferior, iar față de Africa subsahariană a fost mereu superior, volumul statelor-pivot din spațiul arabofon a fost inițial identic cu cel al Asiei nearabe (în 1950 aveau fiecare câte 2 state-pivot). Ulterior însă, evoluția pe cele două blocuri regionale a fost diametral opusă, respectiv descendentă în arealul arab și ascendentă în restul blocului asiatic. Prin
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
câte 2 state-pivot). Ulterior însă, evoluția pe cele două blocuri regionale a fost diametral opusă, respectiv descendentă în arealul arab și ascendentă în restul blocului asiatic. Prin urmare, putem spune că din punctul de vedere al primațialității spațiilor pivotale, lumea arabofonă s-a comportat în toată perioada postbelică ca o bordură periferică față de blocurile învecinate ale Europei și Asiei, ambele cu mult mai bine poziționate pe eșichierul pretențiilor globale. De altfel, domeniile european și asiatic au beneficiat și beneficiază, pe lângă încărcătura
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
cuprinderea în interiorul lor a 2 dintre cele 3 state-puteri ale planetei - Federația Rusă și R.P. Chineză. b. Dinamica ponderii spațiilor periferice constituie un criteriu pentru evaluarea valențelor marginale ale diferitelor teritorii, în diferite etape cronologice. În mod firesc, ponderea statelor arabofone periferice din totalul periferiilor lumii, a evoluat într-un raport invers față de cea a statelor pivotale, înregistrând o curbă ascendentă, atât ca număr de state, cât și ca pondere procentuală la scară globală (6,8% în 1950 și 14% în
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
coordonatele acestui tip de abordare, scontăm pe reușita unui demers integrat, în care parametrii elementelor politico-geografice și geopolitice să fie exprimați pe linia efectelor de cauzalitate, analitic și interconexiv, în explicarea stărilor de fapt și a raporturilor relaționale din spațiul arabofon. În cadrul demersului nostru vom considera ca spațiu de referință, arealul ocupat de statele arabe propriuzise, precum și arealul statelor arabofone mixte din proximitatea ariei arabe propriu-zise. Spațiul arab propriu-zis cuprinde teritoriile a 16 state arabe independente (Algeria, Arabia Saudită, Bahrain, Egipt, E.A.
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
fie exprimați pe linia efectelor de cauzalitate, analitic și interconexiv, în explicarea stărilor de fapt și a raporturilor relaționale din spațiul arabofon. În cadrul demersului nostru vom considera ca spațiu de referință, arealul ocupat de statele arabe propriuzise, precum și arealul statelor arabofone mixte din proximitatea ariei arabe propriu-zise. Spațiul arab propriu-zis cuprinde teritoriile a 16 state arabe independente (Algeria, Arabia Saudită, Bahrain, Egipt, E.A.U., Iordania, Irak, Kuwait, Liban, Libia, Maroc, Oman, Qatar, Siria, Tunisia, Yemen) și 3 entități principale cu statut politic
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
Arabia Saudită, Bahrain, Egipt, E.A.U., Iordania, Irak, Kuwait, Liban, Libia, Maroc, Oman, Qatar, Siria, Tunisia, Yemen) și 3 entități principale cu statut politic special (Sahara Occidentală, Cisiordania, Gaza), selectate după criteriul omogenității și majorității etno-lingvistice a populației de etnie arabă. Spațiul arabofon mixt (cu elemente arabe și nearabe) include teritoriile a 8 state (Ciad, Insulele Comore, Djibouti, Eritrea, Malta, Mauritania, Somalia, Sudan), aflate la periferia lumii arabe propriu-zise și sub influența acesteia, dar în care populația de etnie arabă nu deține majoritatea
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
și Djibouti sunt oficiale limbile arabă și franceză, în Eritrea tigrinya și araba, în Somalia limbile somali și arabă, iar în Comore limbile comoriană (shikomor), arabă și franceză. Un statut cu totul particular este deținut de Malta - singura extensie parțial arabofonă pe cel mai sudic teritoriu al Europei, situată în centrul Mediteranei, unde sunt folosite ca limbi oficiale malteza și engleza; malteza este un vechi dialect al limbii arabe, presărat cu cuvinte italienești și englezești. O poziție aparte în masa lumii
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
cu peste 1/5 din populație de etnie arabă și două limbi oficiale - ebraica și araba), o analiză pertinentă asupra spațiului arab neputând fi realizată fără luarea în calcul a intereselor staului evreu și sensibilelor raporturi arabo israeliene. Practic, arealul arabofon în ansamblu cuprinde 24 de state independente și 3 teritorii cu statut politic special, alcătuind un spațiu politico-geografic la nivelul căruia se desfășoară un complex de interrelaționărispațialfuncționale, stabilite atât între componentele (subsistemele) interioare, cât și între acestea și entitățile exterioare
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
și pe 77° longitudine (6 fuse orare), între 17° V (Capul Blanc - sud-vestul Saharei Occidentale) și 59°50’ E (Capul Al-Hadd - estul Omanului). Pentru stabilirea coordonatelor geografice specificate, în speță cele de latitudine, nu a fost luat în calcul spațiul arabofon mixt, care se caracterizează prin discontinuitate teritorială, fiind format din patru segmente spațiale, dintre care două continentale, respectiv teritoriul Mauritaniei, arealul Ciad Sudan-Eritrea-Djibouti-Somalia și două insulare - arhipelagul Comore și Malta. De remaracat că acest spațiu arabofon mixt se află în
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
luat în calcul spațiul arabofon mixt, care se caracterizează prin discontinuitate teritorială, fiind format din patru segmente spațiale, dintre care două continentale, respectiv teritoriul Mauritaniei, arealul Ciad Sudan-Eritrea-Djibouti-Somalia și două insulare - arhipelagul Comore și Malta. De remaracat că acest spațiu arabofon mixt se află în întregime pe continentul african sau în proximitatea acestuia, la periferia sudică a arealului arab propriu-zis (ca o consecință a direcției de difuziune spațială a elementului etnic colonizator arab), a cărui limită meridională convențională diferă funcție de segmentul
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
se află la sud de Ecuator (cca. 2°30’ S), iar insulele Comore se desfășoară în lungul paralelei de 12° S, la aproximativ 300 km. de coasta sud-est africană, în Oceanul Indian. Excepție face Malta, situată la periferia nordică a domeniului arabofon, pe paralela de 36°N în Marea Mediterană, la numai 300 km. de coasta tunisiană și 120 km. de Sicilia, încadrată geografic continentului european. Arhipelagul maltez este astfel singurul teritoriu din Europa unde subzistă, ca populație autohtonă, o comunitate vorbitoare a
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
de coasta tunisiană și 120 km. de Sicilia, încadrată geografic continentului european. Arhipelagul maltez este astfel singurul teritoriu din Europa unde subzistă, ca populație autohtonă, o comunitate vorbitoare a unui idiom arab, element ce justifică includerea Maltei în rândul lumii arabofone. Latitudinal, spațiul arabofon se desfășoară în cea mai mare parte în emisfera nordică și este străbătut de Tropicul Racului, ce traversează teritoriile a opt state: Oman, E.A.U., Arabia Saudită, Egipt, Libia, Algeria, Mauritania, Sahara Occidentală. În emisfera sudică se găsesc doar
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]