732 matches
-
poetă și traducătoare. Este fiica Elisabetei și a lui Constantin Matcaboji, învățător. După absolvirea Școlii Normale din Iași și a Școlii de Literatură „M. Eminescu” din București (1952), este educatoare, apoi redactor la Editura Tineretului, precum și la revistele „Luminița” și „Arici Pogonici”. A colaborat la diverse publicații culturale din țară, din Canada și din Israel. Debutează în 1948, în pagina culturală a ziarului „Lupta poporului” din Suceava. Aproape întreaga activitate poetică a autoarei, transpusă în peste douăzeci de volume, se adresează
BOICULESI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285794_a_287123]
-
Radu Calomfir, Matei Scutaru, Nicu Grădinaru. A mai colaborat la „Bugeacul” (Bolgrad), „Graiul satelor” (Cahul), „Cuvânt moldovenesc” (Chișinău), „Bacăul”, „Curentul literar”, „Prepoem”, „Vremea”, „Revista literară”, „Contemporanul”, „Viața românească”, „Argeș”, „Ateneu”, „Ramuri”, „Tomis”, „Tribuna”, „Vatra”, „Apărarea patriei”, „Viața militară”, „Urzica”, „Rebus”, „Arici Pogonici”, „Luminița”, „Cutezătorii”, „Cadran”, „Cronica”. Format în perioada interbelică, C. a preluat motive și tehnici de versificație din poezia epocii. Sinceritatea exprimării și dramatismul nesofisticat conferă versului său o sobrietate tulburătoare, cu inflexiuni incantatorii. Spectrul tematic tradițional - poezie erotică, poezie
CIURUNGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286288_a_287617]
-
celulară. Asfel celulele din grupuri învecinate se pot organiza, creând primele rudimente de vase de neoformație, de rețele neurale etc, adică celulele se influențează unele pe altele pentru a alcătui structuri mari. 5.9.9. Cascada de semnalizare Hedgehog Gena „arici” (hedgehog) a fost identificată tot la drosofila de către cercetători ce încercau să identifice genele responsabile pentru segmentarea corporală. S-a observat că pierderea proteinei de semnalizare Hedgehog producea involuția embrionilor de drosofila în niște sferule cu prelungiri, precum niște mici
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
presus și mai mărele... [în] spate-i luna cu lumina, [în] piept, soarele cu căldura (90, p. 9 ; 14, p. 9). Dar imaginea cea mai apropiată de cea în discuție o găsim în legendele cosmogonice românești. Dumnezeu și ajutorul său, ariciul - el însuși un „ghem țepos” sau „ un ghemotoc” de animal (125) -, „urzesc” lumea cu ajutorul unui ghem de ață. „Dumnezeu urzea [lumea] pe după araci. Ariciul, care ajuta la urzit, ferindu-se de un araci, a scăpat ghemul mare ; din această cauză
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mai apropiată de cea în discuție o găsim în legendele cosmogonice românești. Dumnezeu și ajutorul său, ariciul - el însuși un „ghem țepos” sau „ un ghemotoc” de animal (125) -, „urzesc” lumea cu ajutorul unui ghem de ață. „Dumnezeu urzea [lumea] pe după araci. Ariciul, care ajuta la urzit, ferindu-se de un araci, a scăpat ghemul mare ; din această cauză pământul nu a ieșit neted, ci accidentat” (11, p. 78). Pentru mentalitatea populară, urzirea lumii de către Demiurg nu este o simplă figură de stil
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și întoarse fulgerător binoclul spre Templu. Apăruți și ei ca din pământ, aproape o sută de bărbați încărcau... arcuri? Clonele acelea îi atacau cu arcuri! Deși nu-i venea să creadă, săgețile din lemn îi transformau pe soldații săi în arici, scuturile individuale fiind construite în așa fel încît să respingă radiațiile și proiectilele metalice. Nimeni nu mai aruncase săgeți în soldați de mai bine de trei mii de ani. În timp ce trăgea la întîmplare, pe deasupra capului, guvernatorul îi văzu pe cei
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
