3,682 matches
-
scriitor, traducător; Dr. Vlad Bedros, Universitatea Națională de Artă din București; Corina Bernic, scriitor, traducător ; mamager pentru Europa Centrală și de Est a programelor Robert Bosch Stiftung; Dr.Andrei Bodiu, scriitor; Lect. Dr. Valentin - Victor Bottez, Departamentul de Istorie Antică, Arheologie și Istoria Artei, Facultatea de Istorie, Universitatea din București; Prof. dr. Romulus Brâncoveanu, Facultatea de Filozofie, Universitatea din București; Bianca Burta-Cernat, critic literar; Anca Calangiu,filolog, tradcător; Dr. Ileana Cazan, cercetător științific I, director adjunct al Institutului de Istorie ”Nicolae
Apel anti-Băsescu al intelectualilor români () [Corola-journal/Journalistic/43473_a_44798]
-
Prof. dr. Ion Bogdan Lefter, critic literar, analist cultural și politic, scriitor, Facultatea de Litere, Universitatea din București; Prof. dr. Sabin Adrian Luca, Universitatea “Lucian Blaga”, Director General al Muzeului Brukenthal, Sibiu; Prof. dr. Ecaterina Lung, Departamentul de Istorie Antică, Arheologie și Istoria Artei, Facultatea de Istorie, Universitatea din București; Prof. dr. Coman Lupu, Facultatea de Limbi și Literaturi străine, Universitatea din București; Dr. Alexandru Mamina cercetător științțific, institutul de Istorie « Nicolae Iorga » al Academiei Române, București; Sorin Mărculescu, scriitor; Prof. dr.
Apel anti-Băsescu al intelectualilor români () [Corola-journal/Journalistic/43473_a_44798]
-
Istorie și Teologie a Universității de Vest din Timișoara, director (din 2008) al Școlii Doctorale Internaționale de Istorie Conceptuală „Reinhart Koselleck” din cadrul Universității de Vest din Timișoara; Viorica Niscov, cercetător, traducător; Prof. dr. Gheorghe Vlad Nistor, Departamentul de Istorie Antică, Arheologie și Istoria Artei, Facultatea de Istorie, Universitatea din București; Conf. Dr. Cristian Olariu, Departamentul de Istorie Antică, Arheologie și Istoria Artei, Facultatea de Istorie, Universitatea din București; Dr. Marius Oprea, directorul Departamentului de Investigații Speciale, Institutul de Investigare a Crimelor
Apel anti-Băsescu al intelectualilor români () [Corola-journal/Journalistic/43473_a_44798]
-
Conceptuală „Reinhart Koselleck” din cadrul Universității de Vest din Timișoara; Viorica Niscov, cercetător, traducător; Prof. dr. Gheorghe Vlad Nistor, Departamentul de Istorie Antică, Arheologie și Istoria Artei, Facultatea de Istorie, Universitatea din București; Conf. Dr. Cristian Olariu, Departamentul de Istorie Antică, Arheologie și Istoria Artei, Facultatea de Istorie, Universitatea din București; Dr. Marius Oprea, directorul Departamentului de Investigații Speciale, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoriei Exilului Românesc; Alexandru Pecican, regizor; Prof. dr. Ovidiu Pecican, Facultatea de Studii Europene, Universitatea Babeș-Bolyai
Apel anti-Băsescu al intelectualilor români () [Corola-journal/Journalistic/43473_a_44798]
-
al Uniunii Scriitorilor; Dr. Emanuel Petac, conservator al Cabinetului Numismatic al Bibliotecii Academiei Române; Prof. dr. Zoe Petre, professor emeritus de istorie antică, Universitatea din București; Dr. Zeno Karl Pinter, membru corespondent al Institutului Arheologic German, (DAI), Președintele Comisiei Naționale de Arheologie; Prof. dr. Cristian Pîrvulescu, SNSPA, președinte Pro Democrația; Acad. Prof. dr. Ioan-Aurel Pop, Rectorul Universității « Babeș Bolyai », Cluj - Napoca; Prof. dr. Grigore Popescu Arbore, Chief Technology Officer, The Național Research Council / CNR, Institute of Marine Sciences / ISMAR, Venice - Italy; Lect
Apel anti-Băsescu al intelectualilor români () [Corola-journal/Journalistic/43473_a_44798]
-
Universității “Lumină” din București; Cornel Apostol Stănescu, fost Director General al Nvățământului SUperior și Cercetării, Ministerul Educației; Prof. dr. Constantin Stoenescu, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București; Liviu Ioan Stoiciu, scriitor, publicist; Dr. Alexandru Suceveanu, emeritus director adjunct, Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan” al Academiei Române, Bucharest; Prof. dr. Stelian Tănase, Facultatea de Științe Politice, Universitatea București, scriitor; Prof. dr. Antoaneta Tănăsescu, Facultatea de Litere, Universitatea din București; Prof. dr. Nicolae Șerban Tanașoca, Directorul Institutului de Studii Sud-est auropene al Academiei Române; Lucian
