376 matches
-
1. La manipulare: Gaz comprimat: acetilenă, oxigen, metan, etan, etilenă și gaze rare; solvenți organici volatili precum alcoolul metilic și etilic, eter etilic, acetonă, benzen, toluen; metale lichide precum sodiu, potasiu; sulf. 2. În procesele tehnice: Sudare în atmosferă de argon; curățarea și degresarea pieselor foarte murdare cu ajutorul solvenților precum tricloretilenă; utilizarea în circuite a lichidelor organice precum difenil, trifenil, polifenili, Dowtherm, reziduuri greu volatile; turnarea parafinei, a bitumului. D. Substanțe murdare: 1. La manipulare: Compuși de cadmiu, crom, nichel, bismut
jrc174as1972 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85309_a_86096]
-
calciu X Suport E 524 Hidroxid de sodiu X Tratament de suprafață pentru "Laugengebäck" E 551 Dioxid de siliciu X Agent antiaglomerant pentru plante și condimente E 553b Talc X X Agent de acoperire pentru produse din carne E 938 Argon X X E 939 Heliu X X E 941 Azot X X E 948 Oxigen X X 1 Restricția se referă numai la produse de origine animală 2 Acest aditiv poate fi utilizat numai în cazul în care s-a
32006R0780-ro () [Corola-website/Law/295284_a_296613]
-
care poartă date sau instrucțiuni de tipul utilizat la mașinile de prelucrare automată a datelor, cu lățimea > 4 mm (excl. benzile magnetice, înregistrările audio sau video ) S S1 NACE 24.11: Fabricarea de gaze industriale 24.11.11.20 Argon 2804.21 m3 T 24.11.11.30 Gaze rare (excl. argonul) 2804.29 m3 T 24.11.11.50 Hidrogen 2804.10 m3 T 24.11.11.60 Azot 2804.30 m3 T 24.11.11.70 Oxigen 2804
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
automată a datelor, cu lățimea > 4 mm (excl. benzile magnetice, înregistrările audio sau video ) S S1 NACE 24.11: Fabricarea de gaze industriale 24.11.11.20 Argon 2804.21 m3 T 24.11.11.30 Gaze rare (excl. argonul) 2804.29 m3 T 24.11.11.50 Hidrogen 2804.10 m3 T 24.11.11.60 Azot 2804.30 m3 T 24.11.11.70 Oxigen 2804.40 m3 T 24.11.12.30 Dioxid de carbon 2811.21
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
cu excepția unor urme de depuse probabil de praful cosmic. Zăcămintele naturale de plutoniu și neptuniu sunt produse prin în minereul de uraniu. Pământul conține aproximativ atomi. Deși există un număr mic de atomi independenți ai gazelor nobile, cum ar fi argon, neon, heliu, 99% din atmosferă este legată sub formă de molecule, inclusiv dioxid de carbon și de oxigen și azot. La suprafața Pământului, o majoritate covârșitoare a atomilor se combină pentru a forma diferiți compuși, inclusiv apa, sarea, și oxizii
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
și lănci în majoritatea cazurilor abuzul emoțional însoțește formele de abuz fizic a fost perioada cea mai fericită din viața lui mai luminoasă în stare a bucura pe maica lui sărmană cele mai comune tuburi conțin un gaz nobil inert argon sau neon și vapori de mercur hidrogenul poate fi generat fie prin electroliza apei fie prin reacția unui metal cu un acid această soluție trebuia să prevină apariția mucegaiului este greu de fixat momentul apariției atonalismului în timpul acestui concert unii
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
forme determinate, precum un fascicul direcționat în vid într-un spectometru de masă. Colecțiile poliatomice încărcate care sunt prezente în solide (de exemplu, ionii sulfat sau azotat) nu sunt considerate drept molecule în chimie. Gazele inerte sau nobile (heliu, neon, argon, krypton, xenon și radon) sunt compuse din atomi singulari că unitate de bază, insă celelalte elemente chimice izolate constă fie în molecule, fie rețele de atomi legați oarecum. Moleculele identificabile alcătuiesc substanțe cunoscute, precum apă, aerul, precum și unele substanțe organice
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]
-
necesar ca în imediata vecinatate a procesului de sudare să nu fie aer. Acest lucru se realizează prin intermediul gazului protector. Acest gaz poate fi de două tipuri, MIG (Metal Inert Gas) sau MAG (Metal Activ Gas). Gazele inerte, de exemplu argonul, heliul sau amestecuri ale lor se folosesc la sudarea metalelor și aliajelor reactive cum sunt cuprul, aluminiul, titanul sau magneziul. Gazele active se folosesc la sudarea oțelurilor obișnuite, de construcții sau înalt aliate. În cazul proceselor de sudare MIG/MAG
Sudare () [Corola-website/Science/308632_a_309961]
-
