743 matches
-
coarnele de plug. Păsările-n arătură Scormonesc pământul ud; Pe sub gard, tufa de mură Își întinde colțul crud. Iar bunicul ară, ară, Brazdele se-ntorc pe rând Și când gată, către seară, Spune-o rugăciune-n gând. Referință Bibliografică: LA ARAT / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1558, Anul V, 07 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
LA ARAT de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373869_a_375198]
-
acoperite cu țiglă, unii puneau chiar tablă, pe care o dădeau cu grund și apoi cu două straturi de vopsea. Interiorul casei se afla în administrarea femeii, care deretica și trebăluia tot timpul cât bărbatul se afla pe câmp, la arat sau în pădurea care domnea peste scorbura dealurilor, între care se așezase vatra satului, nu de români, ci de tătarii și turcii care s-au dorit să fie cât mai aproape de hotarul bulgăresc, devenit pașalâc. Satul, spun bătrânii, datează cam
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
pat într-o odaie Și-nvelește-mă cu sac. Fă-mă Doamne foi de carte Hrană pentru minți să fiu Și din trunchiul meu o parte Fă-o nai în cânt să-nviu. Fă-mă Doamne o icoană Oamenilor să te-arat Și de mă taie la toamnă Fă-mă plug pentru arat. Doamne fă-mă blid și linguri Să hrănesc pe cel flămând Și fereastră celor singuri Cârje pentru cel plăpând. Sufletul să nu mă doară Nu mă face lemn de
CURRICULUM VITAE (POEME) de VALI ZAVOIANU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344762_a_346091]
-
Doamne foi de carte Hrană pentru minți să fiu Și din trunchiul meu o parte Fă-o nai în cânt să-nviu. Fă-mă Doamne o icoană Oamenilor să te-arat Și de mă taie la toamnă Fă-mă plug pentru arat. Doamne fă-mă blid și linguri Să hrănesc pe cel flămând Și fereastră celor singuri Cârje pentru cel plăpând. Sufletul să nu mă doară Nu mă face lemn de foc Fă-mă Doamne o vioară Și sădește-mă la loc.
CURRICULUM VITAE (POEME) de VALI ZAVOIANU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344762_a_346091]
-
spune în credința populară, cum că ,,o dată intrată în horă, joci după muzică". Din acest moment, - ,,o dată intrată în horă" fiind - va trebui să ne demonstrezi că ești o luptătoare și o biruitoare. Va trebui, în primul rând să le arați părinților care te-au crescut în cinste și omenie, că ești o luptătoare și mereu o învingătoare. Să știi să faci și din eșec un pas spre identitate, un pas în față. Va trebui să le demonstrezi, în primul rând
ARTICOL SCRIS DE CĂTRE VASILE BELE de VASILE BELE în ediţia nr. 840 din 19 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345932_a_347261]
-
în uniforma acea de-un albastru precum seninătatea cerul de vară! Nici nu poți crede. După terminarea evenimentului, am ajuns acasă cu gândul de-a scrie câteva versuri despre dumnealor, așa să fie ca pentru ziua dumnealor. Eu vi le arat, iar dacă-ți vrea, vă rog să le publicați de ziua dumnealor, dacă-ți putea. Știu că vor mai scrie și alții, tot felul de mesaje, că știu că așa se face. Eu vă citesc în fiecare zi! Știu cum
ARTICOL PUBLICAT DE VASILE BELE de VASILE BELE în ediţia nr. 840 din 19 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345934_a_347263]
-
printre flori, printre firele de iarbă sau prin pomii și copacii înfloriți. Îmi place primăvara, pentru că țăranii, o dată cu venirea acestui anotimp încep să se trezească mai devreme și își scot vitele afară pe câmpiile proaspăt înverzite. După care pleacă la arat sau la săpat. În zilele următoare ce urmează după săpat sau arat, își seamănă în pământ ceapa, usturoiul, cartofii, porumbii, fasolea, morcovii și alte legume necesare pentru hrana din timpul anului. Tot în această perioadă îmi place să mânânc urzici