Apel anti-Băsescu al intelectualilor români () [Corola-journal/Journalistic/43473_a_44798]
-
Visarion, regizor; Conf. Dr. Viorel Vizureanu, PhD, Facultatea de FIlosofie, Universitatea din București; Prof. dr. Laurențiu Vlad, Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București; Lect. Dr. Felicia Waldman, Universitatea din București; Lect, dr, Daniela Zaharia, PhD, Departamentul de Istorie Antică, Arheologie și Istoria Artei, Facultatea de Istorie, Universitatea din București
Apel anti-Băsescu al intelectualilor români () [Corola-journal/Journalistic/43473_a_44798]
-
cu câtăva vreme în urmă, prin semnătura unui arheolog, deshumarea osemintelor lui Vladislav-Vlaicu Vodă (1364-1377) de la Curtea de Argeș, și ale lui Mircea cel Bătrân (1386- 1418) de la Cozia, în scopul prelevării unor probe de ADN. Solicitarea a venit din partea Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” iar finanțarea a fost asigurată de „Patrimonium Transylvanicum”, o asociație sau o fundație, probabil clujeană, despre care n-avem cunoștință, nici noi, nici Andrei Pippidi, din al cărui articol scandalizat din DILEMA VECHE din 12-18 iulie culegem știrea
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4462_a_5787]
-
promontorii. În plus, fondul antropic este mai variat, prezentând vestigii antice, o infrastructură mai bine dezvoltată, amenajări pentru agrement și numeroase obiective cultural științifice. De exemplu, în Constanța sunt apreciate Muzeul Mării, Muzeul Marinei Române, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie, Acvariu, Delfinariu, Farul genovez, Cazinoul, Termele romane, Edificiul roman cu mozaic, Catedrala ortodoxă, Moscheea Mare, Portul turistic Tomis, iar la Mangalia se impun Zidurile cetății Callatis, Muzeul de arheologie, Festivalul de Muzică Callatis ș.a. Salba de stațiuni balneoclimaterice începe cu
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
apreciate Muzeul Mării, Muzeul Marinei Române, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie, Acvariu, Delfinariu, Farul genovez, Cazinoul, Termele romane, Edificiul roman cu mozaic, Catedrala ortodoxă, Moscheea Mare, Portul turistic Tomis, iar la Mangalia se impun Zidurile cetății Callatis, Muzeul de arheologie, Festivalul de Muzică Callatis ș.a. Salba de stațiuni balneoclimaterice începe cu Năvodari, locație destinată cu precăderea copiilor, datorită pantei line la intrarea în apă, și se termină în stațiunile 2 Mai și Vama Veche, destinații cu puține amenajări turistice, spre
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
ș.a. Alte muzee de artă sunt: Muzeul Național de Artă Contemporană, Muzeul Colecțiilor de Artă București, Muzeul Național de Artă din Cluj-Napoca, Muzeul de Artă Constanța, Muzeul de Artă Timișoara, Muzeul Brukenthal din Sibiu ș.a.. 2. Muzeele de istorie și arheologie conservă mărturiile trecutului în numeroase localități. Cel mai complex edificiu este Muzeul Național de Istorie a României, cu tezaure de referință pentru spațiul românesc (Cucuteni, Pietroasa), cu documente din istoria poporului român, cu arme, uniforme militare, colecții de monezi, inscripții
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
cu arme, uniforme militare, colecții de monezi, inscripții, drapele etc.. Se adaugă Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din ClujNapoca, ce cuprinde mai ales vestigii arheologice din perioada antică și documente din perioada medievală a Transilvaniei, Muzeul de Istorie și Arheologie din Constanța, cu piese rare din istoria antică a Dobrogei ș.a. 3. Muzeele etnografice păstrează, nealterată, lumea satului. Cele mai reprezentative sunt Muzeul Satului și Muzeul Țăranului Român din București. De aceeași factură este și Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „Astra
