773 matches
-
asemănător unui șuvoi de apă-spală sufletul nostru de toate mâhnirile, de reflecțiile despre agitația fără rost și ne impune să Înlăturăm gândurile păcătoase, invidia, neîncrederea În viitor, dorința de răzbunare. Energia salciei este de un verde deschis cu nuanțe argintii. Arinul este un vampir destul de slab, nu este capabil să influențeze considerabil energetismul omului. Totuși, relația cu el poate fi foarte utilă. Arinul normalizează anumite procese din organism, intensifică circulația sângelui, „curăță” canalele energetice și Îndeamnă la exerciții fizice pentru menținerea
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
păcătoase, invidia, neîncrederea În viitor, dorința de răzbunare. Energia salciei este de un verde deschis cu nuanțe argintii. Arinul este un vampir destul de slab, nu este capabil să influențeze considerabil energetismul omului. Totuși, relația cu el poate fi foarte utilă. Arinul normalizează anumite procese din organism, intensifică circulația sângelui, „curăță” canalele energetice și Îndeamnă la exerciții fizice pentru menținerea tonusului. Aura arinului are o nuanță roșiatic-brună V. UNIVERSUL PSIHIC INDIVIDUAL & REALITATEA CUANTICĂ 1. Psihologia Între Paradigma newtoniană și Paradigma cuantică Înțelegerea
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
vampir destul de slab, nu este capabil să influențeze considerabil energetismul omului. Totuși, relația cu el poate fi foarte utilă. Arinul normalizează anumite procese din organism, intensifică circulația sângelui, „curăță” canalele energetice și Îndeamnă la exerciții fizice pentru menținerea tonusului. Aura arinului are o nuanță roșiatic-brună V. UNIVERSUL PSIHIC INDIVIDUAL & REALITATEA CUANTICĂ 1. Psihologia Între Paradigma newtoniană și Paradigma cuantică Înțelegerea fenomenelor psihologice (Procese psihice, Activități psihice, Însușiri psihice) În condițiile noi, ale științei moderne, impune prezentarea unor precizări privind deosebirile fundamentale
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
Apostu (1934 -1986 Ilie Boca (n. 1937 Fluturi Însemnare XII lemn, ulei/carton, Casa muzeu „Nicu Enea” (1897 1960 Casa muzeu „Nicu Enea” - imagini din expoziția permanentă Autoportret Elvira ulei/pânză, ulei/pânză, Nud ulei/pânză, Interior din satul Valea Arinilor Corabii și bărci la Dubrovnik ulei/carton, ulei/pânză, Portretul scriitoarei Georgeta Cancicov Trandafiri în vas chinezesc ulei/pânză, ulei/pânză, Cultura pământului Păstoritul Vânătoarea și pescuitul Industria casnică țărănească Război de țesut cergi și cergă crudă Masa și roata
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
cotorul (măturii), nu mai crește. Coțofană Cînd cîntă coțofana aproape de casă, îți vin rudele. Coțofana vestește oaspeți. (Gh.F.C.) Covată Covățica în care se scaldă copilul să fie din lemn de brad sau de tei. Dacă se scaldă în covată de arin, copilul va petrece tot între străini. Dacă se pune covățica cu gura în jos ori cătră părete, copilul moare. Covata din care s-a vărsat scăldătoarea de la botez se răstoarnă cu fundul în sus - și toți joacă cu un șip
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
șoselei Motru-Baia de Aramă ,cu denumirea de „ prigoroiu ”. Din șosea se Întinde lunca, pînă În apa Motrului, ce hotărnicește proprietatea satului, fostă Săvoiu, de satele Meriș, RÎpa, Zegujani. Această luncă foarte bogată În produse agricole și fînețe, cu zăvoaie de arini, salcîmi și plopi pe marginea rîului Motru, era locul de muncă al țăranilor clăcași, locuri de scaldă și zbenguială a copiilor de pe ambele maluri ale rîului Motru. Cu Împroprietărirea din 1920-1922, o parte din moșie, În partea de apus, din
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