natura nu ne învață așa ceva: nici animalele, atât de adeseori prezente în Apologia lui Raymond Sebond, nici sălbaticii aduși din Brazilia și văzuți de el la Rouen nu vădesc un asemenea talent în ura de sine! Ne putem oare închipui ariciul, arahnida, elefantul, caracatița, albinele inventând torturi cu care să se chinuie? Pe canibali nimeni nu i-a văzut vreodată punând la cale atentate contra lor înșiși, contra trupurilor și a vieții lor... Fiarele sălbatice ucid, desigur, dar numai pentru a
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
faptelor din lumea reală nu sunt relevante pentru nici o situație particulară cu care se confruntă el și că cele mai importante Înlănțuiri de cauze și efecte sunt scurte și simple”. Herbert Simon În studiul său despre Tolstoi, Isaiah Berlin compara ariciul, care știe „un lucru și bun”, cu vulpea, care știe multe. Adeptul silviculturii științifice și funcționarul cadastral sunt asemenea ariciului. Interesul foarte precis al silviculturii științifice pentru lemnul destinate comercializării și al funcționarilor cadastrali pentru veniturile aduse de terenuri Îi
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
importante Înlănțuiri de cauze și efecte sunt scurte și simple”. Herbert Simon În studiul său despre Tolstoi, Isaiah Berlin compara ariciul, care știe „un lucru și bun”, cu vulpea, care știe multe. Adeptul silviculturii științifice și funcționarul cadastral sunt asemenea ariciului. Interesul foarte precis al silviculturii științifice pentru lemnul destinate comercializării și al funcționarilor cadastrali pentru veniturile aduse de terenuri Îi silește să găsească răspunsuri clare la câte o singură Întrebare. Naturalistul și agricultorul, În schimb, sunt asemenea vulpii, adică știu
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
albe, Cluj, 1969; Fum și ninsoare, Cluj, 1972; Provincia cărturarului, Cluj-Napoca, 1975; Ora morilor de vânt, Cluj-Napoca, 1978; Starea de urgență, București, 1981; Grădina oarbă, Cluj-Napoca, 1984; Insula verde, Cluj-Napoca, 1986; Orbite, București, 1989; Clepsidra cu cenușă, București, 1996; Poveștile ariciului Păpădie și alte poezii pentru arici ori pentru copii mai mari, Cluj-Napoca, 1997; Călăuzele oarbe, București, 1999; Clepsidra cu cenușă, București, 1999; Naufragiu în bibliotecă. Carnet parizian, București, 2001; La Province de l’érudit, tr. Tudor Ionescu și Emanoil Marcu
IGNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287507_a_288836]
-
Cluj, 1972; Provincia cărturarului, Cluj-Napoca, 1975; Ora morilor de vânt, Cluj-Napoca, 1978; Starea de urgență, București, 1981; Grădina oarbă, Cluj-Napoca, 1984; Insula verde, Cluj-Napoca, 1986; Orbite, București, 1989; Clepsidra cu cenușă, București, 1996; Poveștile ariciului Păpădie și alte poezii pentru arici ori pentru copii mai mari, Cluj-Napoca, 1997; Călăuzele oarbe, București, 1999; Clepsidra cu cenușă, București, 1999; Naufragiu în bibliotecă. Carnet parizian, București, 2001; La Province de l’érudit, tr. Tudor Ionescu și Emanoil Marcu, Cluj-Napoca, 2003. Antologii: Subteranele memoriei. Pagini
IGNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287507_a_288836]
-
critică literară a Facultății de Filologie a Universității din București, pe care o va absolvi în 1959. Este redactor la „Scânteia tineretului” între 1959 și 1964, iar între 1964 și 1967, redactor-șef adjunct la publicațiile pentru copii „Luminița” și „Arici Pogonici” și colaborator la „Cravata roșie”. În 1967 înființează „Cutezătorii”, revistă pentru tineret, de mare impact în epocă, unde va fi redactor șef-adjunct până în 1970. Director al Editurii Albatros între 1970 și 1974, inițiază aici colecția „Lyceum”, seriile „Sinteze” și
GHELMEZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287228_a_288557]
-
