374 matches
-
chiar repudiați, suspectați. Crezând că se salvează la români, basarabenii refugiați urmează o altă serie de umilințe și de suferințe. Despărțindu-se de rușii sovietizanți, de basarabenii resemnați cu ocupația rusească, refugiații descoperă că, în 1949, românii (la început, numai ardelenii) sunt la fel de detestabili, de răuvoitori: "Autoritățile ne pândesc, ne iau periodic, ne mai sperie, ne mai întreabă dacă nu ne-am răzgândit (cu repatrierea)... Noi... ne vedeam de antisovietismul, de anticomunismul nostru, ca unii care cunoscuserăm pe pielea noastră socialismul-sovietic
Copilăria unui disident by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9473_a_10798]
-
cultură față de care de multe ori ne trezim avînd o oarecare invidie. De ce spun o altă imagine? Pentru că nu academismul adormitor care bîntuia la un moment dat prin paginile Echinox-ului și nici aroganța seriozității pe care de multe ori ardelenii o afișează plicticos față de regățeni ar justifica acestă invidie, ci felul în care acestă seriozitate, atunci cînd e substanțială, reușește să se vîndă într-o formulă atrăgătoare. O văd pe Marta Petreu, înainte de orice, ca pe o mare negustoreasă de
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
vioi și care umblă printre oameni de colo pînă colo și aia se veseleau. Preotelul îi spusese reporterului că pe acela îl chema Ghiță Amăriei și că era șofer și venea tocmai din Ialomița, si ialomițenii ăștia sînt altfel decît ardelenii; cu ei nu te pierzi, nu rabzi de foame și dacă iese cu bătaie, sar numaidecît, numai să-și apere prietenii. Avem de toate aici - terminase preotelul,- si tare-i bine cînd se descurcă omu'. Dacă așa l-a facut
Sapca de piele by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17735_a_19060]
-
plecarea din Bucureștiul ocupat ar fi singura soluție salvatoare, căci - după cum îi spune un prieten - "pentru ardeleni urmează zile crâncene". Culpabilizarea ardelenilor ca țapi ispășitori pentru dezastrul înfrângerii vine foarte repede și e dată pe față, fără menajamente: "Azi voi, ardelenii, nu sunteți tocmai... dezirabili. De ce să ne astupăm urechile? Trei sferturi din cei ce fac opinia publică aici sunt convinși că voi și ovreii sunteți pricina înfrângerii. Un general strigă în gura mare că în Ardeal n-a găsit decât
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12833_a_14158]
-
ocupanții, ceea ce-i liniștea pentru moment conștiința. Dar Sabia lui Damocle (e titlul unui capitol) continuă să-i atârne deasupra capului, iar Cumpăna soartei (titlul altui capitol) se va înclina în curând spre nenoroc. Pentru tot dezastrul României sunt vinovați ardelenii lui Remus Lunceanu, cum i se impută jignitor (p. 58). Rezistenței din Moldova nu i se dădeau sorți de izbândă. Se prefigurează o speranță în apariția unui nou ziar la București, care să fie independent, pentru a contrabalansa propaganda nemțească
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12833_a_14158]
-
redactorul revistei: poezii de inspirație folclorică, elegii romantice de un emoționant lirism erotic, sau versuri ce cuprind ecouri de învățătură evanghelică. El este însă și unul dintre primii traducători în poezia românească din Schiller, alături de T. Cipariu și Andrei Mureșanu, ardelenii pașoptiști simțindu-se în mod vădit atrași de acest „poet al libertății”. Ediția mai cuprinde studii istorice și lingvistice, unele cu note polemice, reproduse din aceeași publicație brașoveană a lui G. Bariț și, bineînțeles, interesantul său epistolar cu redactorul gazetelor
Școala ardeleană în câteva restituiri literare by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5269_a_6594]
-
