13,008 matches
-
climatul de adăpost, fondul cinegetic și cel piscicol. De exemplu, în cazul capitalei, se remarcă: Pădurea Băneasa (cu popas și Grădină zoologică); Complexul Snagov (cu parc, mănăstire, pădure și lac de agrement); Complexul Cernica (cu lac, pădure, mănăstire și rezervație arheologică). În cazul municipiului Iași, sunt apreciate Complexul Ciric (bază nautică, plajă, spații de cazare) și zona Bucium-Repedea (cu pădure, spații de cazare, rezervație geologică), iar în apropierea municipiului Cluj-Napoca, se găsesc Complexul Făget, Băile Someșeni (cu ape bicarbonatate, clorosodice și
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
de turiștii altor țări europene. Se adaugă o serie de produse naturale, precum ciuperci, flori și fructe de pădure. Diminuarea potențialului turistic este, adesea, efectul cumulării unor acțiuni distructive asupra elementelor naturale (vegetație, apă, sol), dar și asupra unor situri arheologice, istorice și de artă. Semnificative sunt degradările peisajului generate de prezența șantierelor hidroenergetice și a drumurilor pentru exploatarea unor minereuri, la care se adaugă exploatările abuzive a lemnului, frecvent prin tăierea completă a unor sectoare, problemele legate de depozitarea deșeurilor
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
CAPITOLUL III ISTORICUL CERCETĂRILOR Valea Lohanului nu a format încă obiect al unui studiu geografic special. Teritoriul în care se încadrează regiunea a fost, însă, cuprins în unele studii geologice și geografice întreprinse asupra Podișului Moldovei ori în cercetări istorice, arheologice, silvice și viticole, cu caracter general sau local. Oricât de puține sunt lucrările științifice și colecțiile de documente istorice care, prin conținutul lor, se referă la regiunea cercetată, contribuția acestora este valoroasă reprezentând pentru studiul de față surse pertinente de
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
sau a unei afirmații. În funcție de materialul intuitiv avut la dispoziție, se pot defini mai multor tipuri de demonstrații: demonstrația pe viu a unor obiecte și fenomene sau acțiuni în starea lor naturală de existență și manifestare (exponate de muzeu, materiale arheologice), demonstrația figurativă (cu ajutorul reprezentărilor grafice), demonstrația cu ajutorul desenului la tablă (scheme pentru evidențierea unor etape istorice, unor noțiuni și conținuturi), demonstrația cu ajutorul modelelor (fizice, grafice), demonstrația cu ajutorul mijloacelor audiovizuale (proiecții fixe și dinamice, filme, documentare), demonstrația prin exemple, demonstrația cu ajutorul
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
începuse săpăturile și la cetatea de pe Dealul Ursului și, într-o conferință pe care o ținuse îndată după aceea la căminul cultural, tunase și fulgerase împotriva "mucoșilor" care umblă după comori ca niște bezmetici și produc mari pagube în patrimoniul arheologic național. Tot în aceeași zi Bărzăunul a făcut o declarație publică, de față fiind Ilinca și Virgil, că nu vrea să mai audă de el cît o trăi, deși îi este cumnat. (Soția sa, adică sora Bărzăunului, era profesoară de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
