9,803 matches
-
tradițiile noastre milenare, da’ tu, băi, fată, să te faci că nu știi despre hoții de lemne care vor face toată plantați asta așchii înainte de a apuca vreun copac să se ridice? Sau poate, cine știe, or fi plantat americanii arbori de fier, ca să-i descurajeze pe bieții noștri oameni... Că la cât sunt de fățarnici te poți aștepta la orice de la ei! Referință Bibliografică: AU VENIT AMERICANII / Mihai Batog Bujeniță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1538, Anul V, 18
AU VENIT AMERICANII de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1426698226.html [Corola-blog/BlogPost/374224_a_375553]
-
sau de nuci, cu gașca ei de pezevenchi de-o vârstă, sau pleca cu aceeași drăcușori la pescuit la Jiu, ori pe afluenții acestuia, Amaradia, Zlasti și Gornac, unde prindeau pe la răgălii [ingrămădire de rădăcini noduroase, de plante sau de arbori pe malul apelor curgătoare, care servește ca ascunzătoare pentru pești; DEX] pești cu coșul din nuiele fără de fund. Mai găseau albitură cât o palmă de copil, pe care cu mare triumf o aduceau acasă să o treacă baba prin mălai
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1478172222.html [Corola-blog/BlogPost/343118_a_344447]
-
a împietrit. „ În România se taie 3 hectare de pădure pe oră. Suprafață forestiera dispărută în 2010-2011 a fost de 280000 ha.Studiul Greenpeace arată că fenomenul despăduririlor este foarte răspândit în județele montane. Cele mai multe cazuri de tăieri ilegale de arbori sunt în județul Argeș (peste 6000)...” -Nea Vasile....nu mai pot face nimic.... nimic....Eu, Moș Toader Baci, nu mai pot face NIMIC... Pentru fiecare copac retezat este o lacrima în adîncul meu! Am sufletul inundat! Sărătura lacrimilor mă arde
LACRIMA de MIRELA PENU în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mirela_penu_1413225555.html [Corola-blog/BlogPost/377728_a_379057]
-
ninse tâmplele lângă alți oameni care stau cuminți cu pietre sub cap. Ar putea cineva crede că sunt bântuit, mâinile gesticulează când nu vorbesc. Dacă o să mă caute un munte sugerându-mi să-l trec, o să urc și-n câțiva arbori poate văd o femeie cu norocul pe brațe calăuzindu-mi drumul. Referință Bibliografică: Trecere / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 773, Anul III, 11 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
TRECERE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 by http://confluente.ro/Trecere_llelu_nicolae_valareanu_1360625503.html [Corola-blog/BlogPost/351766_a_353095]
-
triste sub fantasta deghizare. / Cântând iubirea pe un ton minor / Și tot la fel viața oportună, / Par să nu creadă-n fericirea lor, / Iar zvonul li se pierde-n clar de lună, / În calmul trist al lunii, dând răgaz / În arbori păsărilor să viseze / Și să suspine, zvelte și-n extaz / Printre statui, havuzurile treze.) Pianista declară că este piesa ei favorită încă de la vârsta de paisprezece ani, apreciind partea a treia, „Clair de lune”, întâiul ei titlu fiind „Promenadă sentimentală
BACH ŞI DEBUSSY ÎN INTERPRETAREA PIANISTEI ANGELA HEWITT de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 by http://confluente.ro/Bach_si_debussy_in_interpret_vavila_popovici_1361738307.html [Corola-blog/BlogPost/359328_a_360657]
-
ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Lui Nichita Totul a TREBUIT să fie AȘA și a fost, a fost AȘA ! Totul a trebuit să fie SFERĂ și a fost, a fost AȘA ! Au fost linii, cercuri, romburi întrupate în iarbă, pietre, arbori, păsări dar toate laolaltă - în SFERA CEREASCĂ, în care tu, Poetule, și romb și cerc și linie te privești, te-auzi, te-adulmeci trezit la viață prin voința LUI ! EL , care te-a rupt din pietrificatele forme geometrice mute miruindu
ION CIUREA-WEIDNER REPLICĂ POETULUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1452297791.html [Corola-blog/BlogPost/376157_a_377486]
-
te-auzi, te-adulmeci trezit la viață prin voința LUI ! EL , care te-a rupt din pietrificatele forme geometrice mute miruindu-te cu harul Sfințeniei LUI spre a vedea și linii și cercuri și romburi și iarbă și pietre și arbori și păsări, să te privești, să te-auzi, să te-adulmeci, să te visezi de-a dreapta LUI cum pe Golgota Crucea sui apoi, smulgând din trupul sfânt un cui să-ți dărui viața orișicui ... Să vrei , să vrei, să vrei
