425 matches
-
290)/13-19 octombrie, 2005, http://www.romaniaculturala.ro/articol.php?cod=6838 Pruteanu George, "Monica Lovinescu sub zodia intransigenței imperturbabile", în România literară, an XXIV, nr. 5, 31 ian.1991,http://www.pruteanu.ro/CroniciLiterare/0-91-01-31 monicalovinescu.htm Radu, Tania, "Arcanele lucidității (I)", în Revista 22, 17.09.2008, http://www.revista22.ro/arcanele-luciditatii-i-4818.html Radu, Tania, "Arcanele lucidității (II)", în Revista 22, 24.09.2008, http://www.revista22.ro/arcanele-luciditatii-ii-4835.html Teodorescu, Cristian, "Cuvântul din cuvintele Monicăi Lovinescu", în România
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
zodia intransigenței imperturbabile", în România literară, an XXIV, nr. 5, 31 ian.1991,http://www.pruteanu.ro/CroniciLiterare/0-91-01-31 monicalovinescu.htm Radu, Tania, "Arcanele lucidității (I)", în Revista 22, 17.09.2008, http://www.revista22.ro/arcanele-luciditatii-i-4818.html Radu, Tania, "Arcanele lucidității (II)", în Revista 22, 24.09.2008, http://www.revista22.ro/arcanele-luciditatii-ii-4835.html Teodorescu, Cristian, "Cuvântul din cuvintele Monicăi Lovinescu", în România literară, 2007, http://www.romlit.ro/cuvintul din cuvintele monici lovinescu Urian, Tudorel, "Cealaltă Monica Lovinescu", în România literară, nr.
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
cit., p. 268. 353 Monica Lovinescu, La apa Vavilonului, ed. cit., p. 61. 354 Ibidem, p. 80. 355 Northrop Fry, op. cit., pp. 390-391. 356 Monica Lovinescu, La apa Vavilonului, ed. cit., p. 227. 357 Ibidem, p. 388. 358 Tania Radu,, Arcanele lucidității, (I), în "Revista 22", 17.09.2008, http://www.revista22.ro/arcanele-luciditatii-i-4818.html. 359 Monica Lovinescu, La apa Vavilonului, ed. cit., p. 736. 360 Monica Lovinescu, Jurnal: 1994-1995, ed. cit., p. 241. 361 Psaltirea proorocului și împăratului David, Editura
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
că funia poartă norocul sămînței de vită crescută cu dragoste lîngă bordei!... Oare nu zăbăvește în prea jinduitul curmei amintirea de tot prizărită a sculei viclene, a lungii frunghii, cu laț larg la un capăt, icoana mult ștearsă a unui arcan - descîntat, colo-n taină, de vraci - dintre cele cu care prindeau animalele pe jumătate sălbatice stră-străbunicii?!... Să nu ne aflăm, noi, în fața fetișului care, în chiar tot aceeași clipită e și lucru fizic, dar și metafizic?!... în mințile stră-străbunicilor, lucrul
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
-a voie bună; Ai cântat as`-primăvară / A jale ș-a rău în țară; / Ai cântat pe-un mușuroi, / Tot a jale și-a război. / S-o dus oamenii din sate / Tot în vagoane-ncărcate / În neagra străinătate."304 Doina Arcanului invocă același cântec prevestitor al cucului care cerne destinul prin sita chemărilor, înstrăinărilor și despărțirilor, refrenul tematic, pe un ton optimist, și alternanța planurilor descriptive reliefând scenariul mitic al inițierii într-o altă etapă existențială: Foaie verde, foi de nuc
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ziua bună să-mi ieu / De la frați, de la părinți, / De la sat cu oameni mulți, / De la flori de busuioc, / De la flăcăi, de la joc, / De la flori din poieniță, / De la mândre din portiță, / Să mă duc să-mi plâng amarul / La cătănie cu arcanul!"305 Pragurile de trecere sunt consfințite ritualic de cântecul alegoric al cucului: "Miresuică tu și tu, / Bine ți-o cântat cucu, / Te-o luat cine-ai vrut tu; / Bine ți-o cântat mierla / Să te duci la casa ta. / Acolo
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
elevi, părintele Ioan aduce "calul bălan". Nică nu se arată interesat de învățătură, face pozne prinzând muște cu ceaslovul și alte năzdrăvănii. Îndrăgostit de Smărăndița popii, face progrese la învățătură, dar dascălul său, bădița Vasile este luat la oaste cu arcanul. Este silit să se îndepărteze de sat și să plece la Broșteni, la școală, unde nu se adaptează, se umple de râie de la caprele Irinucăi, fuge cu pluta spre casă. Nică știe să profite de farmecul copilăriei, este mereu pus
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
destin marcat de aspre vicisitudini. Celălalt semn, revelator de origine și chintesență a unei lungi istorii, e limba, după cuvântul lui J. D'Ormesson, plasat pe frontispiciu ca idee de bază. Cartea lui Alain Ruzé expune sistematic civilizația daco-romană, în arcanele căreia a știut să se introducă admirabil. Cu bun temei o recomandă G.-A. Chevallaz, fostul președinte al Confederației Helvetice, într-o scurtă prefață, al cărei pasaj central motivează cum nu se poate mai bine demersul: "Istoria României e mărturia
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