de cult și unele specii de animale necunoscute, în încheiere se aduceau mulțumiri "și pe această cale" cîtorva elevi din comună care și-au sacrificat o parte din prețiosul lor timp liber pentru a transporta la muzeul școlii importantele valori arheologice. Bărzăunul începu să creadă la un moment dat că-i vorba de cu totul altă descoperire. Dar cînd își dădu seama că în articol se vorbește despre expediția la care participase și el, îi veni să sară pe pereți. Citi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
ar trăi mii de ani în aceeași formulă de a fi ? Ca să nu mai punem întrebarea foarte banală: unde ar fi încăput toată omenirea de la începutul ciclurilor, ca de pildă cele opt straturi succesive de civilizație câte au descoperit săpăturile arheologice în orașul babilonian Ur ? Până unde trebuia să ajungă Turnul lui Babel pentru a putea găzdui întregul șir de omenet ce urma să se tot nască până azi ? Nu intră perisabilitatea într-o logică a naturii ? Chiar dacă acest lucru ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
foc), de prezența sau apropierea unor căi de comunicație (“Drumul Siretului”, calea ferată) și de vecinătatea unor localități mai mari ĂPașcani, Fălticeni). Printre cele mai vechi urme de locuire umană în spațiul geografic al actualei comune Todirești se numără resturile arheologice din Cultura Cucuteni. Pentru satul Todirești sunt evidențiate trei atestări documentare diferite: a) În 1456, cînd satul se numea Ciapa; b) În 1546, în perioada domniei lui Petru Rareș, când se pomenește de un anume Toader și de satul Todireani
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
lungului șir de crime odioase ale Atrizilor, după cum Antigona pune sfârșit istoriei tragice a Labdacizilor. III. Legenda Electrei în teatrul secolului al XX lea Revalorificarea miturilor Revalorificarea miturilor începe cu romantismul și este determinată de interesul pentru folclor, de cercetările arheologice, de investigarea artei primitive. Frații Schlegel, Schelling consideră mitologia condiția permanentă a artei. Momentul Nietzsche ocupă un loc aparte în estetica mitului. Pentru el, tragedia elină reprezintă o îmbinare între elementul apolinic și dionisiac, între lumea seninătății, echilibrului și cea
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
Kabul. îl descoperiserăm la prima noastră ieșire pe Chicken Street, când bătrânul anticar încercase să ne vândă un Manneken Pis în miniatură, din bronz înverzit cu acid, explicându-ne șușotit că e „o statuetă Gandhara, greco-budistă, furată de pe un sit arheologic controlat de talibani“. Lângă cotul lui, pe tejghea, proptit în perne, ne privea atent Jamsheed, omul-trunchi. Nu era nevoie de hiperbole ritmate ca să înțelegi că o mină îi smulsese brațele și picioarele. Și că, apoi, cangrena făcuse ca doc torii
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
istoria comunei, precum și structurile administrative, demografice, economice, de educație, cultură, asistență sanitară, fiii satului. VADUL SIRETULUI, cu multe „lespezi” în malul stâng, este un reper ce face legătura între cele două părți ale comunei, dar și între „vechi” cu descoperirile arheologice, Mănăstirea Probota, cu vremurile lui Petru Rareș, și „modernitate” cu târgul, podul de fier, fabrica de sticlă, drumul de fier, noul baraj, evreii și alte etnii care au contribuit la dezvoltarea târgului. Modelele apusene aduse de evrei, austrieci, polonezi etc.