ION CIUREA-WEIDNER REPLICĂ POETULUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1452297791.html [Corola-blog/BlogPost/376157_a_377486]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > CODRUL NU MAI E FRATE CU ROMÂNUL Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 2069 din 30 august 2016 Toate Articolele Autorului Plânge în frunze codrul la azilul de arbori dus de fratele său mai mare românul ce nu-l mai protejează. Vântul și apele se bucură în treacăt dar nu uită să se răzbune într-o zi și nimeni nu va scăpa nepedepsit cu toată ruga îngăimată Domnului. Românul
CODRUL NU MAI E FRATE CU ROMÂNUL de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 by http://confluente.ro/llelu_nicolae_valareanu_1472574533.html [Corola-blog/BlogPost/375520_a_376849]
-
treacăt dar nu uită să se răzbune într-o zi și nimeni nu va scăpa nepedepsit cu toată ruga îngăimată Domnului. Românul nu mai e frate nici cu el însuși, jusificările din suflet nimic nu spun, se prăbușește crezul ancestral. Arborii privesc și se miră cum fratele lor își taie creanga de sub picioare și nu intervin, nu-l iartă. Referință Bibliografică: Codrul nu mai e frate cu românul / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2069, Anul VI, 30
CODRUL NU MAI E FRATE CU ROMÂNUL de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 by http://confluente.ro/llelu_nicolae_valareanu_1472574533.html [Corola-blog/BlogPost/375520_a_376849]
-
în mijlocul tabloului un negru cîntă la un instrument ce ar semăna cu un clarinet, cîțiva lei se strecoară prin iarbă, păsările cîntă pe ramuri, fructele sînt roșii, bleo sau lila și doar un pic de cer se ițește printre frunzele arborilor. Și realitatea lui s-a înscris deja în ideea pe care ne-o facem noi despre lumea în care trăim și nu se mai poate fără ea. “Mona Lisa din Hlebine” a lui Ivan Generalic și “Fluturii albaștri” pictați de
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_59_61_ioan_lila_1341239896.html [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
pe tot parcursul anului turiști din toate colțurile lumii. Dispune de nenumărate obiective turistice: temple antice care încă mai sunt în picioare pe dealurile din Cantanzaro, castele medievale, vestigii istorice, vechi bazilici, parcuri naturale cu specii rare de plante si arbori, locații agroturistice minunate unde obiceiurile și tradițiile calabreze sunt la ele acasă, hoteluri elegante și plaje minunate. Situatăla 66 km nord-est de capitala provinciei - orașul Regio Calabria - și 80 km sud-vest de Cantanzaro, Taurianova are în apropiere câteva localități mai
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 307 din 03 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_al_tfel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0.html [Corola-blog/BlogPost/348713_a_350042]
-
În „Ochii mei”: „Mai știi de câte ori ai murmurat/ Cu ochi de muribund în agonie/ Cu glas fierbinte de poet/ că m-ai iubit”. În „Implinire”: „Din fiecare cugetare [...]/ Din fiecare geamăt/ din fiecare floare de cireș/ din care fug [...]/ din arborii ce-mbată ochii/ [...] din porțile în care bat/ din gura-n care mai încap din milioane de secunde [...]/ Devin un fluviu...”. „Anafora” este „recurența mărturisirii”, cântecul „lanțului semantic al imaginilor izomorfe”. În „Implinire” imaginile sunt: „Cugetare →geamăt →floare de cireș
DOUĂ CĂRŢI, UN POET – ANDREI GHEORGHE NEAGU de IOAN TODERIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 by http://confluente.ro/Ioan_toderita_doua_cart_ioan_toderita_1377432618.html [Corola-blog/BlogPost/346606_a_347935]
-
ce-mbată ochii/ [...] din porțile în care bat/ din gura-n care mai încap din milioane de secunde [...]/ Devin un fluviu...”. „Anafora” este „recurența mărturisirii”, cântecul „lanțului semantic al imaginilor izomorfe”. În „Implinire” imaginile sunt: „Cugetare →geamăt →floare de cireș →arbori →ochi →porțile →gură →secundă →fluviu”. Axa, „lanțul semantic”, constituie o „matrice semantică”, care, vom vedea, este invariantul diegesis-ului său poetic. Figura numită „anaforă” este de mare succes, din începuturile „versului liber”. Iată cum Walt Whitman o folosea în „Leaves of