ÎMI PLACE PRIMĂVARA, PENTRU CĂ... de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1206 din 20 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347846_a_349175]
-
Îmi place primăvara, pentru că țăranii, o dată cu venirea acestui anotimp încep să se trezească mai devreme și își scot vitele afară pe câmpiile proaspăt înverzite. După care pleacă la arat sau la săpat. În zilele următoare ce urmează după săpat sau arat, își seamănă în pământ ceapa, usturoiul, cartofii, porumbii, fasolea, morcovii și alte legume necesare pentru hrana din timpul anului. Tot în această perioadă îmi place să mânânc urzici, dragavei și alte verdețuri din care se fac mâncăruri delicioase. Îmi place
ÎMI PLACE PRIMĂVARA, PENTRU CĂ... de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1206 din 20 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347846_a_349175]
-
la București am petrecut vacanța de Paști la Hâlchiu (Heltzdorf) de lângă Brașov. În dumineca Floriilor, pe o ploaie șiroaie am „stropit fetele” potrivit tradiției. Ploaia a continuat zile în șir iar gospodarii erau îngrijorați că nu se poate ieși la arat. Vineri vremea s-a îndreptat iar Sâmbătă o briză călduță elimină tot noroiul din câmp. Duminică la ora 8 dimineața toată suflarea în strai de sărbătoare la biserică unde urma Liturghia Pascală. La ora 8 și trei minute preotul intră
ÎNVIEREA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1207 din 21 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347860_a_349189]
-
o adevărată stupoare pentru o atât de gravă îndepărtare de la ritual. Ajuns în amvon preotul a spus (în sens deoarece a trecut aproape un secol de atunci): „Dragi enoriași. Ați văzut timpul de afară, soarele care ne cheamă insistent la arat. Este voia lui Dumnezeu ca astăzi să arăm. Ne va ierta pentru omisiunea de sărbătorire a Învierii. Vă rog trece-ți deîndată la treabă”. În 5 minute biserica s-a golit iar după nici un sfert de oră auzeai tractoarele duduind
ÎNVIEREA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1207 din 21 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347860_a_349189]
-
legătura între pământ și activitatea de a-l ara - din țara, țarină, țăran și țărână; parcă "ț" vine să întărească un adevăr divin, acela că pământul "înțelenit" și pustiu a fost dăruit oamenilor pentru a-l transforma în Țară prin arat, ca apoi să-i culeagă rodul. De asemenea PI-TAR, cel care are grijă de pâine, pită, are corespondent în sanscritul pitr=tată, căci în orice familie patriarhală tatăl procură pâinea; poate că străbunii noștri nu trebuiau să aștepte sosirea bulgarilor
DE LA TARA LA TARTARIA de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347877_a_349206]
-
nou venit”. Cu gândul la Prometeu Nea Mihai muncea din greu, El scotea apă din piatră, Mândru de copii și vatră. Ieri s-a dus și Nea Mihai, A plecat tăcut spre Rai. A plecat îngândurat C-avea încă de arat. A plecat, vorbea tăcând, Când stingheri priveam plângând Din priviri ne-a mângâiat, De păcate ne-a iertat. A plecat un om, senin, Părea preotul divin Predicând spre înserat, Dar zâmbea îndurerat. A plecat din efemer, În periplul lui stingher
CHEMAREA LA JUDECATĂ – POEME (1) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347921_a_349250]
-
ce-a sădit Va crește neofi lit. A murit un om tăcând. Îndrăgostit de pământ, Într-o lume bulversată, Multora le-a fost ca tată. A murit încă un sfânt, Uneori cânta oftând. El muncea pân' la-nserat Să termine de arat. --------------------------------- * CIUCĂ, Virgil, Chemarea la judecată, Editura Semne, 2012, București, 214 pg., ISBN 978-606-15-0220-2 Comenzi online: www.semneartemis.ro, email: difuzare@semneartemis.ro, Tel: 021 311 49 36 Virgil CIUCĂ Woodhaven, New York, SUA - Gârlești, România 2011-2012 Referință Bibliografică: Virgil CIUCĂ - CHEMAREA
