19,560 matches
-
național al diferitelor culturi este exprimat în cele mai variate modalități, de la studierea și valorificarea folclorului, la expozițiile universale (ce debutează la Londra în 1851), unde pavilioanele naționale încercau să redea fiecare specificitatea și unicitatea; în acest context apare și arhitectura identitară, îmbinând deopotrivă tradiția și pitorescul. În cazul românesc, ideea formulării unui stil arhitectural specific este legată de eforturile de constituire a statului național modern; Carmen Popescu își justifică astfel și delimitările temporale: în 1881, România devenea regat după ce își
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
de "stil național (românesc)" în detrimentul altor formule (ca, de pildă, binecunoscuta expresie "stil neo-românesc"), iată explicația autoarei: "Ťnațional (românesc)ť pentru a pune în valoare atașamentul său ideologic, Ťstil ť, pentru a respecta imaginea pe care o aveau despre această arhitectură creatorii săi"(pag. 22). Dificultățile demersului se constituie în tot atâtea provocări: inexistența unui studiu sistematic asupra stilului național românesc; sursele istoriografice prea puțin consistente; atributele de stil longeviv și prolific, care, în perioada interbelică, se întâlnește pe tot cuprinsul
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
dunărene la România) prezintă o necesară și binevenită trecere în revistă a principalelor evenimente din istoria agitată a provinciilor românești, de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și până la proclamarea Regatului, în 1881, precum și cele mai importante repere artistice din istoria arhitecturii noastre (pentru Moldova - epoca lui Ștefan cel Mare, pentru țara Românească - stilul brâncovenesc, și tipologia caselor țărănești din ambele zone și tipurile de influențe, de contaminare). Un capitol important în construcția lucrării este cel despre Crearea unui stil național 1886 - 1906
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
ce au marcat începuturile noului stil: Ion Mincu, I. N. Socolescu și Lecomte de Nou˙. Dacă era firească prezența arhitecților români - Mincu în calitate de "părinte" al stilului, iar Socolescu, de teoretician implicat în fondarea primei publicații și a primei școli de arhitectură -, surprinzătoare este citarea lui André - Émile Lecomte de Nou˙. Contribuția lui nu a fost niciodată luată în considerare în acest sens, motivul principal constituindu-l criticile și discuțiile aprinse stârnite de lucrările de restaurare întreprinse la câteva monumente de arhitectură
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
arhitectură -, surprinzătoare este citarea lui André - Émile Lecomte de Nou˙. Contribuția lui nu a fost niciodată luată în considerare în acest sens, motivul principal constituindu-l criticile și discuțiile aprinse stârnite de lucrările de restaurare întreprinse la câteva monumente de arhitectură religioasă (biserica episcopală de la Curtea de Argeș, biserica Sfântul Nicolae de la Iași, biserica Sfântul Dumitru de la Craiova...). Autoarea ne aduce însă în atenție realizarea palatului episcopal de la Curtea de Argeș, unde arhitectul francez propune o modalitate coerentă de reînnoire a tradiției locale, în acord
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
Lahovary, reprezentând totodată și un prim exemplu de decorație interioară în același spirit, mult înainte de amenajarea cunoscută a casei lui Mincu, în jurul anului 1900. Dar, "în ciuda acestui avans și a calităților incontestabile ale lucrării arhitectului francez, propunerea sa pentru o arhitectură națională rămâne fără impact aparent". (pag. 77). Carmen Popescu nu pledează în mod deschis pentru o reabilitare a lui Lecomte de Nou˙, ale cărui "restaurări" controversate în epocă (și asupra cărora, totuși, autoarea preferă să nu insiste) sunt astăzi cu
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
ani de regim comunist. De la afirmare la consacrare 1906 - 1918 (De l'affirmation ŕ la consécration 1906 - 1918). După succesul de la Expoziția generală, stilul românesc intră într-o perioadă fastă ce îi aduce consacrarea; în plus, crearea Școlii superioare de arhitectură în 1904 marchează un moment esențial în dezvoltarea disciplinei; printre întemeietori se regăsesc, firește, promotorii stilului național. Treptat, tot mai multe programe arhitecturale adoptă formulele propuse de noul stil: clădiri administrative (primării, prefecturi, ministere - Petre Antonescu, Ministerul Lucrărilor Publice, transformat
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
primării, prefecturi, ministere - Petre Antonescu, Ministerul Lucrărilor Publice, transformat în Primăria Capitalei, Prefectura din Craiova), oficii poștale (Alexandru Clavel), edificii destinate culturii și educației (Nicolae Ghika-Budești, clădirea Muzeului Național de Artă, în prezent Muzeul }ăranului Român; Grigore Cerchez, Școala de arhitectură din București), locuințe (vile, aripa nouă a Palatului Cotroceni - construită de Grigore Cerchez). Este și epoca afirmării unor personalități importante în istoria arhitecturii românești: Petre Antonescu, Paul Smărăndescu, Nicolae Ghika-Budești; prezentarea operelor lor vine să completeze imaginea asupra acestei perioade
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
