1,340 matches
-
dezvoltată în mod diferit față de prima meditație. În prima meditație universul de discurs este unul metafizic, iar problema ridicată era a certitudinii. Termenii folosiți sunt adevăr - îndoială (verum vs. dubitatio). În meditația a patra universul în care se desfășoară demersul argumentativ este unul gnoseologic și cercetarea se realizează cu scopul de a descoperi adevărul. Termenii folosiți de această dată sunt adevăr - eroare (verum vs. error). Sensul cuvântului error - rătăcire greșeală - întărește ideea că demersul său este unul activ de căutare și
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și trecută prin bibliografia autohtonă recentă, de la Noica la Coșeriu, prin Traian D. Stănciulescu și Ecaterina Mihăilă, până la Andrei Pleșu - fără a ignora, se înțelege, discuțiile internaționale asupra subiectului (capete de afiș fiind Frege, Genette și Ivan Evseev). Urmărind firul argumentativ al discuției e limpede că, pentru autoare, în cazul prozei fantastice a lui Eliade, limbajul e kratophanie - și, prin urmare, arbitrariul lingvistic aici pur și simplu nu funcționează. Așa încât e natural ca pasul următor al demonstrației să se orienteze înspre
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
caracterului motivat al numelui, personajul este plasat într-un univers originar, aflat "sub semnul semnificativului, inteligibilului și al adevărului". Numele de familie au funcție de identificare și de depășire a cotidianului, precum și de evocare, convertind înțelesul lingvistic denotativ în înțeles logic, argumentativ și sensul în semnificație de gradul al doilea. Astfel "desemnatul din planul real este absorbit de arhetip. Numele devine un argument al logicii povestirii și desemnează funcțiile personajelor, împlinind în text condițiile aristotelice ale verosimilului și necesarului"24. Autoarea are
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
crede, a considera, a presupune (eu cred, eu consider, eu presupun, consider că, presupun că) -adverbe sau locuțiuni adverbiale de mod folosite ca indici ai subiectivității: probabil că, probabil, desigur, fără îndoială, cu siguranță. conjuncții și locuțiuni conjuncționale cu rol argumentativ pentru exprimarea raporturilor de tip cauzal, final sau conclusiv; deoarece, din cauză că, încât, așadar, deci, ci, dar, însă, sau, ori. -formule ca: în primul rând..., în al doilea rând, de exemplu, în concluzie, deoarece, astfel, pe de o parte..., pe de
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
în consecință, cu alte cuvinte, prin urmare, așadar, rezultă. -este foarte importantă dispunerea textului în paragrafe distincte; timpul verbal este prezentul neutru (timp etern, al reprezentării, actualizate, al înscrierii particularului în general). MODEL DE TEXT ARGUMENTATIV 1: * Realizați un text argumentativ despre calitățile umane plecând de la afirmația :” Este îngăduit să înveți și de la dușmani.” (poetul Ovidiu) Ipoteza Părerea mea este că afirmația poetului Ovidiu, conform căreia este îngăduit să înveți și de la dușmani, este plină de adevăr, chiar dacă pot exista și
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
îngăduit să înveți de la dușmani, dar în limitele unei etici firești. ARGUMENTAREA:reprezintă un mijloc prin care se susține sau se demonstrează în mod logic un punct de vedere privitor la o anumită temă cu argumente, exemple clare. STRUCTURA TEXTULUI ARGUMENTATIV(fiecare parte în paragraf diferit): 1. Formularea ipotezei, a opiniei față de afirmația dată 2. Enunțarea, dezvoltarea a cel puțin două argumente adecvate ipotezei enunțate 3. Formularea concluzie, toate în paragrafe distincte CONECTORI: 1. pentru ipoteză: consider că, cred că, din
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
de altfe, în comparație cu, în raport cu, spre deosebire de, dimpotrivă, s-ar putea ca, posibil, probabil, numai că 3. pentru concluzie: prin urmare, deci, așadar, putem conchide, în concluzie, cu alte cuvinte, în consecință, rezultă că MODEL DE TEXT ARGUMENTATIV 2 *Realizați un text argumentativ despre iubire plecând de la afirmația: “Iubirea e o prietenie care a luat foc.” Ipoteza Consider că autorul a surprins foarte bine posibilitatea apariție sentimentului de iubire între doi prieteni care și-au împărtășit propriile trăiri, lucrurile care le fac plăcere
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
de prezintă astfel, căci, uneori, dragostea apare instantaneu, cei doi simțind o oarecare compatibilitate încă de la primele priviri sau discuții. Concluzia În concluzie, sunt de acord cu afirmația că, uneori, dragostea este o prietenie ce a luat foc. STRUCTURA TEXTULUI ARGUMENTATIV (fiecare parte în paragraf diferit): 4. Formularea ipotezei, a opiniei față de afirmația dată 5. Enunțarea, dezvoltarea a cel puțin două argumente adecvate ipotezei enunțate 6. Formularea concluzie CONECTORI: 4. pentru ipoteză: consider că, cred că, din punctul meu de vedere
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