lipsă de sentimente la Domnul Președinte! Deși nimeni n-ar fi crezut auzindu-l spunând reporterilor tv: - În afară de figuri acre2) să fie și cineva care să îndulcească atmosfera (la Cotroceni, n.d.h.)...3) Numai astfel vor putea să spună din nou ardelenii că lumina vine de la București, pe autostrada Brașov-Borș. TELEȘTIRI SCURTE -Televiziunile anunță: Comisiile de specialitate ale Senatului au respins proiectul de lege privind despăgubirea celor care au depus bani la CEC până în 1990 pentru Dacia. Vae victis! -familia regală va
Lipsa de guru naște poeți? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11663_a_12988]
-
de speculație aberantă, Blaga riscă atacul la persoană, întrebându-se cine este cel care cutează să vorbească despre românism. De aceea avertizează insidios din primul paragraf: Un fapt trist, dar vrednic de semnalat: sângele mixt începe să ridice glasul! Noi, ardelenii, nu obișnuim să acceptăm lecții de Ťromânismť din partea nimănui, cu atât mai puțin din partea unor oameni cu ascendență amestecată!" Blaga invocă informația (adevărată, dar, în fond, prin nimic infamantă) că Dan Botta este corsican pe linie maternă, deci impur etnic
Lucian Blaga și Dan Botta: sfârșit de partidă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11884_a_13209]
-
locul, rolul, importanța să. Ovidiu Cotrus explică idilismul poeziei cosbuciene prin apartenența poetului la zona grănicereasca. Zonele grănicerești nu au cunoscut iobăgia: năsăudenii erau oameni liberi, si puteau prosperă în numele libertății. Există în această lume o înaintare sub semnul binelui. Ardelenii nu erau neîncrezători în Lumea de mâine: "Pe părintele Trandafir să-l țină Dumnezeu! Easte om bun: a invatat multă carte și cântă mai frumos chiar decât răposatul tatăl său. Și întotdeauna vorbește cumpănit, ca și cum ar citi dintr-o carte
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
a fost reluată abia după 1920, în contextul augmentării sentimentului național prilejuit de constituirea României Mari. Se pare că dintre românii deveniți atunci regățeni, cei care s-au grăbit să îl aprecieze pe Eminescu drept "poet al neamului" au fost ardelenii 12. Alții îl consideră "părintele neamului"13. Este vorba, firește, de titluri gazetărești, dar nu mai puțin reprezentative pentru aureola de specificitate etnică maximă acordată poetului. Era astfel pregătit terenul pentru reluarea formulei de "poet național". A făcut-o G.
Ce (mai) înseamnă "poet național"? by Dan Mănucă () [Corola-journal/Journalistic/8818_a_10143]
-
XIV-XVIII, aplicarea alfabetului slavon la fonematica românească (mai multe slove chirilice pentru același fonem, foneme românești care nu-și găseau notația potrivită etc.). Trecerea la alfabetul latin a fost o realizare de mare însemnătate cultural-națională - după cum se știe. Atunci cînd Ardelenii au trecut în Moldo-Valahia, propagînd ideile latinității daco-romane, "luptele" cu ortografia chirilică s-au manifestat în alt fel, mai temperat. I. Heliade Rădulescu, deschizătorul de largi perspective culturale pentru Românii din Țara Românească, trebuie bine înțeles. Heliade și-a început
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
viață de neuitat. Și poate că trebuia să fie așa pentru că am intrat într-o regiune total necunoscută mie. Și de care m-am temut. Nu cunoșteam Moldova. Mă consideram definitiv legată de Ardeal, de Muntenia care m-a adoptat. Ardelenii sînt mai ficși, mai statornici. Nu-s cosmopoliți ca regățenii. Noi ieșim greu din bîrlogul ardelenesc... Am găsit un Bacău atît de cultural, nu mi-am putut închipui... oamenii sînt generoși, e un climat scriitoricesc nemaipomenit... suflete calde, pline de
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