DOUĂ CĂRŢI, UN POET – ANDREI GHEORGHE NEAGU de IOAN TODERIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 by http://confluente.ro/Ioan_toderita_doua_cart_ioan_toderita_1377432618.html [Corola-blog/BlogPost/346606_a_347935]
-
cald și le sărut, Le opresc să-mi spună povestirea dulce, Clipa ce se naște în clipa ce se duce: Două mâini întinse în prispa de la casă, De bătrâni cuminți, ce știu să pătimească, Mâini cu noduri groase, ca de arbori vechi, Mâini uitate în poală, gemene, perechi - Două cuiburi goale, împletite în grabă - Singuratici, vorba, lacomi, să o soarbă, Să oprească timpul lung, de pătimit, Căutând la locul celuia iubit, Tot scrutând cărarea celuia iubit, Tot scrutând cărarea celui așteptat
ALTE MÂINI de CAMELIA PETCU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 by http://confluente.ro/camelia_petcu_1470731433.html [Corola-blog/BlogPost/364035_a_365364]
-
Dincolo de ei, ochii tăi. Triștii tăi ochi. Lutierul rănit Eu, în acești ani de dragoste și de acomodare, Eu, în acești ani de patimă și de acordaj, Am trăit sentimentul reconfortant, teribil Că reușisem, după consumarea unei păduri întregi De arbori de rezonanță, să te scot pe tine dintr-unul Și să te acordez, după toată opera de asamblare, De șlefuire și de umanizare. Să te acordez. Totuși, cum se poate pleca de lângă lutierul tău, Decât smulgându-i mâna din umăr
ANA -MARIA PAUNESCU : FESTIVALUL INTERNAŢIONAL ADRIAN PĂUNESCU – EDIŢIA I-CRAIOVA 2013 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 by http://confluente.ro/Ana_maria_paunescu_festiva_mihai_marin_1374245089.html [Corola-blog/BlogPost/360427_a_361756]
-
Tomuș: „Structurată astfel, poezia picturală din această frumoasă carte numește și înfățișează elementele și dimensiunile fundamentale ale lumii: pământul, cerul și marea, întunericul și lumina, aștrii tutelari: luna, soarele și stelele; stihiile eterne: vântul, ploaia, curcubeul, apoi, păsările, peștii, spicele, arborii, iarba, omul (bărbatul și femeia) și celelalte. Reprezentarea este nu atât picturală, cât iconică, înțelegând prin aceasta că, sub conturul fizic, versul surprinde sufletul tainic, forma fiind nu înfățișarea propriu-zisă, cât mai ales semnul, hieroglifa cu care alfabetul esențial al
ION ONUC NEMEŞ-VINTILĂ: POEME HAIKU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 596 din 18 august 2012 by http://confluente.ro/Ion_onuc_nemes_vintila_poeme_haiku_al_florin_tene_1345275434.html [Corola-blog/BlogPost/364268_a_365597]
-
iubirea autoarei au parte de la; părinți, soț, la copii, nepoți, frați. Iar lumea înconjurătoare e plină de iubirea sinceră a poetei; flori, animale, natură, stele în sensul cel mai larg; universul. Natura este percepută ca simbolul inegalabil al iubirii, căci arborii, sunt acei inimitabili copaci ai iubirii. Sărbătorile creștine sunt reprezentate cum nu se poate mai autentic, prin diverse creații pline de dragostea pe care poporul român o nutrește cu mult respect pentru tradițiile străbune. Dorul acel cuvânt românesc, este perceput
POEZIA MARIEI CIOBOTARIU O DRAGOSTE NEMURITOARE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_leonte_1398345544.html [Corola-blog/BlogPost/347933_a_349262]
-
gata pregătite săniuțele, patinele și schiurile, ca să se bucure de neaua albă și pufoasă. La noi, în prag de primăvară, ghioceii, primulele și brândușele colorează poienile și pajiștile. E o plăcere să vezi cum în parcuri și în grădini mugurii arborilor cresc din ce în ce mai mult, cu fiecare zi a lunii lui Mărțișor. Pământul e mai cald iar printre ierburi mișună de zor gâze și viermișori. Insectele și-au depus toamna trecută oușoarele sau și-au ascuns larvele prin locuri ferite de ger
GENŢIANA GROZA by http://confluente.ro/articole/gen%C5%A3iana_groza/canal [Corola-blog/BlogPost/380393_a_381722]
-
gata pregătite săniuțele, patinele și schiurile, ca să se bucure de neaua albă și pufoasă. La noi, în prag de primăvară, ghioceii, primulele și brândușele colorează poienile și pajiștile. E o plăcere să vezi cum în parcuri și în grădini mugurii arborilor cresc din ce în ce mai mult, cu fiecare zi a lunii lui Mărțișor. Pământul e mai cald iar printre ierburi mișună de zor gâze și viermișori. Insectele și-au depus toamna trecută oușoarele sau și-au ascuns larvele prin locuri ferite de ger
