1,444 matches
-
prestigioasă generează și este generat, Într-o relație dialectică, de o atitudine ieșită din comun față de acea poveste - credința. Mitul este considerat adevărat, important, dotat cu puteri ieșite din comun („sacru”) nu datorită unor experiențe practice sau unor evaluări raționate, argumentative, ci unei „decizii” valorizatoare, transmisă din generație În generație. Această atitudine (pe care unii cercetători o numesc „religioasă”) oferă criteriul prin care atât membrii comunității studiate, cât și antropologii diferențiază mitul de alte forme narative - mythos-ul grec, adaox, liliu sau
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Ulterior, În special sub influența studiilor efectuate de Malinowski și Evans-Pritchard, antropologii au promovat ideea regimurilor analoage de raționalitate - În sistemul ei de referințe, magia folosește operații logice și proceduri la fel de coerente precum cele puse În mișcare de gândirea rațională, argumentativă și abstractă, specifică lumii moderne: Ceea ce ei (triburile Azande din Africa Centrală - n. M.C.) explică prin vrăjitorie este un aspect particular dintr-un lanț de cauze, care leagă un individ de o Întâmplare naturală și care provoacă un rău. Tânărul
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de construction du sens, de " sémiotisation du monde "335. Du point de vue de la rhétorique, ce processus de création du sens a aussi une fonction de persuasion, car, " au niveau du fonctionnement argumentatif du discours, tout énoncé [...] a une fonction argumentative, c'est à dire évoque une argumentation possible "336. Une étude du discours poétique, de son fonctionnement et de șes traits caractéristiques, préliminaire à l'analyse de la traduction, devrait avoir en vue, selon Iulian Popescu, plusieurs disciplines, comme la linguistique
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Critical Rewriting pornește de la tensiunea beligerantă dintre apărătorii hermeneuticii tradiționale și adepții lecturii orientate către cititor. Unii vor să întemeieze comentariul critic pe un corpus de evidențe textuale, situate deasupra oricărei posibilități de controversă. Ceilalți, dimpotrivă, sunt partizanii unei critici argumentative, ghidate de tehnici de persuasiune abile. Declarată apodictic drept inevitabilă, legitimată conceptual și metodologic, o astfel de polarizare consacră ruptura ireversibilă între două paradigme critice: una metafizică (mizând pe unitatea organică a textului) și alta deconstrucționistă (interesată mai curând de
CORNIS-POP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286426_a_287755]
-
reduce la confruntarea dintre poziția Lumii care, direct sau indirect, apără fără sfială orientarea epicureică, laică, și poziția Înțeleptului, care propune formula vieții austere, chiar ascetice, mereu cenzurată de grija trecerii în lumea de dincolo. El izbutește să înfrângă energia argumentativă a Lumii, decretând, în spirit umanist, dar ascetic, superioritatea ființei raționale. Fraza e antologică: „Nu rob, ce stăpân lumii Dumnezeu te-au lăsat; pentru aceasta tu pe dânsa, iară nu ea pe tine să stăpânească”. Iar lucrurile lumii „comedii sunt
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
cât mai solidă; - la un moment dat, cele două perechi se despart temporar, cuplându-se cu perechi cu poziție similară, care Împărtășesc același punct de vedere. Aici, continuă să-și aprofundeze argumentația, să dezbată autonom, să-și constituie un edificiu argumentativ cât mai solid În favoarea propriei poziții; - după un timp de „documentare” perechile se Întorc În echipa inițială, unde dezbaterile continuă de pe poziții Îmbogățite cu idei, opinii și argumente noi; - În această etapă are loc și o inversiune a rolurilor și
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
pluralitatea nivelurilor sensului prin care a fost gândit mesajul lui Platon. Fără a face neapărat un periplu exegetic amplu, trebuie reținut faptul că există, astfel, poziții conform cărora sensul textului se constituie la nivelul propriu-zis al textului, ca un demers argumentativ în care teoria dreptății este construită treptat, dar și poziții conform cărora abordarea „dialogal-dramatică”, după formula lui J. Howland, consideră textul un prilej al încifrării unor sensuri tacite pe care hermeneutul este dator sa le expună. Interpretarea noastră se situează
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
este faptul de-a considera că „filosofia începe acolo unde ceva începe a fi văzut, acolo unde discursul coerent ne conduce la ceva care poate fi văzut și perceput” (p. 195). Problema nu e aceea a discursului și a logicii argumentative (logica și dialectica fiind relegate în rândul instrumentelor de care se servește filosofia, însă nefiind integrate în aceasta), ci aceea a deschiderii efective și a contactului pe care îl realizăm cu „obiectul” gândirii. În acest sens, praxis-ul filosofiei nu
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
