375 matches
-
o structură subordonată integral politicului, chiar prin asumarea programului Frontului Național Democratic. Din discuția despre poezia atât de diversă și adesea gata să se contorsioneze, să se crispeze sub amenințarea vremurilor, din deceniul al V-lea, nu pot să lipsească ardelenii, în special cei de la Cercul Literar de la Sibiu. Alexandru Lungu cultivă o poezie apropiată de reportaj în unicul volum publicat în deceniul acesta, Ora 25. De la poezia de război, Jurnalul unui soldat (în care se notează experiența frigului și a
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
de cinste, lichelele și incapabilii fruntași”, o „țară în care totul e mînjit, totul impur și totul putred”.3) O țară decepționantă pentru cei deprinși cu ordinea, seriozitatea și loialitatea. „Vezi, asta-i țara, pe care voi cei de dincolo (ardelenii - n. m.), - îi spunea Vasile PÎrvan lui Onisifor Ghibu - , n-o cunoașteți îndeajuns”.4 ) Țara în a cărei capitală „îți mănînci sufletul degeaba”, îi declară aceluiași N. Iorga 5). Țara zeflemelii, „plină de humor”, în care - remarca Raymond Poincaré - „tout
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
și minte ! Vizitată mai de multe ori (în orașele Debrecen, Gyor, Budapesta), cu revederi lăcrimoase cu români orășenizați acolo, țara a prezentat o națiune revansardă și arțăgoasă. Câinele te mușcă, chiar dacă-i dai de mâncare, când îi vine bine, ziceau ardelenii despre vecinii pe care azi îi vizitează ușor. (Meridianul, An II, nr. 103 (232), 10-12 decembrie 2001, editorial) ,,România are loc în Uniunea Europeană”, afirmă Jonathan Scheele, prezent în direct marți, 15 noiembrie 2005, la TV Vaslui și Radio Unison Jonathan
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
de armata austro-ungară sau ucraniană, incendiau sau jefuiau conacele grofilor și boierilor. Armata trebuia să intervină cu multe dificultăți, în special că legătura cu guvernul era întreruptă. După multe străduințe s-a primit un mesaj printr-un pilot,prin care ardelenii cereau Adunarea Națională la Alba Iulia, unde să proclame solemn unirea cu țara, solicitând trimiterea armatei cât mai urgent, pentru liniștirea spiritelor. Gen.Berthelot primise o telegramă de la comandamentul aliaților prin care se cerea să nu fie trimisă armata în
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
de original totodată. De la sculpturile și tablourile lui Ion Vlasiu (și scriitor pe deasupra, ca artiștii Renașterii!) la muzica lui Sabin Drăgoi (atunci probabil am asistat la premiera operei sale Kir Ianulea, care m-a cucerit prin stilul ei românesc înnoitor), ardelenii păreau să revoluționeze, prin tinerețea lor impetuoasă, sămănătorismul de mult răposat și reactualizat nu ca fantomă, ci ca împrospătată realitate inteligentă, subtil adaptată mersului istoriei. În cei douăzeci de ani de la eliberarea Ardealului de sub pajura cu două capete, în sfârșit
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Crișana și Maramureșul, unde dacoromanii, ungurizându-se cu secuii și germanizându-se cu sașii, au format etnia ARDELEANĂ (așa în text), reprezentații săi având culoarea pielii portocalie-tutunie”. „Reiese că „națiunea română” are trei culori: roz-alb-gălbuie (moldovenii), brună palidă (muntenii) și portocalie-tutunie (ardelenii). Este un fapt pe care-l atestăm în realitate. Pentru că noțiunea NAȚIUNE subînțelege comunitatea unui tip de indivizi care au „fiert” la un loc, în aceeași „oală” etnoculturală, devenind până la urmă o masă omogenă, cu trăsături comune, cum ar fi
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
vechimea mai mare a poporului, a limbii și a culturii respective, diagnostichează un adevărat retard, cel puțin ca cercetător al istoriei. Dar concluziile domnului Vasile Vieru se deduc de la sine: moldovenii sunt urmașii geților, românii care nu există, mai exact ardelenii sunt urmașii dacilor cuceriți de romani, mai neclară rămâne situația valahilor: sunt ei daci romanizați care au părăsit spațiul intracarpatic, sunt o ramură a moldovenilor? Oricum, socoteala nu se potrivește: din două popoare - dac și get - au rezultat mai multe
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
la efort științific și la organizare riguroasă și, de aceea, chiar atunci cînd a continuat și a dezvoltat idei științifice ale înaintașilor, le-a prezentat ca reacții ale sale și ca puneri la punct ale lucrurilor. Ca atare, ceea ce propuneau ardelenii, fiind aspecte specializate și dificile ale cunoașterii, nu a putut beneficia de o evaluare și de o analiză propriu-zisă, fiind respins în totalitate și aparent înlocuit cu ceea ce pornea de la critic. Maiorescu este apreciat astăzi ca un realizator de mari