unele cazuri deosebite se folosește la sudarea materialelor cu afinitate mare la gaze ca titanul, tantalul și zirconiul. Pentru a suda astfel de materiale este nevoie de un mediu inert, în care nu poate pătrunde aer (o atmosfer controlată de argon de exemplu) sau duze de gaz protector cu design special. Este o dezvoltare a procedeului WIG, destinată sudării mecanizate a materialelor extrem de subțiri (topire progresivă) sau groase, până la 8 mm (tehnica în gaură de cheie). Este un procedeu de sudare
Sudare () [Corola-website/Science/308632_a_309961]
-
mol) a hidrogenului atomic în hidrogen molecular rezultând în punctul de sudare o temperatură de până la 4000°C. La sudură în mediu cu gaz inert, hidrogenul este utilizat și în componența gazului de protecție ex.( Arcal 10 = 10 % Hidrogen, 40 % Argon, 50 % Azot). În tehnica spațială hidrogenul lichid este un combustibil obișnuit pentru motoarele criogenice ale rachetelor, și este stocat de exemplu în rezervorul de combustibil al rachetei de lansare (SSME) a navetelor spațiale americane. În aceste motoare hidrogenul lichid este
Utilizarea hidrogenului () [Corola-website/Science/308015_a_309344]
-
la notă pe care e pus, gorgon care face să se ia două note într-un timp, digorgonul care face să se ia trei note într-un timp, triargonul care face să se ia patru note într-un timp și argonul care se folosește împreună cu oligon supra kendime. Interesant este că în serviciul de cult din Biserică muzică bizantina se cântă fără instrumente, acestea fiind folosite doar la curtea împăratului sau la banchete. Adevărată emblemă a artei bizantine, muzica psaltica este
Muzica bizantină () [Corola-website/Science/307597_a_308926]
-
în bătălia de la Col de Panissars. Regele Franței a murit la Perpignan, capitala lui James al Maiorcăi, și a fost îngropat în Narbonne. Pedro a murit la rândul lui la scurtă vreme după aceasta. Istoricul H. J. Chaytor descria cruciada Argonului ca "... poate cea mai nedreaptă, nenecesară și catastrofală acțiune întreprisă vreodată de monarhia Capetiană." Pentru Franța, urmările cruciadei au fost neînsemante, dar Maiorca a dispărut ca entitate politică independentă. Fiul lui Pedro, Alfonso al III-lea a anexat Maiorca, Ibiza
Cruciada Aragoneză () [Corola-website/Science/306830_a_308159]
-
pune în funcțiune a doua fabrică de amoniac (prima fabrică Kellogg din România), o nouă fabrică de acid azotic și se extinde instalația de azotat de amoniu. În anul 1972 s-a pus în funcțiune o instalație de producere a argonului. Tot în această etapă s-a pus în funcțiune a doua instalație de producere a apei demineralizate. În a treia etapă, anul 1974, se pune în funcțiune o instalație de amoniac cu o capacitate de 900 t/zi, o instalație
Azomureș () [Corola-website/Science/308353_a_309682]
-
doar un sens istoric. Nici denumirea de gaze rare dată elementelor din grupa a VIII-a nu este foarte potrivită, căci unele dintre ele se găsesc în cantități destul de mari în atmosfera pământului (1 m aer conține 9,3 l argon). Descoperirea gazelor rare își are originea în observația făcută de Rayleigh în 1894 că azotul izolat din aer are o densitate puțin mai mare decât azotul obținut prin descompunerea combinațiilor acestui element chimic. Diferența este de numai aproximativ o unitate
Gaz nobil () [Corola-website/Science/303056_a_304385]
-
dând nitrura de magneziu (MgN). Gazul rezidual s-a dovedit a fi complet inert din punct de vedere chimic; el avea densitatea mai mare decât azotul și prezenta un spectru caracteristic, deosebit de al elementelor cunoscute. Noul element a fost numit argon (= inactiv) (Ramsay, 1894). Se știa mai de mult că unele minerale pun în liberate un gaz inert, când sunt calcinate sau prin dizolvare în acid sulfuric. După descoperirea argonului, crecetând gazul izolat pe această cale din mineralul de uraniu, cleveita
Gaz nobil () [Corola-website/Science/303056_a_304385]
-
spectru caracteristic, deosebit de al elementelor cunoscute. Noul element a fost numit argon (= inactiv) (Ramsay, 1894). Se știa mai de mult că unele minerale pun în liberate un gaz inert, când sunt calcinate sau prin dizolvare în acid sulfuric. După descoperirea argonului, crecetând gazul izolat pe această cale din mineralul de uraniu, cleveita, Ramsay a constatat (1895) că acest gaz avea un spectru identic cu al unui element necunoscut pe atunci pe Pământ, dar pus în evidență cu mult timp înainte (1868
Gaz nobil () [Corola-website/Science/303056_a_304385]
-
1895) că acest gaz avea un spectru identic cu al unui element necunoscut pe atunci pe Pământ, dar pus în evidență cu mult timp înainte (1868) în Soare și numit heliu (din gr. "helios"=soare). După descoperirea heliului și a argonului, cu mase atomice (rotunjite) 4 și 40, Ramsay a atribuit heliului primul loc după hidrogen, în sistemul periodic, iar argonului primul loc după clor. Ținând seama de principiul de construcție a sistemului periodic, era de așteptat ca în afară de heliu și