CHEMAREA LA JUDECATĂ – POEME (1) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347921_a_349250]
-
în atâtea reprezentații ce scriu istoria teatrului și cinema-ului românesc, merită să managerieze Teatrul Municipal „George Bacovia” din Bacău! „O spun azi cât pot de răspicat și fără echivoc: vreau să construiesc la Bacău un teatru performant, vreau să arat ce pot și vă asigur că am multe de arătat. Mă adresez nimănui altcuiva decât publicului bacăuan. Pentru voi am decis să particip la acest concurs, pentru voi nu mă voi lăsa călcată în picioare și pentru voi am decis
ANCA SIGARTĂU. UN NOU ÎNCEPUT PENTRU TEATRUL DIN BACĂU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348763_a_350092]
-
-un clopot vag mai sună Sărbătoarea așteptată. Dorm copacii înfloriți Tremurând sub adiere, Păsările plângăresc Pe crenguțe în tăcere. Noaptea pleacă rătăcită Vântul bate domolit, Raza soarelui ivită Lacrimile mi-au strivit. Eu rămasă-ngenunchiată Lăngă candela aprinsă, Ochiul Sfântului se-arat Bucurie necuprinsă. Sărbătoare, Zi de Paști A sosit pe țărmul lumii, Maica , a venit cu Sfinții Prin parfumul rugăciunii. Referință Bibliografică: Psalm XXIX / Constanța Abălașei Donosă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 470, Anul II, 14 aprilie 2012. Drepturi de
PSALM XXIX de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 470 din 14 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348323_a_349652]
-
și așa e scurtă. Totuși, îți răspund la întrebare: E adevărat, acasă n-am venit, un vițel de unde-aveai Ca să-l tai - să mă primești - cum din Biblie-mi citeai. Tată, nu cred să mai crești păsări: porumbu-i scump... De arat n-ai mai putut și, cu ce să-mi ieși în câmp?!... Să-i plătești, vrea fiecare: totu-n bani se cântărește; Nici aicea unde sunt , crezi c-am dus-o-mpărătește? Bine-ar fi să am copii!... Ce le las să
SCRISOAREA FIULUI RĂTĂCITOR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 815 din 25 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345434_a_346763]
-
ai carte, Respectat de fiecare - Ai și tu... preocupare, Că nu poți trăi ca musca Bâzâind pe nas la cuscra; Fără să ai țel în viață? Pune mâna și învață! - Iar să-nvăț!... n-am învățat? - Ești ca musca la arat, Dai din gură fără rost, N-ai câștig și asta-i prost. - Bine,-nvăț, ce vrei să fac? - Doctor vreau să fii, mi-e drag! Că la doctor, fiecare, Vine și-i pune-o-ntrebare: Ah!... mă doare, ce pot
DOCTORUL CEAPĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345459_a_346788]
-
mult Poezii din volumul ,, Prietenii copilăriei" (1992)PrieteniePe un fir de ghiocel,S-a suit un gandacelSi se pare-ar vrea acumSa se-mbete de parfumDe miresmele din floare,Si de albul din petaleSi-ar mai vrea să vadă elCum arat-un clopoțel!PapusicaPapusica mi-o "ngrijescO îmbrac și-o ocrotesc! Dintr-un firicel de ataTricotez o fustă creataSi cu resturi de mataseBrodez bluzițe frumoaseDin batista-i fac basmaMindra-i păpușica mea!Dintr-un firicel de linaIi pun brățară la minaȘi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375922_a_377251]
-
Ho, că mă scol....mama ei dă viață!... Cam așa începea de obicei, mai fiecare zi, în ograda lui Ion și-a alor săi, fie vară ori iarnă, căci tot timpul se găsea câte ceva de făcut. Dacă nu era de arat și semănat, era de coasă. Dacă nu era de secerat, trebuia adus fânul și băgat la adăpost în podul grajdului. Dacă nu era de cules porumbul, era de tăiat și legat la coceni. Dacă nu făta o vacă, sigur făta
ION....O POVESTE DE LA ȚARĂ de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376800_a_378129]