Păi, ce aveam eu cu tembelii de după 23 august? Păi, nimic. Dar chiar nimic. Unde mai pui... O.G.: Că sînteți... sau erați și ardeleancă... I.P.:Exact! Deja mă adaptasem odată... nu mai era loc de altceva. O.G.: Pentru că ardelenii... I.P.:...sînt mai cinstiți ca regățenii, spun în față ce și cum, ce vorbesc aia fac... vorba-i măsurată, nu aruncată ca pe Dîmbovița... aici era multă glumă și batjocură... ardeleanul își zicea zilnic la masă rugăciunea, sîmbăta... duminica mergea
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
Cornel Regman, critic și el, dar alt fel decât Negoițescu... și încă vreo câțiva - să mă ierte dacă îmi amintesc de ei fugar... E ciudat cum eu nu am fost cooptat în cercul lor, al cerchiștilor. Una că, fiind regățean, ardelenii mi se păreau uneori cam greoi. A doua, că formația mea nu era germană - cum erau ei toți, niște germaniști - ci franceză. Singurul de care eram oarecum apropiat era dramaturgul I.D. Sârbu, francofil și el, dar care, cu mandibulele lui
Sibiul și cerchiștii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6930_a_8255]
-
anii ’50, a publicat multe romane, schițe și nuvele conforme cu realitatea de atunci. A transpus pe ecran propriile scenarii (peste 20, între care „Valurile Dunării“, „La patru pași de infinit“, „Eroii n-au vârstă“, „Pistruiatul“, „Roșcovanul“, „Pruncul, petrolul și ardelenii“ ș.a.), multe inspirate din viața societății românești din anii comunismului și din evenimentele petrecute în anii celui de-al doilea război mondial. Marți, 15 aprilie Henry James Acum 160 de ani s-a născut scriitorul și criticul american, naturalizat englez
Agenda2003-15-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280895_a_282224]
-
Dorohoi, fiind sora mai mică a actorului Ștefan Tapalagă. A jucat pe scena Teatrului Național din Craiova, precum și în filme, debutând în "Alo! Ați gresit numărul" (1958), după care au urmat "Între oglinzi paralele" - regia Mircea Veroiu, "Artista, dolarii și Ardelenii" - regia Mircea Veroiu, "Sistemul nervos" (2004) - regia Mircea Daneliuc. A jucat pe scenele mai multor teatre - Teatrul Național din Craiova, Teatrul Notarra și Teatrul Mic -, iar din 1981 a fost actriță a Teatrului Lucia Sturdza Bulandra din București. Cariera ei
Vezi ce mari oameni a pierdut România în anul 2010 () [Corola-journal/Journalistic/70872_a_72197]
-
Anca Murgoci Există români pentru care cuvântul seism nu aduce panică. În unele orașe din țară, cutremurele nu se simt, iar explicația cercetătorilor clarifică acest aspect. Printre cei care pot dormi liniștiți se află ardelenii și bănățenii. Alba Iulia, Cluj Napoca și Oradea sunt orașele cu cel mai mic risc de seism. Locuitorii acestor zone povestesc că nu au mai simțit un cutremur de trei decenii. Mai precis, de la cel din '77, care abia a fost
Orașele din România unde nu se simt seismele. Care este motivul by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/53798_a_55123]
-
bănățenii. Alba Iulia, Cluj Napoca și Oradea sunt orașele cu cel mai mic risc de seism. Locuitorii acestor zone povestesc că nu au mai simțit un cutremur de trei decenii. Mai precis, de la cel din '77, care abia a fost sesizat. Ardelenii se consideră cei mai norocoși români când vine vorba depre cutremure. Tinerii de aici n-au simțit niciodată un cutremur, iar cei trecuți de 40 de ani își amintesc vag de seismul din 77, care a făcut victime în București
Orașele din România unde nu se simt seismele. Care este motivul by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/53798_a_55123]
-
fost și națiunea ungară cum a fost. Asta vă doresc din suflet“, se arată în mesajul lui Viktor Orban, citat de . „Petofi, când a venit în Ardeal a știut foarte bine că forța maghiarilor de atunci o constituie Ardealul, că ardelenii sunt coloana vertebrală a ungurilor. Petofi a scris că fiecare picătura de sânge a eroilor maghiari valorează aur. De fapt, Ardealul a fost luat de la noi de țările și puterile care au avut un scop foarte bine definit, de a