particulare în cadrul acestui domeniu. În partea superioară, domină zona forestieră, cu specii ca molid și stejar, iar în cea de silvostepă, fagul, gorunul și alți arbuști fructiferi (alun, afin, mur, măceș, porumbar). Zona de șes este dominată de sălcii, plop, arin (mai ales pe malurile apelor), dar și de întinse suprafețe cu pășuni și fânețe. Din păcate, defrișările masive 8 începute la 1900 și accentuate nepermis de mult în ultimele două decenii au modificat configurația floristică a zonei, având consecințe catastrofale
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
exemple diferite (în paranteză, se menționează prima atestare documentară, acolo unde e cazul): Adjudul Vechi, Băseștii (1864), Bârladul, Borșanii, Copăceștii (1864), Dealul Nou, Drăgugeștii (1864), Frumoasa, Fundul Tazlăului, Grigorena Hârja, Lucăceștii (1864), Nadișa (1864), Orășa, Schitul Frumoasa, Slobozia, Tărâța, Valea Arinilor, Văsieștii (1864). În legătură directă cu acest fenomen se află și schimbarea (sau înlocuirea ) vechilor numiri topice cu altele noi (uneori, cu determinări istorice evidente, alteori, subiectiv, pe cale oficială). Nu ne referim la situația municipiului Onești care, pentru o vreme
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Nadișa - Nadèșa - Nadeșul - Nadija - Nadișe - Nădășeni - Nidișu; Onești - Oinești - Onceștii - Ioneștii; Palanca - Pălanca - Palanga; Pochița - Pochițul; Pralea - Prilea - Bralea; Răcăuți - Răcăuții - Răcăușii - Răscăuții - Văcăuții (!); Ruginești - Rugeneștii - Ruginoasa - Rujeneștii; Stănești - Stăneștii - Stăneasca - Sineștii - Stănceștii; Șăsurile - Șesul - Șesurile; Tuta - Tutova - Tuța; Valea Arinilor - Valea Arenilor - Valea Arinelor - Valea Rinilor (!); Zemeș - Gemeșul - Zămeașii - Zămeștii - Zămișul - Zăureașii etc. etc. Din punct de vedere onomasiologic, materialul topic din Valea Trotușului poate fi încadrat în cele patru clase principale (care, la rândul lor, au alte subclase) stabilite
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
aici nume topice (simple sau compuse), precum următoarele: Arșița, Cărpiniș, Balta Lungă, Chetriș, Gropi, Râpi, Păltinata, Gura Văii; Bălătău, Brusturoasa, Dumbrava, Ferestrău, Izvorul Alb, Lunca, Oușoru, Plopu, Răchitiș, Runcu, Șanțu, Valea Rea, Albele, Bahna, Boiștea, Făgetul, Livada, Păltiniș, Sărata, Valea Arinilor ș.a.; II. Sociale: Costești, Mărcești, Motocești, Negoiești, Stănești, Vrânceni, Pralea, Bogdana, Cotul lui Briceag ș.a.; III. Istorice: Fata Moartă, Mănăstirea Cașin, Siliștea, Drumul Mocanilor, Căiuți, Straja etc.; IV. Psihologice: Calea Bătrână, Dezrobiți, Mânioasa etc. În ceea ce privește “comportamentul” lingvistic al toponimiei din
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
din formații pe teren românesc, prin derivare cu sufixe. Sufixele cele mai folosite sunt: -ești și -eni (pentru nume de localități), colectivele -et, -iș, -ărie și diminutivele -et, -el, -ică, -ioară, -iță. Selectăm doar câteva exemple ilustrative : Groapă, Mal, Măgură; Arini, Coasta, Crucea, Fântâna, Moara, Pădurea, Șesul, Valea ; Aluniș, Băncioaia, Cărpiniș, Cânepărie, Păltiniș, Borzești, Onești, Coțofănești, Urechești, Dărâmătura, Ciopești, Motocești, Rădeni, Lupărie, Lingurari, Viișoara, Dărmănești, Comănești, Poieni, Gutinaș, Poieniță, Dogărie, Măguricea, Pietricica, Ursoiu, Negroiu, Vrânceni, Sârboaia, Vărzărie, Lucăcești, Albeni, Bălăneasa, Bârsănești
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
ani. De peste patruzeci de ani, Michel Tournier (n. 1924, Paris) trăiește în casa parohială a unui sat din vecinătatea Orașului-Lumină. Romanul său de debut "Vineri sau Limburile Pacificului" (1967) a fost distins cu Marele Premiu al Academiei Franceze. Urmează "Regele Arinilor" (1970) încoronat cu Premiul Goncourt, "Meteorii" (1972), volumele de nuvele " Cocoșul de munte" (1978) și "Zborul vampirului" (1982). Romanele "Gaspar, Melchior și Balthazar", Fecioara și căpcăunul (1983), "Picătura de aur" (1986) consacră definitiv cariera unui prozator preocupat în egală măsură
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