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Petrarca 367. „O carte are nevoie de timpul ei, ca și un copil. Toate cărțile scrise repede, în puține săptămâni, îmi trezesc o anumită prejudecată împotriva autorului; o femeie onestă nu naște copilul ei înainte de nouă luni.” H. Heine 368. „Ardelenii noștri trăiesc ca niște vite, cu grumazul sub bâtă, fiindcă n-au lumină, își aduc amărâtul lor trai de cârtițe sub pământ..., n-au lumină căci n-au învățătură fiindcă n-au cărți. Cărți le trebuie, spunea badea Cârțan unui
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
Al. Vaida Voevod. Numai în perioada iunie 1930 iunie 1932 s-au schimbat patru cabinete ministeriale, la care se adaugă numeroasele remanieri. Maniu pierduse între timp și șefia partidului, care trecuse la Ion Mihalache. Carol II încearcă o înțelegere cu ardelenii, luîndu-și chiar oarecare angajamente. Maniu redevine prim-ministru, dar peste un an demisionează din nou, căci regele își călcase și aceste angajamente cum și le călcase și pe cele dintîi. Iar Maniu își prezintă demisia pentru a doua oară. Inadaptabil
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
doamnei Alina Mungiu-Pippidi. Cum noi vorbeam de istorie în casa pe care o zidise și o locu‑ ise Nicolae Iorga, desigur că spiritul lui îl simțeam prezent. Așa mi-am amintit cum cu aproape 90 de ani în urmă, când ardelenii exasperați de democratura liberală îndemnau moții să vină la Alba cu furci și coase, Iorga, sceptic, asigura că în țara noastră nu se poate face revoluție. Cine știa mai bine decât el cum avortaseră tentativele din Iași și din București
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
revoluție. Cine știa mai bine decât el cum avortaseră tentativele din Iași și din București la pașopt ? Atunci, Kogălniceanu ieșise în balcon și anunțase că revoluția se amână pentru altă dată, dar la aceeași oră. De data aceasta, în 1928, ardelenii de la câmpie îl rugau pe Maniu să mai adaste cu revoluția cu care naționalii voiau să-l aducă la Palat pe expa‑ tul Carol, pentru că sunt ocupați cu muncile pământului. A fost altfel în după-amiaza zilei de 22 decembrie 1989
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
noastră. Și atunci, după discursul de la balcon, eu, basarabeanul acela, deținutul politic, m-am dus să mă înscriu la brigăzile patriotice, la Uniunea Scriitorilor. Nu eram membru al Uniunii, nu eram nimic, nu aveam de cine să aparțin, cum zic ardelenii, dar m-am dus la Uniunea Scriitorilor. Aveam un volum, urma să fiu primit în Uniune și aceia mi-au spus: Domnule, cum să te primim în brigăzi pentru că în brigăzi sînt numai membri de partid." Și am zis: Faceți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
care avea să lupte viitorul meu prieten, senatorul Vasile Lupu, să lupte nu numai contra foștilor comuniști, dar și, timp de trei ani, contra colegilor săi de partid și de parlament care se aflau la putere, penețiștii, În care, noi, ardelenii mai ales, ne puseserăm atâtea speranțe! - ar crea mari valuri de nemulțumire, În Ardeal de exemplu, unde Ungurii și Biserica Calvină puteau ridica mari pretenții teritoriale și imobiliare. La argumentele mele că legea proprietății trebuie să fie nu numai sfântă
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
culturi, martir cultural sub comunism. Aceștia și alții au fost „corifeii” acelui război dus de alți „comandanți de arme” care a avut ca rezultat nu numai câștiguri sociale și civile, mai ales pentru cei care se aflau sub stăpâniri străine, ardelenii, basarabenii și bucovinenii, ci pentru toți Românii, acea Înghețare a pulsațiilor și sentimentelor, necazurilor, vitregiilor, ca și a izbânzilor În litera scrisă, ceea ce numim Cultură și care dă nu numai identitate, dar și rezistență, stabilitate și legitimitate unei populații! Care
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
la cererea lor, să-i ajut să reintre În viața politică activă, părându-mi-se, atunci, În anul 2000 - cum mi se pare și acum! -, că nu e firesc și nu este conform echilibrului și marii tradiții politice românești ca ardelenii și partidul lor să nu se afle În rotonda unde se rezolvă treburile națiunii. Am răspuns dorinței dlor Marga, președinte al P.N.Ț.-C.D., Vasile Lupu, prim-vice-președinte, dlor Victor Ciorbea și Călin Chiriță, vice-președinți (fără a deveni membru efectiv
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
du Luxembourg și când originalul și spectaculosul filosof româno-francez Își frângea la propriu mâinile, plângându-se și rușinat de „lașitatea românească”, mi-am permis a-i oferi o „contra-teorie”, care, pe scurt, spunea următoarele: nu, Românii nu sunt lași, nici ardelenii, și cu atît mai puțin muntenii, așa-zișii „mitici”. Numai că noi, ardelenii, În istorie am ales „calea fățișă” de a lupta cu grofii calviniști unguri, protestând prin cărți, la Blaj, sau prin procese cprecum cele ale memorandiștilor, acceptând pușcăria
