48,727 matches
-
filosofia artelor și estetică, proză memorialistică. Dovadă certă că multe texte au stat la sertar. Mărturisirile sale sunt limpezitoare. De pildă, la Târgul de Carte de la București, cu prilejul lansării volumului Anti-Gog, a povestit cum a păstrat manuscrisul cărții în Arhivele Statului din Năsăud, încredințat pe mâini oneste. Mai multe despre Domnia sa - un personaj care are o uimitoare tinerețe spirituală și o insațiabilă poftă de a scrie - în convorbirea ce urmează. - Stimate domnule profesor, se spune că și locul unde venim
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
avatarurile ei. Și după mutarea sa în Ardeal, la pensionare, venea tot la ședințele Asociației Scriitorilor din Iași, unde cuvântul său stârnea aplauze frenetice. Ne-a părăsit înainte de vreme. Ce s-a ales de frumoasa lui bibliotecă, de bogata sa arhivă? Dumnezeu știe... Mihadaș, un om extraordinar, a fost poate cel mai interesant om pe care l-am cunoscut în viață. înzestrat, generos, săritor, disponibil, antrenant și antrenat în viața publică, în același timp, neliniștit, complicat sufletește. Un tip dostoievskian, aș
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
vanității, înscrie o culme a acestui stil incriminator și suculent, în care, desigur, rezonează îndelungatele noastre decepții comune, așa cum într-o scoică se poate percepe vuietul mării: "Iertați-mi curiozitatea: de pe urma dv. ce rămîne? O tonă de procese verbale din arhiva C.C. al P.C.R.? Albume de fotografii? Scrisori și scrisorele, triate la flacăra aragazului? Arătați-mi o sinteză culturală de prestigiu, o monografie durabilă, o ediție de opere fundamentală, un roman, o piesă de teatru, fie și într-un act, o
În fața și-n spatele camerei (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11650_a_12975]
-
cele mai bine plasate firme din țară... Cu o tablă a valorilor răsturnată în felul descris mai sus, de ce să ne mirăm că niște pârlite de miliarde ajung la gașca eternilor profitori de ale căror filme nu are nevoie nici măcar arhiva ciudățeniilor din Patagonia? Faptul că lui Cristi Puiu i s-a acordat un premiu de primă importanță nu i-a determinat, însă, pe beneficiarii "reclamei de stat" să dea acestui eveniment importanța cuvenită. O banală nuntă între politicieni de mâna
"Orient Express"-ul nu oprește la Cannes by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11665_a_12990]
-
forma, a condiționa": "sistemul opresiv ne dorea bine Ťformatațiť ca yesmeni" (Cultura 23, 2004, 17). Mare succes au nu atît verbele cu sens apropiat a deleta (engl. to delete), cu sensul "a anula, a distruge" - "ea deletează fără milă imensele arhive de iluzii omenești" (ournet.md) - și a ejecta (engl. to eject) "a elimina" - "fac tot posibilul pentru a te ejecta din minte" (cafeneaua.com), "un neant ce nu chema teama, ce nu mă ejecta în existență, păstrându-mă pentru sine
Verbe din jargonul informatic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11700_a_13025]
-
Dumitru HÎNCU Cercetarea arhivelor este totdeauna și o aventură intelectuală. Uneori, ea te pune în fața unor situații nescontate, surprinzătoare care, la rândul lor, te pot îndruma către alte investigații. E ceea ce mi s-a întâmplat de pildă când - cu prilejul unei burse de studiu
În arhive diplomatice germane Nichifor Crainic by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11678_a_13003]
-
ea te pune în fața unor situații nescontate, surprinzătoare care, la rândul lor, te pot îndruma către alte investigații. E ceea ce mi s-a întâmplat de pildă când - cu prilejul unei burse de studiu în Germania - am avut acces și la Arhiva diplomatică a Ministerului de Externe german, aflată atunci, nu mai știu dacă și acum, la Bonn. Era la scurtă vreme după publicarea studiului meu imagologic "Noi" germanii "noștri" care a cuprins răstimpul de la primele ecouri despre germani în spațiul lingvistic
În arhive diplomatice germane Nichifor Crainic by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11678_a_13003]
-
om de încredere care să răspundă că interesele financiare germane nu vor avea de suferit". Problema părea diplomatului extrem de presantă, încât la numai câteva zile de la amintitul raport, la 3 noiembrie 1933, într-un alt raport 3) - din care în arhive nu s-a păstrat decât un fragment, cât se poate de elocvent, von Schulenburg conchidea: "...După părerea mea, socotesc că, în orice condiții, trebuie să punem un picior ferm în presa românească de astăzi. în raportul mai sus amintit am
În arhive diplomatice germane Nichifor Crainic by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11678_a_13003]
-
Reich-ului național-socialist, pentru a cărui cunoaștere și prețuire am luptat mulți ani în patria mea, vă rog să primiți, Excelență, cele mai calde urări pentru viitorul Marii Germanii, pentru izbânda finală a Führerului și pentru fericirea dumneavoastră". (A se vedea: Arhivele Naționale, Fondul Ministerului Propagandei Naționale, Informații, Dosar 748). Ce n-a prevăzut, însă, von Shulenburg a fost că, într-o bună zi, Nichifor Crainic va scrie și la "Glasul Patriei", organul Ministerului de Interne ceaușist. Sau că adresându-i-se