inspiră, ca spirit, feeria Zâna pădurilor - intrată în repertoriul teatrului radiofonic -, o senină, plină de farmec descindere în fabulos. Ca într-un vis al unei nopți de vară, în codrul fermecat se ițesc zâne bune, zâne rele, pitici războinici, pitici-copii, arici puși pe harță, un străvechi duh al pădurilor, în timp ce la curtea lui Nalbă crai își fac veacul un astrolog, un măscărici, boieri, jupânese, oșteni. Acorduri romantice însoțesc aparițiile lui Năvalnic, visătorul tânăr, și ale zânei pădurilor, Goruna. Sălășluind fiecare pe
FAIFER-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286939_a_288268]
-
din cadrul Radiodifuziunii Române. Debutează cu versuri în 1938, la revista „Speranța” (Orhei), iar prima carte, placheta Litanii de seară, îi apare în 1942. A colaborat la reviste din Chișinău, „Basarabia literară”, „Roza”, și la cele pentru copii din București: „Luminița”, „Arici Pogonici”, „Cutezătorii” ș.a. Cu toate că începuturile literare ale lui G. se leagă de poezie, când revine în viața literară se va dedica scrisului pentru copii, prima lui culegere de povești fiind Nucul lui Toderiță, tipărită în 1952. Harul basmelor, odată descoperit
GRUIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287376_a_288705]
-
și fiare, București, 1956, Razele dimineții, București, 1957; Nazim Hikmet, Versuri, București, 1957, Poezii, București, 1961, Romanticii, pref. Miron Radu Paraschivescu, București, 1965 (în colaborare cu Ruse N. Nedelea), Cântec la masa soarelui, pref. Viorica Dinescu, București, 1977; Móra Ferenc, Ariciul atotputernic, București, 1957; Aleksander Fredro, Răzbunarea, pref. Tereza Maiorescu-Kwieczinska, București, 1958 (în colaborare cu Olga Zaicic); Adam Mickiewicz, Poezii, București, 1957 (în colaborare cu Vlaicu Bârna și Miron Radu Paraschivescu), Balade și romanțe, București, 1998 (în colaborare); A. S. Pușkin, Micile
TEODORESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]
-
care O fată rea, ca să se joace, A-nfipt o sumedenie de ace. Băteau copiii din vătrai și clește, Dar el tăcea săracul ca un pește, Și doar fiori de groază când și când, Treceau pe trupușorul lui plăpând...” (George Toparceanu Ariciul) 2. Scrie cuvinte cu înțeles asemănător: sferică, a încremeni, sumedenie, vătrai. 3. Desparte în silabe cuvintele: domol, posac, plăpând, a alerga. 4. Scrie un cuvânt cu sens asemănător pentru fiecare expresie: El a-ncremenit pe loc, A tăcea ca un pește
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
vătrai. 3. Desparte în silabe cuvintele: domol, posac, plăpând, a alerga. 4. Scrie un cuvânt cu sens asemănător pentru fiecare expresie: El a-ncremenit pe loc, A tăcea ca un pește , Când și când. 5. Scrie cuvintele care îl caracterizează pe arici 6. Memorează versurile poeziei! 7. Alcătuiți un text cu titlul “În oraș” TESTUL NR. 9 1. Citește textul: “Un pâlc de călăreți îmbrăcați în haine de sărbătoare sosea în satul cu pricina. Curios, boierul cu barba căruntă și sabia până la
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
1951, cu un reportaj, la „Scânteia tineretului” și tot acum cu proză la ziarul „Zori noi” din Petroșani. Lucrează ca redactor la diverse publicații din Petroșani și Deva, ca redactor și șef de secție la revistele pentru copii „Luminița” și „Arici Pogonici” ( 1962 - 1989 ). După 1990 pune bazele revistelor „Bucuria copiilor” și „Licurici”. Scrie în „Contemporanul”, „România literară”, „Luceafărul”, „Orizont”, „Săptămâna”, „Literatorul”, „Vremea”, „Totuși iubirea”, „România Mare”, „Național”, „Dimineața”, „Glasul patriei” etc., precum și la publicații pentru copii din Cehoslovacia, Ungaria, Bulgaria
STRAUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289974_a_291303]
-
greieri mulți”, săgetat de „iepuri ce-ți arată cum să fugi”. Acest univers include „lanuri verzi”, „livezi cu roade mari”, „lunca unde-au ieșit cirezi” , „crânguri negre”, măguri, pâraie zglobii, holde, ale căror spice sunt „cu țepi lungi, cum au aricii” și din valurile cărora „crește galben soarele”. Sunt aici și bălți cu trestii și cu „șerpi vărgați”, peste care „seara ca o floare cernită se învoaltă”, „plaiuri vechi de basm și de aramă”. Dacă volumul de debut se menține în