moare în 1893, iar Zahei, Maria și Ileana trăiesc până în 1919. Isteț și neastâmpărat, cum se autodescrie mai apoi în Amintiri din copilărie, Nică urmează școala de pe lângă biserică, avându-l dascăl pe "bădița Vasile" ăVasile al Iloaiei), cel luat cu arcanul la oaste. Școala era într-o chilie făcută de săteni, la îndemnul parohului Ion Humulescu. Permanenții vizitatori sosiți azi la Humulești văd nu numai muzeul din căsuță, dar și biserica sau drumul spre Ozana, unde se scălda Ionică .Apoi, cum
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
înscrierea la școală erau promisiunea unei cariere preoțești, atenta supraveghere a mamei, dorința de a o impresiona pe Smărăndița, și beneficiul material obținut prin cântatul în corul bisericii. Școala este, însă, întreruptă brusc atunci când Vasile a Ilioaei este luat cu arcanul și recrutat cu forța în armata moldoveană.După o perioadă în care urmează școala sub supravegherea lui Iordache, pe care textul îl descrie ca pe un bețiv, noul învățător moare într-o epidemie de holeră, iar Smaranda și Ștefan decid
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
BRĂILEAN (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA Tiberiu Brăilean Fundamente filosofice ale economiei EDITURA JUNIMEA IAȘI 2008 În căutarea "sensului" pierdut... Evenimentele scriitoricești din ultima vreme ne descoperă un Tiberiu Brăilean complex și sofisticat, fermecat deopotrivă de sirenele verbului poetic, de arcanele speculației sistematice, de ispitele redemptorii ale gnosticei Sofia sau de tainele hermetice reciclate netransparent întro "lume pe dos" ca a noastră. Discret subversiv, dar mereu surprinzător, distinsul universitar ieșean trece dezinvolt de la volutele metaforice ale Psalmilor și Cîntării Cîntărilor, la
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
membră, / lor suadesse affanno. (vv. 61-67) Alla primavera: (...) credano îl petto inerme / gli augelli al vento, e la diurnă luce / novo d'amor desio, nova speranza / ne' penetrați boschi e fra le sciolte / pruine inducă alle commosse belve. (vv. 5-9) Arcane danze / d'immortal piede i ruinoși gioghi / scossero e l'ardue selve (oggi romito / nido dei venti): (...) (vv. 25-28); (...) Eco solinga, / non vano error de'venti, / mă di ninfa abitò misero spirto, / cui grave amor, cui duro fâțo escluse / delle
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
alle nostre offese / folgori, nembi e vento (La quiete dopo la tempesta). 343 E perché l'aure inferme / zefiro ravvivi (...) credano îl petto inerme / gli augelli al vento, e la diurnă luce / novo d'amor desio, nova speranza (Alla Primavera); Arcane danze / d'immortal piede i ruinoși gioghi / scossero e l'ardue selve (oggi romito nido dei venti); Dolce e chiara e la notte e senza vento (La seră del dì di festa). 344 E la lucciola errava appo le siepi
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
la Raion (Vaslui, n.n.) pentru ședințe când vine înapoi nu spune nimic nimănui iar planul de muncă suferă (grea boală, monșer, parol! n.n.) (...) ședințele nu s-au ținut cu regularitate (...) când sunt ședințe trebuie adunați oamenii ca cu (sic! n.n.) arcanul”. Tov. Câmpanu Ștefan, „...ea (sic! n.n.) cuvântul și arată că tov. secretar nu a întocmit bine darea de seamă pentru că lucrează singur (...) apoi a fost la o ședință la Vaslui și când a venit nu mea (sic! n.n.) spus nimic
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
mai protestau atunci când abuzurile ocupanților depășeau toate limitele bunului simț dar și al legilor internaționale valabile la acea oră. Astfel, curajosul subprefect Harnagea semnala prefectului Florescu o dilemă personală ce ar fi putut avea consecințe grave asupra celor strânși cu arcanul de către zeloșii polițiști rurali sau urbani deveniți brusc uneltele cele mai de nădejde ale foștilor inamici. Iată ce scria acesta prefectului în adresa nr.1.588/1 martie 1945: „... astăzi s’au prezentat diferiți cetățeni care vor să se repatrieze
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Trecând la subiect, trebuie spus că refugiații puteau fi categorisiți în trei ramuri: 1) Cei care CHIAR doreau să se repatrieze (foarte puțini!); 2) Cei care nu doreau să plece în URSS sub nicio formă, dar care erau prinși cu arcanul, legați fedeleș și trimiși în reședințele județelor sau ale municipiilor și orașelor, acolo unde era cazul. Aceștia erau duși ca și ultimii infractori periculoși în fața inchizitorilor sovietici unde erau FORȚAȚI să completeze câte o declarație, dacă știau carte; dacă nu
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
palmele mojicești la gândul răzbunărilor viitoare pe bieții civili ROMÂNI fugiți din calea urgiei războiului, au urmat NOUĂ luni care, prin adunare, au dat 183 de oameni trimiși peste Prut, oameni ce vor fi fost, poate, resemnați, poate prinși cu arcanul, poate mințiți de către odioșii ofițeri staliniști ce le promiseseră „veșnicele plaiuri ale vânătorii” cu râuri de lapte și miere, cine mai știe, dar cu certitudine o stare de neagră supărare generală va fi apăsat asupra sumbrei și de rău augur