de altfel, în comparație cu, în raport cu, spre deosebire de, dimpotrivă, s-ar putea ca, posibil, probabil, numai că 6. pentru concluzie: prin urmare, deci, așadar, putem conchide, în concluzie, cu alte cuvinte, în consecință, rezultă că MODEL DE TEXT ARGUMENTATIV 3 Realizați un text argumentativ despre familie plecând de la afirmația: “Niciodată nu poate fi omul mai fericit, decât în mijlocul familiei sale.” Ipoteza Afirmația proverbului românesc “niciodată nu poate fi omul mai fericit decât în mijlocul familiei sale” este în concordanță cu părerea mea despre relațiile interfamiliale
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
de bucurie și de tristețe, care nu sunt alături “la bine și la rău”. Concluzia În concluzie, omul este cu adevărat fericit în mijlocul familiei sale, cu care își împarte bucuriile și tristețile, împlinirile și eșecurile, visurile și deziluziile. STRUCTURA TEXTULUI ARGUMENTATIV (fiecare parte în paragraf diferit): Formularea ipotezei, a opiniei față de afirmația dată Enunțarea, dezvoltarea a cel puțin două argumente adecvate ipotezei enunțate Formularea concluzie CONECTORI: pentru ipoteză: consider că, cred că, din punctul meu de vedere, în opinia mea, părerea
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
când și unde vrea. Nu-i mai trebuia alături de ea o fantoșă. Nici de asta măcar nu mai era bun!...Nu mai era bun de nimic.” (Hortensia Papadat Bengescu Concert din muzică de Bach) 3. Susțineți, în fața clasei, un monolog argumentativ în care să respingi sau să aderi la punctul de vedere al lui:“ : ”. Monologul trebuie să respecte structura textului argumentativ. DIALOGUL Menționați câteva cazuri concrete în care poate apărea dialogul: Identificați câteva reguli de bază pe care trebuie să le
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
Nu mai era bun de nimic.” (Hortensia Papadat Bengescu Concert din muzică de Bach) 3. Susțineți, în fața clasei, un monolog argumentativ în care să respingi sau să aderi la punctul de vedere al lui:“ : ”. Monologul trebuie să respecte structura textului argumentativ. DIALOGUL Menționați câteva cazuri concrete în care poate apărea dialogul: Identificați câteva reguli de bază pe care trebuie să le respecte emițătorul și receptorul, astfel încât comunicarea să fie cât mai eficientă: Definiție și trăsături În general, oamenii se adresează altor
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
iau parte efectiv la discuție; -participanți pasivi, care asistă doar la discuția celorlalți; TIPURI DE DIALOG: * Dialogul formal (caracteristic unei situații oficiale de comunicare; respectă toate regulile limbii) * Dialogul informal sau conversația cotidiană (caracteristică unei situați obișnuite de comunicare) * Discuția argumentativă (cuprinde trei etape: afirmația, motivația, concluzia) * Interviul publicistic (poate fi nestructurat, semistructurat sau structurat, în funcție de rigurozitatea cu care sunt gândite întrebările) * Interviul de angajarepoate fi clasic (șefsubaltern), cu juriu (cu patru-cinci porsoane cae audiază), în lanț (audierea persoanelor, una după
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
produce și le utilizează. 2. Lumea stărilor și proceselor mintale ale indivizilor, a trăirilor subiective care sunt mai mult sau mai puțin exteriorizate. 3. Lumea produselor minții omenești, în primul rând a celor realizate prin intermediul limbajului descriptiv, asertiv și critic (argumentativă. Din aceasta fac parte: miturile, poveștile, istoriile, romanele, dar mai ales teoriile științifice. Tot aici sunt incluse producțiile omului din celelalte două lumi, chiar și obiectele fizice specifice lumii umane, precum bibliotecile, cărțile și revistele, sculpturile, picturile, desenele, piesele de
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
selfă într-un sens special, la persoana umană trebuie să se aibă în vedere psihismul conștient în specificul său reflexiv, subiectiv intențional și asertiv, capabil de libertate, care se manifestă în interiorul logosului și vizează transcendența. La om funcționează limbajul asertiv, argumentativ și critic, nu doar cel comunicativ, prezent și la indivizii biologici. Prin limbaj se pot formula expresii, narațiuni, istorii, evaluări, caracterizări și teorii asupra realității. Tot acest univers asertiv formulat prin sisteme semiotice diverse, ce au la bază limbajul natural
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
incapabil de a se înțelege cu oamenii care au puncte de vedere și proveniențe sociale diferite. 2.2. Narcisic: îi lipsește empatia sau este incapabil să recunoască și să se identifice cu sentimentele și nevoile altora. 2.3. Ostilitate: este argumentativ sau are dificultăți în a lucra cu alții într-o manieră prietenoasă, de într-ajutorare, ca parte a grupului. 2.4. Răzbunător: îi place să se răzbune și să își ia revanșa sau este incapabil să îi ierte pe alții
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de structurare în materie, de afinitate a consumatorilor la brand (Bododea, cf. Bârligă, 2003, p. 27). Marca de bere Tuborg a adoptat ca măsură publicitară genul oratoric epidictic. Acesta are ca principală structură elogiul sau blamarea în fața unui public. Schema argumentativă are la bază amplificarea și este conturată în cadrul temporalității prezente. Astfel, oratorul nu spune lucruri noi, ci doar amplifică aspectele cunoscute deja publicului (folosind hiperbola, metafora, repetiția etc.). Prin discursul epidictic nu se caută un acord exprimabil imediat, însă se
[Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
argumentează ipoteza că politicile de gen în România comunistă au avut ca principal obiectiv legitimarea regimului și nu o emancipare reală, autentică, a femeii. Dimpotrivă, aceste politici au perpetuat inegalitățile de gen în viața publică și privată. În demersul său argumentativ, autoarea explicitează și nuanțează ideea că egalitatea de tratament era sensul de bază al conceptului de egalitate care a fundamentat politicile publice în România comunistă. Astfel, "egalitatea între sexe" și "egalitatea de tratament" sunt diferite ca sens și substanță de
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
contextul epocii Ceaușescu? Ce efecte, pe termen lung, a avut politica pronatalistă din anii 1966-1989? Care au fost costurile sociale și umane ale politicii demografice din perioada regimului Ceaușescu? sunt doar câteva dintre întrebările în jurul cărora autorii au construit demersul argumentativ al acestor studii. Într-o primă etapă a construcției sale (1948-1965), comunismul a produs o emancipare a femeilor prin muncă, profesia devenind o componentă importantă în definirea identității feminine, în raport cu maternitatea, care deținea un loc secund. În "Epoca Ceaușescu" (1966-1989
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
președintele Ordinului Arhitecților din România, în "Plus 22", 15.IV.2008). 4.6. Un clișeu "didactic" În discursul politic actual se folosește tot mai frecvent expresia (și) am să vă spun/explic (și) de ce/cum/cât etc. Deși de natură argumentativă, și ea face parte, într-o anumită măsură, dintre clișeele autorității, prin superioritatea discursivă pe care și-o arogă emițătorul, subliniind implicit că dispune de informația necesară pentru a putea să explice și altora cum stau lucrurile: Nu voi renunța
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
limba de lemn, corespunzând unei tendințe discursive de a omite agentul și de a evita angajarea, precizarea responsabilităților" (Zafiu 2007: 36). Analizând limbajul politic actual reflectat în presă, Rovența-Frumușani (2005: 142) subliniază felul în care "structura sintactică [...] poate influența orientarea argumentativă a discursului [...] prin depersonalizarea deciziei și deculpabilizarea actorilor politici", ca "modalitate curentă de declinare a responsabilității". Pentru menționarea construcțiilor pasive și impersonale ca trăsături specifice limbii de lemn, v. Thom 1993: 44, passim; Slama-Cazacu 1991, 2000, 2003 și alții; pentru
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
semnificative în această privință sunt comparațiile mereu reluate ale conceptelor și principiilor formulate de Kant în Pmsn cu ceea ce I. Lakatos numește „nucleul metafizic tare” al unor programe științifice de cercetare. 31. Metaphysische Anfangsgründe, p. 45. 32. E. Watkins, „The Argumentative Structure of Kant’s Metaphysical Foundations of Natural Science”, în Journal of the History of Philosophy, 36:4, 1998, îndeosebi pp. 569-71. 33. Pentru dezvoltări vezi Op. cit., pp. 577-586. 34. Vezi Op. cit., p. 587. 35. Vezi M. Friedman, „Kant on
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
dezvoltate într-un sistem cu o structură arhitectonică impunătoare, centrul filosofiei îl reprezintă analiza cunoașterii pe care o avem independent de experiență, așadar un demers de un grad înalt de abstracție și puritate, discursul filosofic se caracterizează printr-o structură argumentativă deosebit de riguroassă. A pătrunde cât de cât în filosofia lui Kant înseamnă a stabili contactul cu una din manifestările cele mai înalte și greu accesibile ale marii culturi occidentale 11. Pe de altă parte, filosofia lui Kant era socotită exemplară
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
greu accesibile ale marii culturi occidentale 11. Pe de altă parte, filosofia lui Kant era socotită exemplară pentru configurarea ideii culturii filosofice în măsura în care ea constituie un examen critic al facultăților și capacităților ființei umane în genere. Orientarea critică și stringența argumentativă a filosofiei lui Kant era socotită de Maiorescu și de alți junimiști ca fiind de cea mai mare însemnătate pentru construcția pe baze sănătoase a unei culturi tinere. O altă supoziție care pare să fi susținut imaginea despre filosofia lui
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
poate scăpa ascendența netă a unui stil avântat, bogat împodobit, mustind de metafore și sugestii, a unui fel de a scrie menit să antreneze în același timp mintea și inima cititorului, sensibilitatea lui intelectuală și estetică, față de stilul sobru și argumentativ, care riscă să pară uscat, rece și impersonal. El nu va putea să nu observe cât de largă este audiența unui discurs filosofic cu un marcat apel la trăiri existențiale în raport cu cea a unui discurs teoretic detașat, centrat pe analiză
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]