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
le-am putea numi „inginerii sociale” sau psyop-uri (operațiuni psihologice), lansate de vulpe în ipostaza de atacant, iar celălalt se bazează pe o singură metodă de „protecție fizică”, prin transformarea într-un bulgăre de ghimpi - cu scop de apărare -, a ariciului. În selectarea uneia dintre cele două metode, majoritatea realizatorilor de sisteme de securitate a averilor informaționale aleg varianta ariciului. Istoria ne oferă o mulțime de exemple referitoare la măsurile de protecție sau de apărare a valorilor informaționale. Nu vom mai
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
se bazează pe o singură metodă de „protecție fizică”, prin transformarea într-un bulgăre de ghimpi - cu scop de apărare -, a ariciului. În selectarea uneia dintre cele două metode, majoritatea realizatorilor de sisteme de securitate a averilor informaționale aleg varianta ariciului. Istoria ne oferă o mulțime de exemple referitoare la măsurile de protecție sau de apărare a valorilor informaționale. Nu vom mai zăbovi asupra lor, căci prezentul ne oferă o gamă foarte diversificată, greu de surprins prin multitudinea cazurilor înregistrate. Tocmai
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
Georgescu D. Elenă, 6 apartamente, București, str. Dobrici 10. 2808. Georgescu Sultană, 11 apartamente, București, str. Arhierul Calist 23, str. Călărași 238. 2809. Georgescu M. Ioan, 3 apartamente, București, str. Salvator 32a. 2810. Grigorov Alexandrina, 2 apartamente, București, str. Dimitrie Ariciul 16, str. Xenopol 3. 2811. Georgescu Manea, 3 apartamente, București, str. Avrig 58. 2812. Gross Iosif, 12 apartamente, București, str. Lucaci 88, str. Sf. Vineri 13. 2813. Gearinu Maria, 3 apartamente, București, str. Olimpului 37. 2814. Gerota Ion, 3 apartamente
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
o dezamăgire continuă, poetul spune „m-aș întoarce acasă - dar unde/ peste tot atârnă portrete pancarde și funde”, în timp ce toate principiile se dovedesc și ele lipsite de orice consistență, „prețul omului - afișat la târgul de vite/ ascunde-te într-un arici/ și învață să vezi cu buricele degetelor”. Poezia nu se mai poate defini decât prin raportare la o sterilitate autodivulgată, exasperantă, de care autorul reușește să se detașeze doar prin autoironie. Însă în acest caz autoironia nu ține de retorică
NIMIGEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288460_a_289789]
-
teatrală, semnătura lui putând fi întâlnită în „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Flacăra Iașului”, „Teatrul”, „Ateneu”, „România literară”, „Contemporanul”, „Familia”, „Orizont”, „Teatrul azi”, „Anuar de lingvistică și istorie literară”, „Monitorul”, „Timpul”, „Dacia literară”, „Scena”. A publicat două atrăgătoare cărticele pentru copii, Un arici pogonici, trei pitici și-un licurici (1972) și O-ntâmplare de mirare (1981), scenariul radiofonic Dănilă Prepeleac fiindu-i imprimat, în 1984, pe un disc Electrecord. Foarte legat de Studioul de Radio Iași, unde și-a trăit anii cei mai
PAIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288623_a_289952]
-
de câte ori are ocazia, „piste de lectură” în perspectiva unor spectacole care să valorifice înțelesurile perene. Scrise accesibil și atractiv, cursurile sale au un timbru personal și o anume culoare a expunerii, cucerind prin neascunsa plăcere de a povesti. SCRIERI: Un arici pogonici, trei pitici și-un licurici, Iași, 1972; O-ntâmplare de mirare, Iași, 1981; Confidențe la arlechin, Iași, 1985; Rebreanu, omul de teatru, Iași, 1995; Repere în teatrul antic grec și latin, Iași, 2000; Introducere în teatrul Renașterii, Iași, 2000
PAIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288623_a_289952]