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
unsprezece ani, când am început a învăța”, (Fragment de autobiografie) începe școala, în Humulești, având ca prim dascăl pe „bădița Vasile a Ilioaiei, dascălul bisericii, un holtei zdravăn, frumos și voinic”. 1847. „Peste un an, vornicul prinzând la oaste cu arcanul pe bădița Vasile, dascălul nostru, școala a rămas pustie, iar noi, școlarii, care eram peste patruzeci la număr, ne-am împrăștiat pe la casele noastre”. 1848. „După vreun an, iarăși s-a deschis școala”, dascăl fiind Iordache „fârnâitul de strana mare
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
ai notițe! -, așa că nu-mi dau seama de ce nu-mi amintesc mitingul ploios din 1993. Probabil nu eram în Iași. Spui că era primăvară, e posibil ca eu să fi fost la Congresul PAC de la Timișoara, că fusesem luat cu arcanul în partid, ba chiar devenisem șeful organizației județene împotriva oricărei voințe sau dorințe din partea mea! E ciudat cum mereu n-am dorit să fac politică de partid și m-am trezit membru, lider, iar mai târziu chiar un fel de
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
cel puțin un vorbitor coborât din cele mai înalte sfere ale conducerii de partid, al cărui rol esențial era acela de a încălca cu mare ingeniozitate și prudență tabu-urile. El dezvăluia participanților fața nevăzută a lucrurilor: secretele procesului Pătrășcanu, arcanele relațiilor cu URSS, manevrele din cadrul CAER și dejucarea iscusită a acestora, dedesubturile neștiute ale organizării unor reuniuni internaționale, culisele Consiliului de Securitate al ONU, și așa mai departe. Succesul durabil al acestor modalități specifice de comunicare politică se baza pe
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
al ONU, și așa mai departe. Succesul durabil al acestor modalități specifice de comunicare politică se baza pe reacția euforică a participanților, șocați de transgresiunea programată și complicizați prin faptul că li se conferea privilegiul și încrederea de a întrevedea arcanele puterii. Ceaușescu însuși se întâlnește intermitent cu grupuri specializate: ingineri, istorici, medici, scriitori etc., asimilați în acest mod simbolic unui activ de partid de rang mediu. Corelativ, vârfurile vieții academice și universitare își pierd însă toate privilegiile materiale din primul
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
să urmeze școala copiilor de casă și să devină eunuci în seraiul sultanului, funcționari de încredere ai acestuia și, de ce nu, să urce treptele ierarhiei statale. Copiii erau de origine creștini, unii vânduți chiar de părinții lor, alții prinși cu arcanul. Cum Coranul interzicea dreptcredincioșilor lui Allah să practice castrarea, nici asupra vasalilor lor, operația li se făcea de către medici îndemânatici recrutați din triburile creștine. Copiii castrați coborau pe Nil și erau îmbarcați pe vapor la Alexandria. Geavit era grijuliu și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
le ai? arătă el spre jilțuri. — Au trecut cu o corabie niște pirați din Alger... Deci despre cucernicul Antim. Acum este la Snagov? Da, așa îmi pare, și Mihai făcu în minte niște legături. — După cum știu, a fost prins cu arcanul pe când era copil de șase ani de pe undeva din părțile de răsărit ale împărăției sultanului. A fost vândut ca rob unei căpetenii de ieniceri. Acesta l-a dat două zile pe săptămână să învețe carte pe lângă un dascăl de la școala
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
descoperă misterele inițierii, venind la sfinxul din Gizeh. Doi gardieni de rit, ascultându-i cererea îl acceptă prin vot unanim. La ieșire din memfis, ușa de aramă a sfinxului se deschide enormă triumfală. Hierofanții, pastoforii și neocorii îl supun misterioaselor arcane. Neofitul trecut de probele fizice ale încercărilor pline de primejdii și capcane, dobândește primul titlu al inițierii, Zelator. -Dorești să urci pe treptele ierarhiei, să dobândești și celelalte titluri?îl întrebă marele pastofor. -Doresc -acceptă noul zelator. -Supus vei fi
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
Teba ale lui Osiris, la viață austeră, dedicată izolării. Primești? îl provocă hierofantul șef al sanctuarului lui Isis. -Mă supun, aprobă noul candidat la inițiere. -La capătul lungului drum, se vor aduna opt ani și nu vor fi ușori deloc. Arcanele vor fi din ce în ce mai grele, câteodată îți vei risca și viața și poți s-o și pierzi. Accepți acum pe loc ce te așteaptă-n viitor prin grelele încercări, s-au te retragi cât mai e timp? De ai început cale
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]