educației (Nicolae Ghika-Budești, clădirea Muzeului Național de Artă, în prezent Muzeul }ăranului Român; Grigore Cerchez, Școala de arhitectură din București), locuințe (vile, aripa nouă a Palatului Cotroceni - construită de Grigore Cerchez). Este și epoca afirmării unor personalități importante în istoria arhitecturii românești: Petre Antonescu, Paul Smărăndescu, Nicolae Ghika-Budești; prezentarea operelor lor vine să completeze imaginea asupra acestei perioade de înflorire, de deplină maturitate a stilului național. upă Unirea din 1918, stilul românesc devine Stil oficial în "România Mare" (Style officiel de la
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
lor vine să completeze imaginea asupra acestei perioade de înflorire, de deplină maturitate a stilului național. upă Unirea din 1918, stilul românesc devine Stil oficial în "România Mare" (Style officiel de la "grande Roumanie"), simbol arhitectural, emblemă a Statului. Este o arhitectură triumfătoare ce îi întâmpină peste tot pe eroii națiunii și le comemorează sacrificiile; este, totodată, o arhitectură de luare în posesie ce exaltă valorile românității în teritoriile anexate." (pag. 206) Instrument al centralizării, stilul național asigură "Ťunificareať ansamblului teritoriului grație
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
Unirea din 1918, stilul românesc devine Stil oficial în "România Mare" (Style officiel de la "grande Roumanie"), simbol arhitectural, emblemă a Statului. Este o arhitectură triumfătoare ce îi întâmpină peste tot pe eroii națiunii și le comemorează sacrificiile; este, totodată, o arhitectură de luare în posesie ce exaltă valorile românității în teritoriile anexate." (pag. 206) Instrument al centralizării, stilul național asigură "Ťunificareať ansamblului teritoriului grație vocabularului său, ce se vrea o sinteză a tradiției" (pag. 206 - 207). Este momentul unei expansiuni extraordinare
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
Încoronării de la Alba-Iulia, arh. Victor Ștefănescu - " cu dubla lor funcțiune de loc de cult și monument al românității), edificii publice (primării, sedii de administrații financiare, licee), locuințe (vile luxoase, imobile de apartamente, reședințe de vacanță, locuințe sociale); interesante sunt tipologiile arhitecturii religioase, prezentate condensat, ce oscilează între idealul bizantin (Petre Antonescu, Catedrala din Galați) și imaginea de sinteză între tradiția autohtonă și moștenirea bizantină (George Mandrea, biserica Mănăstirii Sinaia). Deși plină de succes, această etapă conține deja germenii eșecului; producțiile cu
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
caracter prolix, excesele stilului, arhitecții doctrinari, cu viziuni reacționare, anunță deja deraierea, alunecarea pe o pantă descendentă. Capitolul Spre o reînnoire (Vers un renouveau) pune în discuție perioada anilor '30, marcați de confruntarea între adepții stilului național și cei ai arhitecturii moderniste și de scindarea discursului între nevoia de național și de internațional. Treptat, arhitectura modernistă câștigă teren, iar replicile promotorilor stilului național merg de la critica stilistică la riposta xenofobă (o arhitectură a străinilor ce pune în pericol integritatea națională); în
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
o pantă descendentă. Capitolul Spre o reînnoire (Vers un renouveau) pune în discuție perioada anilor '30, marcați de confruntarea între adepții stilului național și cei ai arhitecturii moderniste și de scindarea discursului între nevoia de național și de internațional. Treptat, arhitectura modernistă câștigă teren, iar replicile promotorilor stilului național merg de la critica stilistică la riposta xenofobă (o arhitectură a străinilor ce pune în pericol integritatea națională); în cele din urmă, soluția de mijloc, a coabitării, se impune de la sine. Carmen Popescu
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
de confruntarea între adepții stilului național și cei ai arhitecturii moderniste și de scindarea discursului între nevoia de național și de internațional. Treptat, arhitectura modernistă câștigă teren, iar replicile promotorilor stilului național merg de la critica stilistică la riposta xenofobă (o arhitectură a străinilor ce pune în pericol integritatea națională); în cele din urmă, soluția de mijloc, a coabitării, se impune de la sine. Carmen Popescu face distincția între 3 relații posibile între cele două curente: "coabitare, disimulare și contaminare" (pag. 291), exprimând
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
de mijloc, a coabitării, se impune de la sine. Carmen Popescu face distincția între 3 relații posibile între cele două curente: "coabitare, disimulare și contaminare" (pag. 291), exprimând sugestiv tipurile de atitudini. Cel mai interesant aspect este cel al contaminărilor reciproce: arhitectura modernistă preia elemente de decor ce îi conferă un aspect pitoresc, iar adepții stilului național tind spre o nouă estetică și o epurare conceptuală; principalele direcții ale căutărilor lor sunt: etnicul (Florea Stănculescu, Octav Doicescu), regionalismul (Duiliu Marcu, Paul Smărăndescu
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