îndeajuns. Celălalt model poate fi intitulat ideologia creativității și vizează semnificația socială și riscuri potențiale ale originalității și individualismului în contextul conformismului față de autoritate și al menținerii ordinii sociale. Modelul științei raționale a fost întotdeauna formal din punct de vedere argumentativ și a păstrat o aparentă distanță față de implicația cotidiană a cercetării. Pe de altă parte, deși semnificația religioasă și seculară a creativității a fost amplu dezbătută anterior, ideologia creativității comportă relevanța definirii naturii umane și a condițiilor sociopolitice. În timp ce științele
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
conținut banal ambalat într-o structură impecabilă. în modul său de abordare a retoricii găsim aceeași preocupare: punerea artei oratorice în slujba unor cauze juste și bune din punct de vedere filosofic. Contra captării acestui instrument sublim care este tehnica argumentativă de către oamenii politici - o piatră în grădina lui Piso? -, Philodemos laudă meritele unui instrument în slujba unei cauze demne. El respinge atât abilitatea dialectică pură fără conținut, cât și ideile necinstit prezentate, propuse sau susținute. în Despre semne, Philodemos se
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
duce acesta”, argumentul este totuși gândit și scris de autor, și nu invers, răspunsurile preexistând adesea în convingerile și înțelegerea autorului referitoare la fenomenul studiat. O ultimă critică pe care o menționăm aici se referă la metoda Școlii engleze, strict argumentativă și filosofică. Date fiind aspirațiile și tendințele unei părți importante a autorilor din domeniu de a fundamenta metode de cercetare empirică prin care să se permită verificarea sau nu a ipotezelor emise, metoda de investigare și reflecție istorică specifică școlii
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
constantă a realismului clasic reprezentat, de exemplu, de Hans Morgenthau. Bipolarismul „războiului rece” de exemplu, poate fi considerat unul dintre factorii sistemici cu o influență covârșitoare asupra absenței războiului între democrații în ultima jumătate a secolului XX. Conform acestei linii argumentative, democrațiile occidentale au cooperat și s-au abținut de la atacul reciproc într-un efort colectiv de a îngrădi și, eventual, reduce pericolul reprezentat de comunism (Thompson, 1996, pp. 141-174). Din moment ce formarea zonei „păcii democratice” a coincis cu perioada „războiului rece
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de structurare în materie, de afinitate a consumatorilor la brand (Bododea, cf. Bârligă, 2003, p. 27). Marca de bere Tuborg a adoptat ca măsură publicitară genul oratoric epidictic. Acesta are ca principală structură elogiul sau blamarea în fața unui public. Schema argumentativă are la bază amplificarea și este conturată în cadrul temporalității prezente. Astfel, oratorul nu spune lucruri noi, ci doar amplifică aspectele cunoscute deja publicului (folosind hiperbola, metafora, repetiția etc.). Prin discursul epidictic nu se caută un acord exprimabil imediat, însă se
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
pot deveni mai complexe, acoperind aspecte mai cuprinzătoare, nu doar analizând caracteristici separate. Un avertisment important legat de utilizarea acestui tip de sinteză comparativă este că examinarea tabelelor-text În căutarea de patternuri comparative se va baza În principal pe interpretări argumentative, nu pe măsurători numerice. Totuși, după cum s-a sugerat anterior, În capitolul 2, această metodă este foarte asemănătoare cu interpretările comparative ale experimentelor, cărora, la fel, le lipsesc proprietățile numerice atunci când sunt disponibile un număr mic de experimente pentru analiză
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
critică poate fi foarte ușor Înțeleasă ca o acuză cum că respectivul autor nu cunoaște faptele, adică nu cunoaște despre ce vorbește, ceea ce, trebuie să recunoaștem, e ceva Într-adevăr personal. Concret, scrisul istoric În România nu are o structură argumentativă, eseul argumentativ fiind practic necunoscut. Unul dintre simptomele acestei lipse de argumente este neputința majorității istoricilor de a produce un rezumat al lucrărilor lor. Neputința lor e adesea ilară, pentru că ei trebuie să selecteze nu argumente, ci fapte Înșiruite mai
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
fi foarte ușor Înțeleasă ca o acuză cum că respectivul autor nu cunoaște faptele, adică nu cunoaște despre ce vorbește, ceea ce, trebuie să recunoaștem, e ceva Într-adevăr personal. Concret, scrisul istoric În România nu are o structură argumentativă, eseul argumentativ fiind practic necunoscut. Unul dintre simptomele acestei lipse de argumente este neputința majorității istoricilor de a produce un rezumat al lucrărilor lor. Neputința lor e adesea ilară, pentru că ei trebuie să selecteze nu argumente, ci fapte Înșiruite mai mult sau
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
mai mult sau mai puțin cauzal, dar atunci „argumentația” Își pierde din „coerență”. Argumentul ultim, un veritabil deus ex machina, este acela că realitatea este prea complexă pentru a fi rezumată În cîteva cuvinte. Complex este cuvîntul-cheie care relevă insuficiența argumentativă și conceptuală a respectivului text/discurs. Un al doilea motiv este lipsa conceptelor istoriografice. Textul istoriografic este În Întregime deconceptualizat, iar limbajul este comun. Nu este vorba aici de a acuza istoricii că nu folosesc un limbaj excesiv de conceptualizat, cum