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
mâinile, plângându-se și rușinat de „lașitatea românească”, mi-am permis a-i oferi o „contra-teorie”, care, pe scurt, spunea următoarele: nu, Românii nu sunt lași, nici ardelenii, și cu atît mai puțin muntenii, așa-zișii „mitici”. Numai că noi, ardelenii, În istorie am ales „calea fățișă” de a lupta cu grofii calviniști unguri, protestând prin cărți, la Blaj, sau prin procese cprecum cele ale memorandiștilor, acceptând pușcăria politică maghiară, nici ea foarte „confortabilă”, iar „sudicii”, muntenii „au ales” - sau, mai
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
sarcasme, tipice, și ele, literaților de la „Dunărea de jos”. Un nu știu ce „demodat” sau „provincial” pare a-mi fi impregnat maniera de a scrie, de a povesti, și spun „provincial” făcând aluzie la finul dispreț cu care ne privesc pe noi, ardelenii, spiritele subțiri ale „vechiului regat”, șlefuite de Grecii culți sau de călătorii franțuji și italieni care au vizitat Bucureștii. E adevărat, noi suntem greoi, limba noastră este cumva rudimentară dacă o comparăm cu cea a „istețului” Anton Pann sau cu
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
și nu numai În Transilvania, ci pe Întreg teritoriul românesc, prin curentul latinist, aflat În poziție dominantă până după 1870. Cel mai influent dintre exponenții săi, istoricul și lingvistul August Treboniu Laurian (1810-1881) — de remarcat prenumele latine, așa Își botezau ardelenii copiii, cu nume latinești —, Își Începea Istoria românilor, publicată În 1853, de la fondarea Romei (753 Înainte de Cristos), adoptând și sistemul cronologic corespunzător. Istoria românilor se Înfățișa ca o continuare a istoriei romane. Românii erau romani, nici mai mult, nici mai
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
modernă a dat unitate spațiului românesc (și tuturor celorlalte spații naționale). Românii nu diferă doar de străini, ci și Între ei. Și În această privință, Întâlnim stereotipuri, delimitând În general cele trei mari regiuni ale țării. Muntenii sunt considerați vioi, ardelenii mai Înceți, iar moldovenii contemplativi. Anecdotele cu ardeleni exploatează o anume dificultate de a Înțelege și de a acționa prompt (un Ardeal, firește, văzut dinspre București). Cele cu olteni mizează pe o răsturnare a valorilor, pe soluții ieșite din comun
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
În orice construcție națională, este voința de a fi: de a fi (sau a nu fi) român ori moldovean. Termenul „moldovean“ poate genera confuzie; moldovenii de la apus de Prut sunt parte constitutivă a națiunii române, la fel ca muntenii și ardelenii, moldovenii de la răsărit de Prut rămâne să se lămurească ei Înșiși ce sunt. În momentul destrămării Uniunii Sovietice, Republica Moldova părea gata să se arunce În brațele României. Limba română (și nu „moldovenească“, cum i se spunea În epoca sovietică) a
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
când, prinzându-și capul cărunt în mâini, patetic, exclama: Ich schäme mich!, J’ai honte!, obosit, extenuat de acuzele ce se aduceau României văzută de unii ca o țară lașă, de-o inadmisibilă pasivitate față de ultimul deceniu, grotesc, ceaușist. „Noi, ardelenii, îi spuneam, am luptat în forme directe, frontale, cu ungurii și calviniștii, iar sudicii, sub turci, au luptat, e adevărat, cu armele lor, dar au luptat! Dovada?! Existența noastră, azi, în istorie, faptul că suntem aici, o țară mare, mândră
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Cu toate rezervele unora dintre noi pentru seară, câine, mâine și pâine pe care le socotim provinciale, oricare cititor din cuprinsul R.P.R. înțelege perfect ce voim să spunem. Cu atât mai mult ne înțelege perfect cu cât Moldovenii ca și Ardelenii au la dispoziție vorbe precise pentru foarte multe perifraze și confuzii de noțiuni și cuvinte mai frumoase decât ai fraților noștri de peste Milcov. Am înțeles de mult de ce frații noștri dunăreni preferă, de pildă, pe moldovenescul "dumbrăveancă" lui "căcău", care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
bătrânețe și de podagră. Ungurii și polonii se temeau că, după moartea domnului, turcii și tătarii vor ataca cele două regate. La 25 februarie 1504, regele Vladislav se temea că, odată cu moartea lui Ștefan, tătarii ar putea năvăli în regat. Ardelenii, în schimb, se temeau de un atac turcesc acum, când Ștefan voievod e bătrân și i se apropie moartea”. La 14 aprilie, când se știa că se apropie moartea domnului, Vladislav lua măsuri pentru întărirea frontierei răsăritene a regatului. La
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]