De unde a pornit scandalul din Parlament. Emil Boc: Mesajul original al lui Viktor Orban a fost completat de cei care l-au citit. Ambasadorul Ungariei, convocat la MAE - UPDATE () [Corola-journal/Journalistic/48919_a_50244]
-
confuzia pe care, de la Zeletin la Marino, o fac unii analiști între doctrina lui Maiorescu și aceea a lui Eminescu. Nimic mai fals! Cei doi corifei ai Junimii gîndeau foarte diferit. Eminescu îl simpatiza pe Bărnuțiu și în general pe ardelenii care visau idealistic o întoarcere la trecut, nu și Maiorescu, cel mai radical critic al școlii Bărnuțiu, cum se știe, și cu ochii deschiși spre realitate. Conservatorismul lui Maiorescu se opune revoluționarismului pașoptist, nu liberalismului în general. Maiorescu avea convingeri
Adevăratul Maiorescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13833_a_15158]
-
teren propriu pe Sportul Studențesc în primul meci al etapei a 11-a din Liga I, scor 3-1. Rezultatul complică și mai mult situația echipei din Regie, care continuă să se afle pe locul 15, primul retrogradabil, în clasament, în timp ce ardelenii fac 15 puncte și urcă în jumătatea superioară a ierarhiei, pe poziția a 9-a. Studenții au avt prima ocazie a meciului, în minutul 20, cănd Vâtcă a respins șutul din unghi al lui Lazăr doar până la Curelea, insă atacantul
Gaz Metan Mediaş - Sportul 3-1, în primul meci al etapei a 11-a () [Corola-journal/Journalistic/76459_a_77784]
-
de imagini din natură, de imagini din viața de zi cu zi sau de portrete, fotojurnalismul trebuie să-și asume alegerea făcută în momentul în care apasă butonul, avînd în minte, în fiecare clipă, că îndeplinește un rol de masager.” Ardelenii și Călinescu În revista CULTURA din 10 octombrie, Ion Simuț semnează un scurt, dar incisiv articol despre opoziția radicală dintre spiritul lui G. Călinescu și spiritul ardelenesc. Firește, o asemenea temă nu putea preocupa decît un intelectual de pe malul Crișului
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3105_a_4430]
-
nimic ardelenesc, căci pentru criticul ieșean critica înseamnă talent și impresie estetică, spre deosebire de optica ardelenească, la care metoda și seriozitatea trec înaintea harului și inspirației. În al doilea rînd, ca reacție la umoarea ironică, jucăușă și corozivă a lui Călinescu, ardelenii răspund printr-o frondă sistematică la stilul călinescian. Cu alte cuvinte, critica universitară ardeleană e fie fățis anti-călinesciană ( G. Bogdan Duică și D. Popovici), fie discret ostilă (ca în cazul cerchiștilor de la Sibiu, de la Ion Negoițescu și Cornel Regman, pînă
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3105_a_4430]
-
Nicolae Balotă). Chiar și cei care își declară admirația față de Călinescu, așa cum e cazul lui Mircea Zaciu, o fac într-o manieră cu totul necălinesciană. Echinoxiștii fug de perechea Călinescu- Lovinescu căutînd salvarea într-o formă de comparativism european. Concluzia? „Ardelenii nici nu vor și nu pot fi călinescieni. Muntenii și moldovenii, cei mai mulți dintre ei, vor să fie călinescieni, întreținîndu-și cu mîndrie iluziile, dar nu știu că nu pot să fie, pentru că a fi călinescian nu e doar o chestiune de
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3105_a_4430]
-
mai clarvăzătoare și impresionantă luare de atitudine în legătură cu Declarația de la Cluj este aceea a lui Adrian Popescu. Sub titlul De ce n-aș fi semnat " Declarația de la Cluj", cunoscutul poet scrie (în Ramuri nr. 7-8): Nu văd, sincer, cu ce sunt ardelenii mai patrioți decât oltenii; sau moldovenii decât bănățenii. Nu pot judeca pe provincii, stabilind îndreptățirea unora de a fi ăpivotul integrării europeneă, în timp ce alte zone sunt considerate retrograde. Nu vreau să mă salvez, ca ăardeleană, din marasmul politic și social
OCHIUL MAGIC by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17707_a_19032]