470 matches
-
regim, Bunicul. Dar evident că el va colabora cu miliția populară. Între 1945 și 1989 se întinde un ocean de pace și de literatură cu personaje cazone pacifiste, literatura de acest fel fiind de cea mai slabă calitate, ca și armia română. Sătule, se vede, de o lungă inactivitate, personajele militare reale se desfășoară din plin în decembrie 1989. Literatura de inspirație militară a acelui moment memorabil nu s-a scris încă. Pentru urechile și sufletul personajelor Curat constituțional! Muzica! Muzica
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
Modul electif a fost în toate epocele fatal acestor țări, încă de la începutul epocelor de decădere, căci ambițioșii ce visau la tron, uniți cu cei nemulțumiți după timpuri, au avut recurs la streini. Istoria ne arată un tablou destul de trist. Armiile de invazie streine, în principate, erau mai totdeauna călăuzite de români ambițioși. Unii alergau la poloni, alții la unguri, alții la turci, alții la hanul de tătari, cărora le promitea felurite avantage, toate cu perderea dreptului de autonomie al țărei
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
atunci armata lui Kutusof povestesc că, de mersurile forțate, bieții soldați cădeau în șanțurile drumurilor de țară și pe paveaua de lemn a Iașilor și, cu toată cumplita grabă, i-a trebuit patru luni ca să ajungă în fața aripei drepte a armiei împăratului francez; în fața corpului auxiliar de 34 000 de austriaci de sub generalul Schwartzemberg." Într-o asemenea împrejurare, Poarta nu avea nici grabă și nici interes să încheie pacea, cu atât mai puțin una defavorabilă ei. Ceea ce a silit-o să
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
zona stepelor. Inevitabil, a urmat o perioadă destul de lungă în care pentru a-și menține controlul asupra teritoriilor nord pontice, turco tătarii au fost nevoiți să se confrunte cu amenințarea rusă. În cele din urmă, sub Ecaterina a II a, armia rusă a luat sub stăpânire teritoriul dintre Bug și Nistru. Sub presiunea țaristă, construcția statului moldovenesc a fost zdruncinată puternic din temelii. Raptul Basarabiei, pe vremea lui Alexandru I, a fost consecința directă a preluării controlului de către Rusia a segmentului
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
poate trece cu vederea: aproape toate documentele ce făceau obiectul corespondenței dintre autoritățile românești, erau CENZURATE de către ocupanții bolșevici. Pe unele acte am găsit ștampilate următoarele cuvinte ce erau însoțite și de stema URSS: „Посмотрено Красная Армия цензуры (Posmotreno Krasnaia Armii țenzurî)”, ceea ce în traducere înseamnă: „Confruntat cu cenzura Armatei Roșii”. Prin urmare, posibilitatea transmiterii unor informații confidențiale fusese exclusă. De altfel, impunerea cenzurii rusești fusese prevăzută în mod expres în chiar textul Convenției de Armistițiu, respectiv articolul 16. b. Stalin
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
să aduc belșugul. Sfinția ta, trebuia să pun capăt uneltirilor doamnei Maria, ale Bălăceanului, trebuia să mpiedic pe generalul Heissler de-a mai intra în Țara Românească? Apoi, ce-i de mirare că împreună cu Tököly am pus la cale unirea armiei mele cu cele ale hanului și ale pașalelor? Cum s-au întâmplat acestea o scriu cronicile. Te-am avut sfetnic, nașule, și politica bătăliei de la Zărnești o făcuși domnia ta, dar planul de luptă era al nostru. Oamenii de munte, care
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
de plimbare triumfală, înru slava căreia să zbârnâie pana cronicarilor. Se vede că, pentru planurile de cucerire a Europei, lui Mahomed îi trebuia o izbândă repede și hotărâtoare împotriva ghiaurului de la răsăritul Carpaților. De aceea năpustea asupra Moldovei cu o armie așa de mare, într-un anotimp așa de neprielnic. Soliman Pașa țintea spre Suceava, spre cuibul vulturului. De cum a intrat în Moldova, Soliman Pașa a văzut că satele sunt arse, hambarele golite, fântânele astupate ori otrăvite. N-aveau otomanii unde
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
cunoaștere a pământului țării și la o adâncă pricepere în meșteșugul războiului. Harta bătăliei de la Podul Înalt Ștefan a rânduit oștirea moldoveană lângă Vaslui, în păduri și pe după dealuri, de o parte și de alta a văii pe unde înainta armia otomană. La încrengătura pâraielor Rahova și Vasluiul cu Bârladul, în 10 ianuarie 1475, armia lui Soliman s-a izbit cu tabăra moldovenilor. Ceața umplea valea Bârladului. Încredințați că se vor alege cu pradă bogată și glorie multă, osmanlâii înaintau cu