În arhive diplomatice germane Nichifor Crainic by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11678_a_13003]
-
am căsătorit. Ei, fericirea, cum zice Proust, e, cel puțin pentru unii oameni, o eroare" (p. 35, în volumul Între lumi). Suntem acum în măsură să deslușim acest episod misterios din tinerețea exuberantă a lui N. Steinhardt. Ioan Pintea, deținătorul arhivei personale de la Rohia a călugărului Nicolae, tipărește în 2004 un jurnal de o sută de pagini, intitulat chiar de autor Eseu romanțat asupra neizbânzii. Dacă în răspunsul de mai sus afirmă că avea douăzeci de ani, înseamnă că evenimentele s-
N. Steinhardt îndrăgostit by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11724_a_13049]
-
au executat în țara Românească și în Moldova, nu ne mai minunăm de interferențele de asiprații și evenimente dintre cele două popoare. Așa se explică și descoperirea sau identificarea a peste treizeci de mii de documente privitoare la țările Române în arhivele, muzeele, colecțiile sau așezămintele de cult din Grecia (muncă făcută competent și cu acribie de un colectiv condus de acad. Virgil Cândea). Merită amintită - pentru similitudinea lor cu desfășurarea de forțe și idei ale unor momente revoluționare din istoria românilor
Între turciți și iezuiți by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/11755_a_13080]
-
consecințele jumătății de secol de stăpânire comunistă se vor fi stins în România, abia atunci problema va deveni o simplă chestiune de istorie. Suntem însă încă foate departe de așa ceva: modul în care s-a realizat predarea unei părți a arhivei aflate la SRI a fost ridicol și grotesc, conform relatărilor făcute de un membru CNSAS Claudiu Secașiu, o persoană a vărei competență și integritate morală nu poate fi pusă în discuție. Emisiunea a avut darul să-mi readucă în memorie
Absurdul și grotescul unui sistem by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11783_a_13108]
-
Iată episodul de care vorbeam așa cum mi l-a povestit mie Camil Demetrescu; din nefericire el n-a apucat să-l pună în scris, astfel încât nu figurează în volumul de memorii publicat de Editura Enciclopedică. Cu siguranță însă există în arhiva fostei Securități material documentar pentru reconstituirea completă a unui episod ilustrativ pentru absurdul și tragicul sistem în care a fost scufundată România după încheierea războiului. în 1973 Haralamb Zincă a publicat o carte despre actul de la 23 august 1944 care
Absurdul și grotescul unui sistem by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11783_a_13108]
-
care le-a susținut și promovat. Demența semidoctă tracomană promovată de "Săptămâna" lui Eugen Barbu și Vadim Tudor a fost în bună măsură opera așa-zisului profesor. Responsabilitatea lui în cultivarea imposturii de către regimul ceaușist este enormă. O cercetare a arhivei Comitetului Central și a brațului său înarmat ne va oferi sigur multe fapte interesante și în acest domeniu.
Absurdul și grotescul unui sistem by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11783_a_13108]
-
Cronicar In COTIDIANUL din 13 aprilie a.c., sub semnătura Mirelei Corlățan citim că în dosarul de Securitate al Ilenei Mălăncioiu, aflat în arhiva CNSAS, se găsește și un așa-numit "raport informativ" al SRI din data de 20 august 1990, adică la opt luni de la desființarea Securității și la cinci de la crearea SRI. Informatorul a iscodit printre rudele și vecinii din satul natal
Răul este infinit, dar și Binele este infinit... by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11804_a_13129]
-
opt ani! Glumesc, desigur! De-a dreptul palpitantă e motivația deciziei: mandatul de șase ani a fost — susțin inițiatorii — introdus abuziv de fosta putere. Și că el nu mai respectă structura Parlamentului actual. Fascinantă perspectivă! Dar ce are Parlamentul cu arhivele Securității?! Ce modificări s-au produs în kilometrii de dosare păziți de dl. Florin Pintilie încât să pretindă alinierea la noua configurație parlamentară? Fără s-o afirme explicit, pesedeii introduc un criteriu politic acolo unde ar fi trebuit să primeze
Stăpânul peltelelor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12921_a_14246]
-
ani, sub acest CNSAS „abuziv”, n-am aflat nici un nume de pesedeu de frunte care să fi turnat la Securitate, dar gem ziarele de surprize venind din sfera opoziției. Cum e posibil? Tocmai prin controlul absolut al actualei puteri asupra arhivei Securității! Atuul ilieștienilor provine direct din alianța cu vechea Securitate, ai cărei membri continuă să-i facă servicii sub noua lor identitate de lucrători într-un „serviciu de informații de tip occidental”. E suficient să-l auzi vorbind pe domnul
Stăpânul peltelelor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12921_a_14246]