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
CuO - 1,80 m, MgO - 1,80 m; c) rezerve exploatabile: în jurul a câteva milioane de tone nisip alb; - 1979 - „Dicționar geografic al județului Iași”, de Al. Obreja. - 1980 - „Podișul Moldovei”, de V. Băcăuanu și colaboratorii. - Cercetări remarcabile privind problematica arheologică au fost efectuate de V. Chirica și M. Tănăsache (1983). La nivel local au fost efectuate de Traian Bița (1985), de I. Gordin, Paul Nechifor, I. Ciubotaru (1995, 1997), V. Bradu (1979), de D. Sava (2000), iar din punct de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
repertoriu Hora, Dumbrăveanca, Bătuta și Ciobănașul, acompaniamentul era vioara profesorului Ioan Gordin și doba lui Vasile Petrescu. Același profesor Ioan Gordin, care era la bază învățător, având și pasiunea istoriei, cu un grup de săteni și copii, a făcut săpături arheologice pe Dealul Peter, reușind să amenajeze un mic muzeu la școala Lespezi. Muzeul nu mai există, obiectele fiind luate în grija Muzeului Moldovei din Iași. Minunat era „giocul” care se făcea în curtea lui Vasile Drobotă sau lângă fântâna lui
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Ca în Bucureștiul de odinioară, cînd pe podul Mogoșoaiei trăsurile mergeau pe drumul de lemn. Mă țin cu mîna de balustradă și mă bucur ca puștii care chicotesc din adîncul gropilor ca să-i înfricoșeze pe trecători. Parcă traversez un șantier arheologic plin de mistere. Silueta bisericii din fața Teatrului de Comedie se desenează ca o insulă delicată, ce comunică, totuși, cu pămîntul prin aceste podețe de lemn. Itinerariul acesta poate să fie, la urma urmelor, un prolog pentru orice spectacol. Ficțiunea nocturnă
Dincolo de podețe by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8734_a_10059]
-
experiență în activitatea clandestină. În realitate, scriitorul nu a cunoscut direct episoadele din rezistența armată. Mai mult, nici nu călcase pe atunci în China. Tot ce descrisese fusese produsul imaginației. Călătorise mai înainte în Siam unde s-a dedicat explorărilor arheologice, a fost implicat într-un proces în urma dispariției unor statui antice. Ceea ce lipsea pe planul trăirii directe a înlocuit prin lectură, prin asocieri surprinzătoare, prin mutări de localizări topografice. Poseda însușirea de a fabula fiind verosimil, concurând cu existența reală
Dincolo de baricade by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8849_a_10174]
-
Navigație de la Sagres a Infantelui Henric (Navigatorul), punct de plecare, neconfirmat însă documentar, a primelor caravele care s-au avântat să cucerească mări necunoscute; și alta în "munți", pe un impecabil și spectaculos drum în serpentine, printre vestigii istorice și arheologice, mori de vânt și ciudate case circulare de piatră în forma unor căpițe de fân, care ne-a dus în satul Capucho, adevărată rezervație naturală și etnografică. În felul acesta organizatorii - printre care mi-este imposibil să nu-l pomenesc
Et in Algarve ego... by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/8970_a_10295]
-
aceasta. Mai mult decât atât, corpul realizatorilor de la Ambronay a mizat pe un vector dintre cele mai dinamice privind pătrunderea în actualitate a acestui gen pe care nu s-au gândit în nici un fel de a-l reface în sens arheologic. Au mizat pe aportul de creativitate, pe entuziasmul și forța de autodepășire a tinerilor muzicieni profesioniști. Este un proiect excelent pus la punct. Selectați în mai multe centre ale lumii, tinerii instrumentiști, vocaliști și dansatori sunt îndrumați timp de o
Muzica veche în actualitate by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9063_a_10388]
-
părea că e la mijloc un conflict irezolvabil. Dar, observă Șerban Cioculescu, e mai curînd o aparență, deoarece adversarii se apropie printr-o analoagă infrastructură clasică. Cu toate că zelator al impresionismului, un Anatole France este un livresc, un alexandrin, "cu înclinări arheologice către umanitățile greco-latine", subtil cunoscător și interpret al valorilor clasicismului, în textele reunite sub un titlu simptomatic, Le Genie latin : "Sensibilitatea sa modernă este mai mult de suprafață, în timp ce fondul său este clasicist. Cu tot scepticismul său îngăduitor, după ce susține
Tradiția criticii franceze by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9399_a_10724]