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
dată comoara rămîne a fi descoperită altădată, în "porțile de întuneric din inima Pietrei Domniței", dar în Peștera Liliecilor, Bărzăunul și ai săi găsesc oasele și craniul unui mamut, vestigii ale unor vremuri demult trecute, puse, apoi, în valoare de arheologii veniți "de la oraș". "Aventurile Bărzăunului" e, în fond, un roman al cărui protagonist este Ticu, zis Bărzăunul; prozatorul, cu o fină intuiție a psihologiei vîrstelor copilului, își urmărește personajul de la neastîmpărul copilăresc al prichindelului pistruiat din clasa a treia pînă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
dragoste, despre înstrăinare și moarte. Profund poetică fără a fi poetizantă, cartea Mariei Ellis recuperează de la distanță, cu un instinct artistic sigur, atmosfera apăsătoare a unei infraistorii bolnave, într-o încercare de a reconstitui - cu minuție, printr-un soi de arheologie imaginară - câteva identități în derivă. O voce narativă fermă și pasionată, cu inflexiuni folclorice, developează eșantioanele biografice ca pe niște fotografii de epocă, îmbrăcându-le (terapeutic?) morbidețea într-o scriitură mustind de vitalitate. Ritmul hipnotic al relatării generează efecte paradoxale
Cumințenia pământului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8835_a_10160]
-
a tîrgului bănățean nefiind, precum cea a satului, decît o himeră, apare justificată apetența călătoriei spre o altă planetă, care ar putea fi poezia, "memoria ei necruțătoare" ori măcar veșmîntul ei compus din "petice de amintiri". Cum se comportă autorul Arheologiei blînde pe tărîmul insolit care e creația poetică, "un continent în care litera îngheață / și cuvintele se dilată"? Cu totul altfel decît contemporanii d-sale de mare succes precum Ioan Alexandru sau Ion Gheorghe, care, pornind și ei de la premisa
Retrospectivă Petre Stoica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8863_a_10188]
-
Constantin Țoiu Pietre ninse. Plimbare cu Nichita Stănescu prin curtea Muzeului de Arheologie. Urmele păsărilor. Ghearele fine întipărite pe neaua nu de mult trainic așezată. O crustă de zăpadă care îngemăna sus două lespezi alăturate. Garajul întunecos din curte... uneltele... cutiile de ulei - unde am urinat discutând împreună. Grafia clară pe piatra netă
Doi poeți by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9838_a_11163]
-
pe care Al. Stefulescu a întocmit-o și păstrat-o până la înființare la școala primară de băieți din Târgu Jiu . Alături de Stefulescu s-au arătat interesați și profesori, ingineri prin contribuția acestora și înființarea mai multor secții precum: preistoria și arheologia, istoria, numismatica, geografia turistică, obiecte religioase, arta populară, științe naturale, arte grafice . La 12 ani de la înființarea sa, muzeul avea o colecție ce cuprindea 2000 de piese. Tot în cadrul muzeului, au mai fost prevăzute și alte secții precum: pedagogică, agricolă
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
al primeia. Această calitate i-a fost deseori remarcată și recunoscută (Ostrom, 2005; Aligică și Boettke, 2009; Terpe și Matei, 2009). 4.3. Introducerea cazului Pentru perioada obștii vechi pornim de la metoda dezvoltată de H. Stahl și numită de acesta „arheologie socială”. În esență, ea constă în cercetarea rămășițelor organizărilor arhaice („fosile sociale”, cum le numește el) și compararea lor cu documente sau alte izvoare istorice independente referitoare la trecutul acestora. Datele privind perioada obștii vechi au fost colectate începând cu
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
pentru că au puterea unor legături ce nu există în stare pură în realitate, iar scrierea este o întrebare, o încercare de descifrare și un gest de răzvrătire. Pentru MHS, ca și pentru George, romanul (și viața, implicit) este mai degrabă arheologie, decât stare civilă, pentru că prezentul înseamnă și trecut, dar și anticipația viitorului. Semnificațiile se lasă descifrate doar prin suprapunerea pliurilor temporale, această ecuație cu termeni reversibili fiind posibilă doar în închipuire: "Viața s-o fi derulând ea din trecut către