sfântu-ți vin/ unde-n vin găsesc venin /eu de-acuma nu mai vin...// unde vin găsesc venin...// nu-i mai știu nici cui mă-nchin,/ pe ce perină mă-alin, /nu-i mai ști cum mă clatin/ ca frunzuca de arin,// nu-i griji pe unde-nsăr/ ca o mumă-ntr-adevăr// nu-i griji pe unde-nsăr...// unde-nsăr cu moartea-nsăr,/ Muma celui mai lung păr,// unde-nsăr, cu Moartea-nsăr/ Muma celui mai lung păr!". În imediata vecinătate aș așeza antologicul Rosarium (Ave Maria), în care
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de specialistul consultat consta în "deschiderea tuturor izvoarelor de la Aron Vodă, curățirea, sporirea și adunarea lor într-o casă impermeabilă de apă". Apoi, pentru conservarea și îmbelșugarea acelor izvoare, recomanda "a împlanta în acele locuri copaci cu frunza lată, precum arini și nuci", iar în eventualitatea utilizării țevilor din lemn, sugera și plantarea "copacilor de crini" pe coasta dealului de la Ciric. Raportul său n-a rămas fără urmări. La 1 septembrie 1841, cunoscutul economist Nicolae Suțu, în calitatea-i de membru
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Și unul și celălalt sunt ridicate în pustietăți. "Locurile rele" sunt semnalate de la început de narator prin surprinderea peisajului sinistru: Dacă aruncai privirea împrejur, la dreapta și la stânga, vedeai drumul de țară șerpuind spre culme, iară la vale (...) afară de câțiva arini ce stăteau grămadă din jos de podul de piatră, nu zăreai decât iarbă și mărăcini. La deal valea se strâmtează din ce în ce mai mult (...) pe culmea dealului de la stânga spre Ineu, se ivește ici și colo marginea unei păduri de stejar, iară
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
se taie Ușor, în vatră-arzînd, mireasmă dulce Împrăștiau departe-n tot ostrovul. La stative, lucrînd o pînzetură, Țesea zeița-n casă c-o suveică 85 De aur și cînta cu-atîta farmec. Iar peștera-mprejur era cu totul împădurită. Înfloreau puternici Arinii, plopii, chiparoșii negri, Mirositori. Și-acolo zburătoare 90 Se cuibăreau, ba huhurezi, ba ulii, Ba ciori limboase ce trăiesc pe mare. Iar mai încolo podidea în jurul Boltitei peșteri spornică-n putere O vie-nstrugurită. Și din patru 95 Fîntîni zidite-aproape-n șir
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
z.st.se.fa.; L6T5C2U5RXNX; Querco - Fagetea, Quercion pubescentis - Sessiliflorae, Me., Md., In., De. *Quercus robur L. (Stejar) - Ph., Eur. Frecv., z.silvost.-se.go.; L7T6CXUXRXNX; Querco - Fagetea, Aceri - Quercion, Me., Md., In., De. FAM. BETULACEAE *Alnus incana (L.) Moench (Arin alb) - Ph., Eur. Frecv., se.go.-e.bo.; L6T4C5U7R8NX; Alnenion glutinoso - incanae, Fraxinetalia, Me., In. FAM. CORYLACEAE *Carpinus betulus L. (Carpen) - Ph., Eur. centr. Frecv., z.silvost.-se.fa.; L4T6C4UXRXNX; Lathyro - Carpinion, Prunetalia spinosae, In., De. *Corylus avellana L. (Alun
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
privea cu ochii negri cât cepele în șanțul șoselei și, din fața umflată, violetă, scotea limba vânătă spre trecători. În stânga atârnau trei, uitîndu-se pe șoseaua dreaptă, nepăsători și neclintiți, dar cu creștetele lipite de crengile de deasupra. Doi erau într-un arin bătrân, mai sus ca ceilalți, iar mai încolo, pe o cracă subțire, care te miri cum nu se rupea, se vedea unul singuratic, cu mâinile legate la spate, scurt și slab, ca un copil, cu fața toată cafenie, ca și când ar
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
cap în ninsoare, Urcând în negre stânci diadema frunții, {EminescuOpIV 209} Prin șir de codri, palmi nălțați în soare, Prin lunci de dafin, pe-unde cresc măslinii, Smochini s-ațin pe verzi cărări în floare. Din prund înalță trunchii lor arinii În lunce risipiți, sub stânci ce pică Isvoare sar prin mușchii rădăcinii. Prin mândrele grădini în cer ridică Saraiuri albe cupole de aur. Cu sori pare plouată urbea-antică Și risipite prin dumbrăvi de laur Stau casele-albe, azile liniștite. Pe porți