-
biblioteca societății de lectură V. Alecsandri, mobilierul, băncile, pupitrele au fost scoase din clase mai înainte, fiindcă localul gimnaziului a servit ca spital, vesela, scaunele, biroul, aparatele de gimnastică, aparatele de stiinte fizicochimice, tablourile de științe naturale, muzeul mineral și arheologic, obiectele și figurinele geometrice pentru desen, toate au fost devastate și n-au mai rămas decât resturi ce s-au adunat târziu încoace după revenirea populației în oraș din refugiu.” Aceste distrugeri au creat o situație dificilă în învățământul gimnazial
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
istorii a orașului Târgu Jiu dar și a Gorjului. Acesta este și unul dintre inițiatorii Muzeului Judetan Gorj, primul muzeu regional din țară care s-a înființat în anul 1894.Începutul acestui muzeu a fost o modestă colecție istorică și arheologica pe care Al. Stefulescu a întocmit-o și păstrat-o până la înființare la școala primară de băieți din Târgu Jiu . Alături de Stefulescu s-au arătat interesați și profesori, ingineri prin contribuția acestora și înființarea mai multor secții precum: preistoria și
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
păstrează amintirile vremurilor de mult apuse. În Dél-Alföld printre altele - se evidențiază Biserica Evanghelică din Békéscsaba, Mitropolia din Kalocsa, Biserica Reformată din Kecskemét, Domul din Szeged, turnul Dömötör aflat în apropierea acestuia, Sinagoga, Ruinele franciscane din Gyula. Siturile istorice și arheologice ale Regiunii Vest sunt cunoscute și dincolo de granițele țării. În privința edificiilor religioase, a bisericilor de lemn și piatră, catedrale, se evidențiază localitățile Arad, Timișoara, Radna, Lugoj, Hunedoara, Deva, Sânnicolaul Mare, Caransebeș, Hodoș, cetățile medievale din Arad, Timișoara, Deva, Șoimoș. Singura
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
în două stațiuni pe dealul Căuniței( așezare aparținând culturii musteriene târziicirca 60000 i.e.n.) si pe dealul Pazariste( o așezare din polioliticul superior final, care începe cu circa 12000 ani î.e.n.). Neoliticul este atestat și el printr-o serie de descoperiri arheologice. Astfel de dovezi au fost descoperite în hotarul localităților: Gornea( com. Sichevița), Liubcova( com. Berzasca), Moldova Veche, Pojejena, Berzovia , etc. Epoca neolitică pe tertoriul județului nostru poate fi împărțită în trei perioade: neoliticul vechi, mijlociu și târziu. În toate așezările
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
împărțită în trei perioade: neoliticul vechi, mijlociu și târziu. În toate așezările cercetate a fost descoperit un număr mare de complexe de locuire- bordeil, locuințe de suprafață, gropi menajere, platforme și instalații de foc de diferite tipuri, dar și materiale arheologice: ceramică fină, semifină, uzuală, unelte din piatră și din os- ciocane, topoare, spatulă, vârfuri, săpăligi, împungătoare, greutăți pentru plase și pentru războiul de Țesut, lustruitoare, un mare număr de idoli și altare de cult din lut. Obiectele descoperite dovedesc că
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
trecere de la neolitic la epoca metalelor (circa 2500- 1700 î.e.n.) aparține așanumitei epoci a aramei care este reprezentată de purtătorii culturii Coțofeni. Au fost descoperite urme de viețuire a unor astfel de locuitori și la Moldova Veche( Insula Decebal). Materiale arheologice: - la Gornea- cârlige cu undița, ace, dăltițe și lame de cuțit, lucrate din cupru în stare nativă. S-au descoperit și așezări din epoca bronzului. Amintim: fortificația și așezarea de la GorneaPazariște și tot aici așezarea din punctul Vodniac; pentru așezările
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
la Dunăre. Acest lucru este atestat și de descoperirea unor necropole, dar și de descoperirea unor monede bizantine din vremea împăraților Alexios I Comnenul[1081-1118] și Manuil I Comnenul(11431180)în așezări de la Moldova VecheRât, la Svinița etc. Alte descoperiri arheologice - la Pescari -în Culă(1428)-ruinele unei cetăți feudale cu două incinte de piatră(din secolul XIII XV), picturi rupestre în peștera Gaura Chindiei 2, vestigii din epoca preistorică, bronzului, fierului, dacică, romană, feudală; - la PescariMoldova Veche, Gornea cu influiențe
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]