iar adepții stilului național tind spre o nouă estetică și o epurare conceptuală; principalele direcții ale căutărilor lor sunt: etnicul (Florea Stănculescu, Octav Doicescu), regionalismul (Duiliu Marcu, Paul Smărăndescu, Henriette Delavrancea-Gibory), spiritul clasic (Petre Antonescu și, din nou, Henriette Delavrancea-Gibory). Arhitectură și putere (Architecture et pouvoir). În timpul lui Carol al II-lea, arhitectura românească cunoaște tentația grandorii și a monumentalității, apropiată de noua ideologie a Italiei fasciste; această formulă poate reprezenta o altă latură a reînnoirii stilului național. Carmen Popescu expune
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
conceptuală; principalele direcții ale căutărilor lor sunt: etnicul (Florea Stănculescu, Octav Doicescu), regionalismul (Duiliu Marcu, Paul Smărăndescu, Henriette Delavrancea-Gibory), spiritul clasic (Petre Antonescu și, din nou, Henriette Delavrancea-Gibory). Arhitectură și putere (Architecture et pouvoir). În timpul lui Carol al II-lea, arhitectura românească cunoaște tentația grandorii și a monumentalității, apropiată de noua ideologie a Italiei fasciste; această formulă poate reprezenta o altă latură a reînnoirii stilului național. Carmen Popescu expune contextul politic și ideologic al anilor 1930 - 1940 și proiectele grandioase prin
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
noua ideologie a Italiei fasciste; această formulă poate reprezenta o altă latură a reînnoirii stilului național. Carmen Popescu expune contextul politic și ideologic al anilor 1930 - 1940 și proiectele grandioase prin care regele visa să remodeleze Bucureștiul; caracterul oficial al arhitecturii, ce se constituie în instrument al puterii, se reflectă și în modificările din denumire: la schimbarea dictaturii lui Carol cu dictatura legionară, așa- numitul "stil Carol al II-lea" devine "stil național legionar". Epilog (Epilogue). Anul 1945 aduce cu sine
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
al puterii, se reflectă și în modificările din denumire: la schimbarea dictaturii lui Carol cu dictatura legionară, așa- numitul "stil Carol al II-lea" devine "stil național legionar". Epilog (Epilogue). Anul 1945 aduce cu sine transformări majore la toate nivelurile; arhitectura identitară, rămasă fără sprijin politic și ideologic, încetează să mai existe oficial; paradigma artistică nu se pierde, dar cunoaște doar manifestări marginale. Modelul sovietic impune o nouă doctrină și un nou tip de arhitectură identitară; dar, deși în câteva momente
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
sine transformări majore la toate nivelurile; arhitectura identitară, rămasă fără sprijin politic și ideologic, încetează să mai existe oficial; paradigma artistică nu se pierde, dar cunoaște doar manifestări marginale. Modelul sovietic impune o nouă doctrină și un nou tip de arhitectură identitară; dar, deși în câteva momente, sistemul a încurajat particularizarea prin accente "naționale" a arhitecturii din țările blocului comunist, aceste tendințe nu au fost recunoscute ca atare de către vechii adepți ai stilului național. Precizările din Epilog încheie destul de brusc aventura
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
să mai existe oficial; paradigma artistică nu se pierde, dar cunoaște doar manifestări marginale. Modelul sovietic impune o nouă doctrină și un nou tip de arhitectură identitară; dar, deși în câteva momente, sistemul a încurajat particularizarea prin accente "naționale" a arhitecturii din țările blocului comunist, aceste tendințe nu au fost recunoscute ca atare de către vechii adepți ai stilului național. Precizările din Epilog încheie destul de brusc aventura stilului național; dar aceasta a fost de fapt chiar realitatea istorică; pentru că, așa cum precizează Carmen
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
instaurarea Republicii, este o altă Istorie." (pag. 351). Deși autoarea sintetizează sistematic informația la sfârșitul fiecărei părți, multe dintre ideile enunțate în capitolele introductive pot servi deopotrivă ca repere, orientând și facilitând lectura, dar și drept concluzii. Pentru studiul istoriei arhitecturii românești, demersul lui Carmen Popescu capătă funcție dublă: pe de o parte răspunde unei necesități de sintetizare și receptare critică a datelor legate de unul dintre cele mai interesante și originale capitole; pe de altă parte, reprezintă un model de
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
lui Carmen Popescu capătă funcție dublă: pe de o parte răspunde unei necesități de sintetizare și receptare critică a datelor legate de unul dintre cele mai interesante și originale capitole; pe de altă parte, reprezintă un model de cercetare de arhitectură și istorie culturală. În plus, prin calitatea de studiu de caz pe care o îndeplinește, reflectând procesul de formare al națiunii noastre, arhitectura românească devine subiect de interes pe scară largă; astfel, ea capătă valoare de referință și dimensiune universală
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
dintre cele mai interesante și originale capitole; pe de altă parte, reprezintă un model de cercetare de arhitectură și istorie culturală. În plus, prin calitatea de studiu de caz pe care o îndeplinește, reflectând procesul de formare al națiunii noastre, arhitectura românească devine subiect de interes pe scară largă; astfel, ea capătă valoare de referință și dimensiune universală. Lucrarea propune o perspectivă nouă asupra stilului național (dar și asupra arhitecturii românești în general), surprins în procesualitatea, în evoluția sa atât de
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]