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
a elevilor și a studenților lor. În consecință, scrisul și interpretarea istoriei În România rămîn la nivelul unor metafore neelaborate, preluate de regulă din aer, din pneuma timpului. Al treilea motiv este că sursele istorice sînt folosite ilustrativ, și nu argumentativ. Mai precis, după „selecția” citatelor necesare, acestea sînt organizate Într-o anumită compunere În care ele joacă rolul argumentelor. Autorul nu face altceva decît să interiorizeze respectivul text fără nici un fel de distanță critică. În acest sens, Bogdan Murgescu este
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
în contrast cu ultima parte, care afirmă. Prin urmare, Maiorescu nu propune o nouă cultură decât după ce denunță viciul radical al celei vechi. În planul expresiei, opoziția între polemic și religios se manifestă paradoxal, căci textele polemice ale lui Maiorescu sunt riguros argumentative, voit demonstrative și impersonale, pe când discursurile sale sunt cele care tind către polemică. Dincolo de cazul Maiorescu, cartea lui M. vizează articularea unei opere cu fundalul epocii sale și, în același timp, capacitatea lui de a accede la exemplaritate în orizontul
MANOLESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287990_a_289319]
-
S) fie acesta un motiv de regret? De ce este preferat) forță ,,utilizabil)” - astfel încât Statele Unite și Uniunea Sovietic) s) fie capabile s) poarte un r)zboi de felul celui pe care marile puteri sunt obișnuite s)-l poarte ocazional? Întregul șir argumentativ implicat în aserțiuni referitoare la faptul c) Statele Unite și Uniunea Sovietic) sunt împiedicate de neutilizabilitatea forțelor lor pierde din vedere esențialul. Marile puteri se afl) în situația cea mai fericit), atunci când armele pe care ele le folosesc pentru a face
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
acestea fiind un soi de teorie speculativă care ar permite o trăire reflexivizată și conștientă a ceea ce ni se Întâmplă. În sensul acesta ar fi preliminarii speculative la o trăire. Ruxandra Cesereanu: Mi se pare un text binevenit ca propunere argumentativă, conceptuală și ideatică, pentru că aduce un aer nou. Mi se pare că postmodernitatea propusă de tine, Cornel, există la nivel concret măcar prin felul În care este construit textul, pentru că ai apelat la anumite comentarii, Între paranteze și la subsol
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Mihai Eminescu, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Nichita Stănescu. Revenind la nivelul abstract, bazat însă pe modelul propus, M. înțelege structura de adâncime a textului ca fiind guvernată de categorii pragmatico-teleologice, asociate tipurilor de activități umane deja constituite, demonstrativul, argumentativul, prescriptivul, descriptivul, narativul, conversaționalul. Pentru textul poetic (literar) autoarea adoptă categoria estetică a „autoformativității”, generatoare a unei activități pentru care forma devine scopul însuși al acțiunii formative. Imaginarul, una dintre categoriile fundamentale ale poeticității, se bucură de o atenție specială
MIHAILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288126_a_289455]
-
dezinteresat pentru copii este unul aparent; nevoia de afecțiune și de imortalitate prin urmași este suficientă pentru a înțelege dorința de a avea un copil sau, eventual, doi. În rest, este calcul pragmatic. Cu câteva axiome, paradigma costuri-beneficii construiește sisteme argumentative eficiente în descrierea și explicația fecundității, depășind cantonarea în perimetrul atât de delicat, dar și atât de fragil epistemic al subiectivității pure, al dragostei în sine pentru ființele umane. Cred totuși că deocamdată este greu să se înțeleagă diferențele marcante
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
operat pe trei segmente importante separate: dezvoltarea implicării, utilizarea conflictului și apariția coeziunii în urma utilizării microgrupurilor (10 - valoarea maximă, 1 - valoarea minimă). Vom observa astfel că anumite avantaje și dezavantaje par a fi produse - fapt aparent paradoxal - din aceeași tulpină argumentativă (spre exemplu, stimularea creativității și afirmarea participanților versus pierderea sistematicității și rigurozității, dezinhibarea membrilor versus rutina lucrului în același grup, microgrupul devine mai omogen versus dezinteresul pentru alți elevi din afara grupului etc.), ceea ce ne confirmă perspectiva de redefinire a conceptului
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
opinii diferite. Conflictul de opinie apare în momentul în care comunicarea se bazează doar pe opinia proprie impusă celuilalt ca adevăr. În aceste condiții tehnicile de argumentare îmbracă tot mai des haine retorice care asigură expresivitate și capacitate de seducție argumentativă. Acest traseu are un singur scop, asumat tacit de fiecare dintre participanții la dialog, impunerea opiniei. Soluționarea conflictului de opinie nu se poate face decât prin dispută critică. Punctele de vedere comune pot rezolva divergențele de opinie. Există o rezolvarea
ARGUMENTAREA ÎN STĂRILE CONFLICTUALE. In: Arta de a fi părinte by Paula Antonescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1415]