Gaz nobil () [Corola-website/Science/303056_a_304385]
-
evidență cu mult timp înainte (1868) în Soare și numit heliu (din gr. "helios"=soare). După descoperirea heliului și a argonului, cu mase atomice (rotunjite) 4 și 40, Ramsay a atribuit heliului primul loc după hidrogen, în sistemul periodic, iar argonului primul loc după clor. Ținând seama de principiul de construcție a sistemului periodic, era de așteptat ca în afară de heliu și argon să existe și alte elemente cu proprietăți asemănătoare, unul situat după F, altul după Br și un al treilea
Gaz nobil () [Corola-website/Science/303056_a_304385]
-
cu mase atomice (rotunjite) 4 și 40, Ramsay a atribuit heliului primul loc după hidrogen, în sistemul periodic, iar argonului primul loc după clor. Ținând seama de principiul de construcție a sistemului periodic, era de așteptat ca în afară de heliu și argon să existe și alte elemente cu proprietăți asemănătoare, unul situat după F, altul după Br și un al treilea după I. Pentru acestea Ramsay a calculat masele atomice aproximative: 20, 82 și 129. Mai târziu (Ramsay, 1897) s-a constatat
Gaz nobil () [Corola-website/Science/303056_a_304385]
-
existe și alte elemente cu proprietăți asemănătoare, unul situat după F, altul după Br și un al treilea după I. Pentru acestea Ramsay a calculat masele atomice aproximative: 20, 82 și 129. Mai târziu (Ramsay, 1897) s-a constatat că argonul brut conține cele trei elemente prezise (cu mase atomice reale: 20,2; 83,8 și respectiv 131,3), care au fost numite neon, kripton și xenon. Ele au fost separate prin lichefierea și distilarea fracționată a argonului brut. Radonul (emanația
Gaz nobil () [Corola-website/Science/303056_a_304385]
-
a constatat că argonul brut conține cele trei elemente prezise (cu mase atomice reale: 20,2; 83,8 și respectiv 131,3), care au fost numite neon, kripton și xenon. Ele au fost separate prin lichefierea și distilarea fracționată a argonului brut. Radonul (emanația radiului), descoperit în 1900 de Rutherford, ia naștere prin transformarea elementului radioactiv radiu și este el însuși radioactiv. Alte elemente radioactive, toriul și protactiniul, dau naștere și ele unor emanații, care sunt izotopi ai radonului. Toate gazele
Gaz nobil () [Corola-website/Science/303056_a_304385]
-
ia naștere prin transformarea elementului radioactiv radiu și este el însuși radioactiv. Alte elemente radioactive, toriul și protactiniul, dau naștere și ele unor emanații, care sunt izotopi ai radonului. Toate gazele rare (cu excepția radonului) se găsesc în atmosferă. Conținutul de argon este de aproximativ 1%. Heliul se mai găsește în toate mineralele conținând elemente radioactive uraniu și toriu, cum sunt monazita, torianita și cleveita, și provine din transformările radioactive ale acestor elemente. Sursa cea mai bogată de heliu sunt gazele naturale
Gaz nobil () [Corola-website/Science/303056_a_304385]
-
de apropiat de 0°K, încât este probabil că el nu va putea fi atins. Căldurile de topire ale gazelor rare au valori extrem de mici (0,0033 kcal•mol pentru heliu, la -270 °C și 0,265 kcal•mol pentru argon, la -189 °C). De asemenea au valori mici și căldurile de vaporizare (0,022 kcal•mol pentru argon la -180 °C). Rezultă de aici că forțele de atracție dintre atomii gazelor rare sunt extrem de slabe. Gazele rare sunt relativ solubile
Gaz nobil () [Corola-website/Science/303056_a_304385]
-
ale gazelor rare au valori extrem de mici (0,0033 kcal•mol pentru heliu, la -270 °C și 0,265 kcal•mol pentru argon, la -189 °C). De asemenea au valori mici și căldurile de vaporizare (0,022 kcal•mol pentru argon la -180 °C). Rezultă de aici că forțele de atracție dintre atomii gazelor rare sunt extrem de slabe. Gazele rare sunt relativ solubile în apă. Astfel 1 litru de apă de 20 °C dizolvă la 1 atmosferă 8,8 cm³ de
Gaz nobil () [Corola-website/Science/303056_a_304385]
-
că forțele de atracție dintre atomii gazelor rare sunt extrem de slabe. Gazele rare sunt relativ solubile în apă. Astfel 1 litru de apă de 20 °C dizolvă la 1 atmosferă 8,8 cm³ de heliu și 33,6 cm³ de argon (volumele gazelor sunt reduse la 0 °C și 1 atmosferă). Solubilitatea în apă scade cu temperatura și crește cu presiunea. Dacă se răcesc sub 0 °C soluțiile obținute sub presiune ale gazelor rare din apă, cristalizează hidrați ai gazelor rare
Gaz nobil () [Corola-website/Science/303056_a_304385]