-
aureole lirice, mustind în fiecare vers și sunt crucificate în metafore-simbol, radiind mesaje luminoase, într-un joc feeric, miraculos, plin de mister. (exemplific: „Nimeni nu se-nvoiește-a muri pentru păcat./ Cu câte-o cruce-n mână ies morții la arat/Un cer al nesfârșirii. În urma lor lăstunii/ Îl seamănă cu lacrimi la lumânarea lunii!”). Iată cum creează Traian Vasilcău imagini poetice fascinante, smulse din magma metafizică înghețată-n pustiuri aride de înțelegere. Să dai sclipiri de înțelegere din profunzimi întunecate
POEZIA CREDINŢEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375141_a_376470]
-
burtaci și căldări de velniță; batozul lui Cleyton cu șinile locomobile a lui Calla, de bronzu; un talger vărsat ajour (ornamente); o oglindă idem; plug de rupt țelina; modelul cel mare al lui D. Ball; plug francez Rose; plug de arat dreptu moldovenesc, îmbunătățit; mașină întreagă de coasă; fereseu circular; un strung pentru lemn și alamă; biela craesna cu cusinele ei, o mașină a lui Calam de șease cai; piston de schijă și oțel vărsat; două harabale legate cu fier, bucsuite
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
vinovația securii, iar aceasta este expulzată În afara teritoriului atic. În al doilea timp, toată cetatea participă la consumarea rituală a cărnii victimei, În vreme ce pielea boului umplută cu paie este pusă În picioare și Înhămată la plug, Într-un simulacru de arat. Acest ritual asociază ideea de sacrificiu cu cea de sacrilegiu: Sacrificiul animal Îi apare cetății ca o pângărire, dar o pângărire inevitabilă și necesară, căci uciderea boului este un act esențial pentru Întemeierea relațiilor dintre cetate și puterile divine. Cetatea
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
fructiferi și legume. Sporul demografic din aceste secole impunea obținerea de produse agricole în cantități suficiente, ceea ce se realiza prin extinderea suprafețelor arabile și printr-o tehnică agricolă superioară. Acum asistăm la înmulțirea pieselor de plug (cuțite și brăzdare) pentru arat și generalizarea folosirii tipului de brăzdar simetric cu "manșon"-brăzdar de tip roman, de un randament superior celui de tip "limbă" sau "lingură"brăzdarul dacic, care își încetase deja folosirea. Majoritatea cercetătorilor admit următoarea evoluție a plugului: 1. aratru-plug primitiv
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
folosirea. Majoritatea cercetătorilor admit următoarea evoluție a plugului: 1. aratru-plug primitiv, triunghiular sau patrulater ca formă, cu brăzdar simetric (dacic sau roman) și cuțit; 2. plugul propriu-zis cu brăzdar asimetric, cu cuțit, cormană și roitile. Dacă plugul se folosea pentru arat, pentru recoltat se utilizau seceri, coase și cosoare din metal. Asemenea unelte agricole s-au descoperit la Bârlogu (jud. Argeș), Radovanu (jud. Călărași), Dinogetia-Garvăn (jud. Tulcea), Capidava (jud. Constanța), Dragosloveni (jud. Vrancea), Grumezoaia (jud. Vaslui), Dăbâca (jud. Cluj), Șelimbăr (jud.
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
tradiției și a proiectului. Fiecare știe că un individ, un grup, o societate fără amintiri își croiesc cu mare dificultate un viitor care să le fie propriu. Nașterea concomitentă a agriculturii și a scrierii, a crestăturii în piatră și a aratului, comunitatea originară a argilei și a humusului au alăturat scribul și țăranul. Brăzdarul și pana. Pagina cărților noastre vine din latinescul pagus, care înseamnă "cîmp cultivat", iar scrierea greacă numită boustrophédon, care merge de la dreapta la stînga și de la stînga
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]