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
de la Podul Înalt Ștefan a rânduit oștirea moldoveană lângă Vaslui, în păduri și pe după dealuri, de o parte și de alta a văii pe unde înainta armia otomană. La încrengătura pâraielor Rahova și Vasluiul cu Bârladul, în 10 ianuarie 1475, armia lui Soliman s-a izbit cu tabăra moldovenilor. Ceața umplea valea Bârladului. Încredințați că se vor alege cu pradă bogată și glorie multă, osmanlâii înaintau cu hotărâre. Ștefan le-a venit în ajutor: a pus un pâlc de buciumași și
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
multă, osmanlâii înaintau cu hotărâre. Ștefan le-a venit în ajutor: a pus un pâlc de buciumași și trâmbițași să sune semnalul luptei dinspre dealul Rediului, ca Soliman să creadă că acolo-i grosul oștirii moldovene și să-și împingă armia cât mai înainte, cât mai repede și cât mai orbește prin ceață și prin smârcuri în ușor dezgheț. Spre norocul românilor, Soliman s-a purtat întocmai cum și-a închipuit Ștefan Vodă că se va purta. Ațâțat parcă de zvonul
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
năpustească asupra vrăjmașului cu toată puterea, cu toată mânia, cu toată vitejia. Și, asemeni tuturor marilor eroi, nu s-a cruțat nici pe sine și a dat asalt în fruntea alor săi, în miezul cel îndârjit și mai fioros al armiei otomane. „Pericolul ar fi devenit foarte mare - scrie cronicarul polonez Dlugosz - dacă nu s-ar fi aruncat Ștefan însuși în linia de luptă a turcilor”. Asta a aprins și mai mult inimile românilor. Dar nici Soliman nu era un general
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
dinspre toate unghiurile zării. În frunte, Ștefan Vodă însuși, cu căpitanii lui în jur. Loveau fără milă și fără cruțare. Coiful, buzduganul și sabia lui Ștefan cel Mare Și cum, pe atunci, de obicei artileria deschidea lupta, Soliman și toată armia lui s-au înspăimântat: au crezut că moldovenii abia acum încep bătălia. Vălmășagul a devenit așa de groaznic, de haotic, încât marea mulțime a turcilor apărea nu ca o certitudine a victoriei sperate, ci, mai degrabă, o primejdie pentu soarta
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
a se supune fierului. Cei care au răzbit prin luncă după ce au tăiat-o cu săbiile, au dat de alte bălți. Au năzuit mai departe și i-au întâmpinat vânători de oameni care-i așteptau la locuri poruncite. Din toată armia aceea soarele de a doua zi nu a mai luminat decât ghemuri spârcuite. Unele au fugit cătră Ionășești la vadul Siretului și de acolo cătră Oblucița, altele s-au plecat ostașilor moldoveni. În unii prinși au lucrat crâncen paloșele răzășilor
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
De la București se scrie că... în astă Politie [oraș], urmasă [se numeraseră] câteva cazuri de holeră: însă, unde și unde, astfeliu că epidemia nu înfățoșa decât un caracter sporadic. Cea mai mare parte din acele cazuri s-au declarat între armiea turcească, pe lângă care apoi, mai toate au fost urmate de însănătoșire"421. În sfârșit, o scurtă notiță din "Telegraful romîn" de la Sibiu, din 17/29 noiembrie 1854, menționează că "în București iarăși grasase [bîntuise] holera, așijderea și în Craiova"422
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
de stânci căciule, salutând întunecat; Iar hlamida lui cea albă svîrle falduri de zăpadă, Când el brațul își ridică strigând stîncelor să cadă, Mișcând codrii de răsună în imperiul lor urcat. {EminescuOpIV 135} Și-n zenit opri oștirea-i peste armia romană. "Decebal - el strigă-n nouri - îi detun, îi iau în goană Și Danubiul o să bee a lor sacre legiuni". Decebal s-arată palid în fereasta naltă-ngustă, Și coroana și-o ridică cătr-imaginea augustă Și se uită cu durere
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
a lor sacre legiuni". Decebal s-arată palid în fereasta naltă-ngustă, Și coroana și-o ridică cătr-imaginea augustă Și se uită cu durere la divinii săi străbuni. Iar pe plaiuri verzi de munte oștile-urbei risipite Privesc cerul, zeii dacici, armiile lor pornite - Rupt e șirul lor pe-a locuri de al soarelui foc roș. Pe un trunchi înnalt de stâncă chiar Cesarul stă-n uimire: "Ridicați semnele Urbei înspre-a cerului oștire Și strigați: Cu noi e Roma! " - Codri-adînci și
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
al soarelui foc roș. Pe un trunchi înnalt de stâncă chiar Cesarul stă-n uimire: "Ridicați semnele Urbei înspre-a cerului oștire Și strigați: Cu noi e Roma! " - Codri-adînci și-ntunecoși Clocotesc de lungul freamăt și de-a armelor sunare. Armia: "Cu noi e Roma" - Acvilele-i ard în soare. Van din Sarmisegetusa vin săgeți în roșii ploi, Scuturi se îndrept spre dânsa oprind grindina de-aramă, Zeii urlă - stânci se clatin, norii-n fâșii se distramă Și de fulgeri lungi