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
pal], În văi de vis, în codri plini de cânturi, Atârnau arfe îngerești pe vânturi. Și tot ce codrul a gândit cu jale În umbra sa pătată de lumini, Ce spun: isvorul lunecând la vale, Ce spune culmea, lunca de arini, Ce spune noaptea cerurilor sale, Ce lunii spun luceferii senini Se adunau în râsul meu, în plînsu-mi, De mă uitam răpit pe mine însumi. În van cat întregimea vieții mele Și armonia dulcii tinereți; Cu-a tale lumi, cu mii
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
tundră: Tundra cu arbuști și subarbuști (silvotundra) preferă solurile umede și impermeabile din apropierea râurilor și lacurilor, la nord de pădurea de conifere. Dintre arbuști: mesteceni pitici (Betula nana, B.tortuosa, B.exilis), sălcii pitice (Salix arctica, S.glauca, S.lapponum), arini pitici (Alnus crispa, A.fruticosa); subarbuști: afinul (Vaccinium uliginosum), merișorul (Vaccinium vitis idea). Tundra higrofilă este reprezentată mai ales de formațiunile de mușchi, ocupă denivelările de relief unde se adună mai multă apă, unde se formează suprafețe mlăștinoase, turba de
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
din care cităm cîțiva reprezentanți: Afăna, Afinița, Afinicelul Mare (o „con tradicție în termeni“ toponimică), Alunul, Alunișul, Lescovița (< sl. lĕska, „alun“), Măgheruș (< magh. mogyorós, „acoperit cu aluni“), Muierău (Măierău, deformat prin etimologie populară), Aninișul, Aninoasa, Arinișul, Ilfovăț (îl< jalsa, jelsa „arin“), Agîrbiciul, Aghireș (< magh. egeres, „pădurice de arini“), Arțarul, Cleanov (sl. klĕnov, „de arțar“), Brazi, Brădești, Smida (< smidă, „loc cu pădure tînără“), Cărpiniș, Gabrovița (< sl. gabrov, „de carpen“ + sufixul -ița), Gherțeniș (magh. gyertyàn, „carpen“); Căliniș, Cătiniș, Cireși, Cornu, Cornetul, Cornișor (< cornișor
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Afinicelul Mare (o „con tradicție în termeni“ toponimică), Alunul, Alunișul, Lescovița (< sl. lĕska, „alun“), Măgheruș (< magh. mogyorós, „acoperit cu aluni“), Muierău (Măierău, deformat prin etimologie populară), Aninișul, Aninoasa, Arinișul, Ilfovăț (îl< jalsa, jelsa „arin“), Agîrbiciul, Aghireș (< magh. egeres, „pădurice de arini“), Arțarul, Cleanov (sl. klĕnov, „de arțar“), Brazi, Brădești, Smida (< smidă, „loc cu pădure tînără“), Cărpiniș, Gabrovița (< sl. gabrov, „de carpen“ + sufixul -ița), Gherțeniș (magh. gyertyàn, „carpen“); Căliniș, Cătiniș, Cireși, Cornu, Cornetul, Cornișor (< cornișor, „un arbore numit și brădișor, ploșnicar“), Cornu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
altă bază etimologică, anume entopicul romînesc dîmb sau variante ale acestuia, cu sensul „deal mic“, „delușor“, „colnic“, „mică ridicătură de pămînt“. Dîmbovița se integrează astfel unui cîmp toponimic, onomasiologic și lingvistic bogat: Lescovița (< sl. lĕska, „alun“), Ilfovăț (< bg. elchov, „de arini“), Cleanov (< bg. klĕn, „arțar“), Lăpușnic (< bg. lopuș < sl. lopuș, „brusture, captalan“), Gabrovița (cf. bg. gaber, „carpen“), Dranovăț (< sl. dren-, „corn, sînger“), Bucovăț (< sl. bŭkŭ, „stejar“), Isnovăț (< sl. Jasen, „frasin“), Breznița (< sl. brĕza, „mesteacăn“), Jablanița (< sl. jablanŭ, „măr“), Oravița (< Oreahovitsa < bg
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
afluent de stînga al pîrîului Mislea) este numit cu un diminutiv al Doftanei (ca în Olt > Olteț). Toponimele Dofteana (care desemnează un pîrîu de 26 km, afluent de dreapta al Trotușului, un sat în județul Bacău și o rezervație de arini în Depresiunea Dărmănești), Doftenița (diminutiv al primului) se află într-o altă zonă (Moldova) decît Doftana. Emil Petrovici mai consemnează un afluent de stînga al Doftanei, Doftenița și două sate (citate în Dicționarul lui Frunzescu de acum aproape o sută
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]