-
micul capital al editurii, precum și veniturile realizate din vânzarea cărților. În vara anului 2001 totul părea pierdut; personalul de specialitate al editurii, de înaltă calificare, rămăsese pe drumuri, birourile din Casa Presei fuseseră evacuate ca urmare a neplății chiriei, de arhivă se alesese praful. Cele câteva ediții critice în lucru (unele dintre ele aflate în pragul încheierii) păreau a fi definitiv abandonate, puținii îngrijitori de ediție încă în activitate, în lipsa unei edituri calificate, care să le tipărească textele, erau dezorientați, neînțelegând
Interviu cu Tiberiu Avramescu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12922_a_14247]
-
diferitele religii, prin folosirea unui lexic unitar, chiar prin extinderi semantice ad-hoc. În prezentarea unor sărbători, credințe, rituri religioase, sînt folosite desigur cuvinte cu sens religios general: post și rugăciune - “o lună de post și rugăciuni” (vlg = Viața liberă - Galați; arhiva Internet, 2002) “perioada de sfârșit a postului și rugăciunilor” (vlg 2002); credincios: “Ești un tip credincios? - Da, foarte credincios. Sînt musulman și aș dori să merg la o moschee, aici, în București, să mă rog înaintea meciului cu Dorin” (EZ
Cuvinte și religii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12930_a_14255]
-
dosare în funcție de interesele Puterii. * Conducerea instituției nu va fi aleasă de către CNSAS, ci de către Parlament. * Mandatul membrilor CNSAS va fi strîns legat de cel al parlamentarilor. * Cetățenii vor avea acces doar la copii anonimizate întocmite de SRI după originalele din arhivă. * Ticu Dumitrescu, părintele legii, a avertizat că rămășițele proiectului său ajută acum la conspirarea Securității, și nu la deconspirarea celor care au făcut poliție politică”. Cronicarul speră că proiectul Stan nu va trece, fiindcă altfel Puterea va provoca un scandal
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12943_a_14268]
-
rectitudine morală, de conștiință înaltă”. Fără comentarii! * În revista 22 nr. 733, dl Horia-Roman Patapievici publică un comentariu foarte acid pe tema cuvîntărilor și articolelor întru lauda lui Ceaușescu date la iveală recent de EVENIMENTUL ZILEI (22 martie) dintr-o arhivă a rușinii naționale. Mîncătorii de rahat se intitulează articolul din 22. O distincție, Cronicarul simte totuși nevoia să facă. E vorba de două feluri de encomiastică partinică. În unele discursuri, articole etc., ne întîlnim cu simplul elogiu demagogic al liderului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12968_a_14293]
-
reeditarea revistei „Caete de dor” e raritatea ei „bibliofilă” (impropriu spus). În bibliotecile din România revista nu avea cum să intre, din moment ce era interzisă, ca orice ținea de exil. Nu ar fi fost de găsit în țară decât, eventual, în arhivele Securității. Cineva ar fi putut vedea vreun exemplar cu totul întâmplător. Și-ar fi putut procura unul, fără a-și periclita libertatea, numai din 1990 încoace, cum aveam eu numărul 10 din 1956, dăruit de Virgil Ierunca, la solicitarea mea
Rezistența prin cultură, în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12981_a_14306]
-
care l-am semnalat de mai multe ori: de fapt trebuie să te duci în străinătate, în cazul acesta, în Statele Unite, ca să consulți un material care există la București, ceea ce nu este o situație normală. Vorbind despre aventurile sale în arhivele române, mai ales în încercarea de a aduna documente pentru un volum care va fi editat de Woodrow Wilson Center din Washington și Institutul de Politică și Istorie al Ministerului Apărării, Profesorul Deletant mărturisește cu umor: Întotdeauna când am fost
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
răspuns „pentru că sunt masochist” și am spus asta pentru că trebuie să ai un pic de masochism ca să fii așa de perseverent, să fii foarte pisălog, să fii foarte insistent ca să pătrunzi în miezul unei probleme și să ajungi și în arhive atunci când cauți un anumit subiect. Revenind la problemele academice și întrebat dacă o colaborare între universitățile din România și cele din Anglia ar putea soluționa problema circulației cărților, Profesorul Deletant încheie scurta noastră întrevedere exprimându-și scepticismul față de proiectele culturale
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
un fermecător partener de dialog și un pătrunzător analist politic și social. Una dintre cele mai spectaculoase ediții din ultima vreme l-a avut invitat pe H.-R. Patapievici. Nu în calitate de scriitor, ci de membru în Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS). Nici că se putea găsi un loc mai potrivit pentru dialogul lor decât curtea și, apoi, unul din depozitele Arhivei Securității. Înainte de a mă referi la conținutul emisiunii, o scurtă observație asupra ambientului. Un operator ingenios a avut
Preumblare pe lângă dosare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13033_a_14358]