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
lor sânge care-n râuri ude, roșii, de-auroră, Împle-a norilor spărture cu mari lacuri de rubin. Norii fug și se desfășur - bolta limpede se-ndoaie. În zenit stau zeii Romei în auritele lor straie, Lăncile și-ncrucișează privind armia din văi; A lor chipuri luminoase strălucesc frumoase-n soare, Ei și-ntorc caii cei falnici și-auritele lor care Spre apus - iar roșul soare îi urmează-ncet pe ei. Zeii Daci ajung la marea, ce deschide-a ei portale
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Ziua a fugit în lumea mării Și pe culmile de munte focuri au aprins străjerii; Ca și pete mari de aur n-umbra văilor adânci, Ele par suspinse-n nouri. Lângă foc străjerii-aruncă Pe pereții suri de piatră umbra lor fantastic-lungă. Armia doarme pe pajiști ridicate și sub stânci. {EminescuOpIV 138} Sub o stâncă lângă focul ce pereții îi afumă, Cesaru-i culcat pe paie, singur, cu-a lui grije numa; Sub el văile adânce pline de neguri și somn. El privea la
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
popor care istoricește e și mai străin de noi decât muscalii, au șters fără tranziție vechea stare de lucruri [de] pe fața pământului nostru, încît se pare că obiceiul pământului și clasele soțiale s-au luat cu colbul de pe tălpile armielor rusești de invazie și s-au ras deodată cu bărbile boierilor vechi, pe cari le-au făcut sprafcă frizorii franțuji. Vorbind cu temei, românii sunt un popor cu minte și așezat. Românul nostru are acea doză de scepticism, atât de
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
de ani de când există, problemele nutriționale ale tuturor cetățenilor săi? Hai, nu ale tuturor, dar măcar ale 80%, 70% dintre ei. Atâta să fi făcut, să le dea de mâncare, să n-aibă atâția tuberculoși. Și de unde stima asta pentru armia română? N-a câștigat de una singură nici un război, când s-a numărat printre Învingători a avut nevoie de arbitraj ca să profite cât de cât. Cum să devii bărbat Într-o armată fără coaie? Ce țară mai e și aia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
din P-ța Unirii cu un concurs de desene având ca subiect cartierul Cetate (participă 30 de elevi din clasele V-VIII de la Liceul „Nikolaus Lenau”, Liceul de Arte Plastice și Palatul Copiilor); la ora 15,30, la Galeria Pro Armia din Piața Libertății - vernisajul unei expoziții foto cu imagini din Cetate; la ora 17,30, între Piața Victoriei și Parcul Rozelor se va desfășura parada costumelor populare ale etniilor conlocuitoare din cartier; la ora 18,30, în Parcul Rozelor - spectacol
Agenda2006-17-06-general1 () [Corola-journal/Journalistic/284924_a_286253]
-
Expoziția de proiecte „Norul“ (9-14); Centrul Galeria Helios: Sculptură Octavian Maxim (9-18, S 9-15, D închis); Arta plastică europeană, secolele XVI-XX, din colecția Muzeului Banatului (9-16); Mansarda Facultății de Arte (str. Oituz nr. 8): Expoziție de proiecte (9-18); Galeria Pro Armia: Icoane pe lemn, Dan Vifor Pichiu (10-16); Galleria 28: Pictură Stela Lie (programări la tel. 246 599); Caffee Erick’s: Expoziție de fotografie (9-24); Carola’s (str. Mărășești nr. 14): Pictură Dana Acea (10-18); Muzeul de Artă Veche Religioasă de la
Agenda2005-49-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284469_a_285798]
-
asupra intrării în Rusia și trupele rusești se-ntorceau în marș forțat, în ruptul capului, luând fața pământului românesc pe tălpile lor. Cine i-a văzut întorcîndu-se, căzând pe drumurile țării de osteneală, nu putea zice că aceasta era o armie învingătoare, nici nu putea crede că peste curând succesele acelei armii aveau a-i câștiga o provincie. Se știe că diplomația engleză, împreună cu vânzarea beiului grec Moruzi, a fost cauza cesiunii Basarabiei. Beiul grec și-au pierdut capul. Anglia e
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
forțat, în ruptul capului, luând fața pământului românesc pe tălpile lor. Cine i-a văzut întorcîndu-se, căzând pe drumurile țării de osteneală, nu putea zice că aceasta era o armie învingătoare, nici nu putea crede că peste curând succesele acelei armii aveau a-i câștiga o provincie. Se știe că diplomația engleză, împreună cu vânzarea beiului grec Moruzi, a fost cauza cesiunii Basarabiei. Beiul grec și-au pierdut capul. Anglia e pedepsită abia astăzi. Și când Moldova au căpătat îndărăt o parte
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]