GENŢIANA GROZA by http://confluente.ro/articole/gen%C5%A3iana_groza/canal [Corola-blog/BlogPost/380393_a_381722]
-
COȘBUC”(LECȚIA DE HAIKU), de Gențiana Groza, publicat în Ediția nr. 695 din 25 noiembrie 2012. Paul ALDEA lumina lunii reflectându-se-n apă- priviri de copil the moonlight reflecting by water- looks of a child Roxana BOTA chiciură-n arbori pe străzi liniștite- Someșul curgând hoar frost on trees in the calm streets- Someș is running Maria CIORBA țigle ruginii- vrabie rătăcită-n amiaza târzie rusty tiles- a wild sparrow in the late noon Ioana DAVID vântul fioros alungând orice
GENŢIANA GROZA by http://confluente.ro/articole/gen%C5%A3iana_groza/canal [Corola-blog/BlogPost/380393_a_381722]
-
salvarea a milioane de oameni în suferință. Am scris acest poem mai demult, dar cred că este potrivit acestei situații. CONDOLIANȚE FAMILIEI ÎNDURERATE PLÂNG Nori de plumb aleargă repezi, ca mânați de un blestem. Ploaia bate-n ropot geamul, desfrunziții arbori gem. Fulgere brăzdează cerul în sinistrele culori, Spre meleaguri însorite pleacă ultimii cocori. Vântul cată-n drum opreliști, printre crengile uscate, Șuierând ca un bezmetic peste-nvolburate ape. Citește mai mult S-a stins din viață SONIA BECHERU MIRON. A
NICOLAE STANCU by http://confluente.ro/articole/nicolae_stancu/canal [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
medicină pentru salvarea a milioane de oameni în suferință. Am scris acest poem mai demult, dar cred că este potrivit acestei situații.CONDOLIANȚE FAMILIEI ÎNDURERATEPLÂNGNori de plumb aleargă repezi, ca mânați de un blestem.Ploaia bate-n ropot geamul, desfrunziții arbori gem.Fulgere brăzdează cerul în sinistrele culori,Spre meleaguri însorite pleacă ultimii cocori.Vântul cată-n drum opreliști, printre crengile uscate,Șuierând ca un bezmetic peste-nvolburate ape.... XXVII. MOARTEA..., de Nicolae Stancu, publicat în Ediția nr. 1638 din 26
NICOLAE STANCU by http://confluente.ro/articole/nicolae_stancu/canal [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
elegii sacramentale rămâne falnică în statui de Om. Trec și-acum amintiri pe lângă ele când meșterul le veghează de sus îmi revelează strălucirea unei stele așa cum o face pentru noi Iisus. E brațul meșterului un obicei deschis ce-nchide-n arbori comori de timp, un cheag de veșnicie de neînvins pe trepte de valori îl urcă-n Olimp. Maestru mai coboară ochii către sine căci lucrările lui urcate-n curcubee sunt bucuriile timpului ce vine când Vida evadează din idee. Al.
ŞI STATUILE VORBESC, POEZIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 816 din 26 martie 2013 by http://confluente.ro/Si_statuile_vorbesc_poezie_d_al_florin_tene_1364294012.html [Corola-blog/BlogPost/345442_a_346771]
-
sânt mai fragede. După aceea este din ce în ce mai dureros dacă va trebui ca o dată cu rădăcinile răului să smulgem și parte din inima noastră. Lăsată în voia sorții, în condiția sa naturală, dintr-o sămânță a răului poate crește o junglă de arbori și liane agățătoare din care este greu să mai putem ieși la lumină. • Și fără de noi lumea ar fi în mare măsură la fel. Dar pentru că existăm și lumea parcă face mai mult sens. Sântem în fond copii ai luminii
DESPRE ISPITA CẰDERII de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2163 din 02 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1480692345.html [Corola-blog/BlogPost/382903_a_384232]
-
HAIKU) Autor: Gențiana Groza Publicat în: Ediția nr. 695 din 25 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Paul ALDEA lumina lunii reflectându-se-n apă- priviri de copil the moonlight reflecting by water- looks of a child Roxana BOTA chiciură-n arbori pe străzi liniștite- Someșul curgând hoar frost on trees în the calm streets- Someș is running Maria CIORBĂ țigle ruginii- vrabie rătăcită-n amiază târzie rusty tiles- a wild sparrow în the lațe noon Ioana DAVID vântul fioros alungând orice
CENACLU „POESIS” LA COLEGIUL NAŢIONAL „GEORGE COŞBUC”(LECŢIA DE HAIKU) de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Gentiana_groza_prezinta_cenaclu_po_gentiana_groza_1353842938.html [Corola-blog/BlogPost/351117_a_352446]