Scriitorul și lumea lui by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/7713_a_9038]
-
Muzeului Național de Antichități, dar restituirile personalității sale științifice sunt totuși abia la începuturile lor. Conducător al șantierului arheologic de la Histria și, ulterior, director al Școlii Române de la Roma, Scarlat Lambrino a împletit competența înaltă în studiul istoriei clasice și arheologiei cu o productivitate deosebită. A ocupat practic funcțiile cele mai înalte în domeniul său, fiind un urmaș demn de ilustrul predecesor. La Lisabona meritele sale au fost recunoscute, devenind profesor al prestigioasei universități de aici și membru al Academiei de
Lisabona și Scarlat Lambrino by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/7739_a_9064]
-
A ocupat practic funcțiile cele mai înalte în domeniul său, fiind un urmaș demn de ilustrul predecesor. La Lisabona meritele sale au fost recunoscute, devenind profesor al prestigioasei universități de aici și membru al Academiei de Științe. La Muzeul de Arheologie de aici am avut plăcuta surpriză, în iulie 2008, să-i văd amintită prezența: în prima vitrină din expoziția "Sit tibi terra levis", consacrată riturilor funerare din Lusitania, era expusă pagina de titlu a unui articol al său, iată, la
Lisabona și Scarlat Lambrino by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/7739_a_9064]
-
a manifestat și față de alți oameni de cultură români, rămași în străinătate după instaurarea comunismului în țara natală, precum N.I. Herescu și Victor Buescu, ale căror scrieri sunt și ele de găsit la cea mai mare bibliotecă lusitană. Muzeul de Arheologie de la Lisabona este găzduit de o aripă a flamboaiantei Mănăstiri dos Jerónimos din cartierul Belém (adică Bethleem), ctitorie a regelui Manuel I, de la începutul secolului al XVI-lea, în stilul specific care-i poartă numele - "manuelin". Acestui monarh i se
Lisabona și Scarlat Lambrino by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/7739_a_9064]
-
de Camöens. în imediata vecinătate a acestei biserici, foarte aproape de Monumentul Descoperirilor (Padrăo dos Descubrimientos) - care tocmai găzduia o frumoasă expoziție de fotografie despre rromii din Portugalia - și de Turnul din Belém - simbol al țării înseși - se află Muzeul de Arheologie. Amintesc toate acestea pentru a scoate în relief cât de centrală în peisajul istorico-cultural portughez este instituția de care este legat compatriotul nostru. Muzeul conține în biblioteca sa două articole ale lui Scarlat Lambrino, publicate în periodicul științific al instituției
Lisabona și Scarlat Lambrino by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/7739_a_9064]
-
foarte popular. În virtutea sfințeniei locului, multe familii din capitala Iranului își îngroapă morții în cimitirul din apropiere. Aceasta este pedeapsa rezervată hoților, în dreptul musulman. Sumă insignifiantă. Cetatea antică Ragheh, distrusă în secolul al XIII-lea de mongoli, e celebră în arheologia orientală prin ceramica sa. Apa care se toarnă pe gâtul morților pentru a le ușura călătoria în lumea de dincolo. Proverb persan. Mormintele musulmane care conțin rămășițele pământești ale sfinților sau marilor personalități sunt în general adăpostite de o construcție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
capodoperă Închinată reconversiei profesionale“. Mulți dintre membrii DHRA se recunoscuseră În cei doi eroi ai cărții, care au renunțat la meseria de copiști pentru a se dedica pe rând agriculturii, grădinăritului, științei despre păstrarea hranei, chimiei, anatomiei, medicinei, biologiei, geologiei, arheologiei, arhitecturii, istoriei, mnemotehniei, literaturii, dramaturgiei, gramaticii, esteticii, politicii, gimnasticii, ocultismului, teologiei, filozofiei, religiei, educației, muzicii și planificării urbane, fără a excela În vreuna. Ca urmare, lui Flaubert i s-au creat toate condițiile pentru a scrie volumul doi. În acesta
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]