KorAP: Find »[drukola/base=aromân & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...11 12 13 ...31 >

752 matches

Corola-publishinghouse/Science/285983_a_287312

, Tache (1885, Avdela, Grecia - 1971, Avdela, Grecia), poet. A absolvit, ca mai toți scriitorii aromâni din generațiile mai vechi, liceul românesc din Bitolia, în Macedonia, după care urmează, la București, cursurile Școlii Superioare de Agricultură de la Herăstrău. În 1910, obține titlul de inginer agronom. În 1910-1911, e în fruntea revistei „Lilicea Pindului”, alături de alți entuziaști

CACIONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/285983_a_287312]
din Bitolia, în Macedonia, după care urmează, la București, cursurile Școlii Superioare de Agricultură de la Herăstrău. În 1910, obține titlul de inginer agronom. În 1910-1911, e în fruntea revistei „Lilicea Pindului”, alături de alți entuziaști animatori ai mișcării culturale și artistice aromâne. C. este poetul aromân cel mai apropiat structural de George Coșbuc. Ca și acesta, C. „povestește” lirico-epic, remarcându-se prin virtuozitate prozodică. Participă și el, intens, la bucuriile și amărăciunile subiecților lirici, până la a se confunda întru totul cu ei

CACIONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/285983_a_287312]
după care urmează, la București, cursurile Școlii Superioare de Agricultură de la Herăstrău. În 1910, obține titlul de inginer agronom. În 1910-1911, e în fruntea revistei „Lilicea Pindului”, alături de alți entuziaști animatori ai mișcării culturale și artistice aromâne. C. este poetul aromân cel mai apropiat structural de George Coșbuc. Ca și acesta, C. „povestește” lirico-epic, remarcându-se prin virtuozitate prozodică. Participă și el, intens, la bucuriile și amărăciunile subiecților lirici, până la a se confunda întru totul cu ei. Așa se întâmplă, între

CACIONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/285983_a_287312]
Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083

spirit deschis, neferindu-se să includă printre lecturile sale, de preferință filosofice, chiar și scrierile lui David Strauss, susținătorul tezei că persoana și faptele lui Iisus sunt plăsmuiri mitice. Mama, Ana (n. Moga), tot dintr-o familie preoțească, de origine aromână, compensa puțina instrucție școlară cu bogate cunoștințe folclorice. Viitorul poet a început să vorbească abia la patru ani și n-a reușit niciodată să pronunțe ușor consoana r. Cursul primar îl începe în satul natal (1901), continuând la școala săsească

BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578

scrie el în Ideen zur Geschichte der Philosophie der Menscheit - merită o atenție deosebită, ei nefiind niște străini, ci reprezentând un vechi neam european. Este posibil ca aceste trimiteri să fie făcute la românii din sudul Dunării, probabil la acei aromâni studenți la Halle sau în alte universități europene pe care Thunmann îi amintise în lucrarea Untersuchungen über die Geschichte der Ostlichen europäischen Völker. Se prea poate ca și aceste referințe să explice de ce ideile politice, dar și cele estetice, stârnesc

Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
Corola-publishinghouse/Science/285517_a_286846

, Ovidia (30.IX.1932, Silistra), poetă și istoric literar. Este fiica Angelei (n. Cicani) și a lui Nicolae Babu, inspector la Banca Națională a României, scriitor în dialect aromân. După absolvirea Facultății de Limba și Literatura Română din cadrul Universității București (1955), a fost repartizată la Catedra de istoria literaturii române, unde a funcționat ca asistent universitar până în 1978, când s-a pensionat medical. În același an a obținut titlul

BABU. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/285517_a_286846]
Corola-publishinghouse/Science/285531_a_286860

Sunt de subliniat și fluența memoriilor lui, firescul rostirii, care le conferă nu doar emoția unui tulburător document de suflet, ci și calitatea de pagini de autentică literatură. B. a scris și poezie, în limba română, ca și în grai aromân. În mod deosebit este de menționat culegerea Cântiți tră niagărșiri [Cântece spre neuitare] (1996). Sorgintea celor mai multe dintre poeme sunt tot închisorile comuniste: „Majoritatea poeziilor [...] din această carte au fost scrise în temnițele comuniste”, mai întâi în minte, „pe vremea când

BACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/285531_a_286860]
Corola-publishinghouse/Science/286064_a_287393

timp redactor la revistele „Tomis” și „Tribuna școlii”, funcționează și în calitate de consilier în Consiliul Culturii (1970-1974). Este redactor-șef, din 1974, al revistei „Livres roumains”. În 1990, fondează revista macedoromână „Deșteptarea” și în 1994, revista „Dimândarea” (publicație trimestrială în dialect aromân). În 1992, devine președinte al Fundației Culturale Aromâne „Dimândarea părintească”. Debutează cu proză, în 1959, la „Flamura Prahovei”, colaborând apoi cu proză, versuri, articole și cronici literare la „Contemporanul”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „România literară”, „Ateneu”, „Astra” ș.a. Neconvingând cu placheta

CANDROVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286064_a_287393]
funcționează și în calitate de consilier în Consiliul Culturii (1970-1974). Este redactor-șef, din 1974, al revistei „Livres roumains”. În 1990, fondează revista macedoromână „Deșteptarea” și în 1994, revista „Dimândarea” (publicație trimestrială în dialect aromân). În 1992, devine președinte al Fundației Culturale Aromâne „Dimândarea părintească”. Debutează cu proză, în 1959, la „Flamura Prahovei”, colaborând apoi cu proză, versuri, articole și cronici literare la „Contemporanul”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „România literară”, „Ateneu”, „Astra” ș.a. Neconvingând cu placheta Poeme (1973), C. se afirmă în domeniul criticii

CANDROVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286064_a_287393]
de intrare în subiect caracterizează mai toate cronicile și profilurile scriitoricești realizate de C., selectiv reținute în volumele Alfabet liric (1974), Poeți și poezie (1980), Printre poeți (1983). Poetul își relevă pe deplin sensibilitatea abia în versurile scrise în dialect aromân (Nihadz, 1980), în prelucrările pe motive aromâne (Povești de la Miazăzi, 1976, Trei balade aromâne, 1980, Ore de aur, 1983) sau în transpunerile în limba literară ale unor creații în dialect (Antologie lirică aromână, 1975, Antologie de proză aromână, 1977, Un

CANDROVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286064_a_287393]
cronicile și profilurile scriitoricești realizate de C., selectiv reținute în volumele Alfabet liric (1974), Poeți și poezie (1980), Printre poeți (1983). Poetul își relevă pe deplin sensibilitatea abia în versurile scrise în dialect aromân (Nihadz, 1980), în prelucrările pe motive aromâne (Povești de la Miazăzi, 1976, Trei balade aromâne, 1980, Ore de aur, 1983) sau în transpunerile în limba literară ale unor creații în dialect (Antologie lirică aromână, 1975, Antologie de proză aromână, 1977, Un veac de poezie aromână, 1985). Romanul „de

CANDROVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286064_a_287393]
selectiv reținute în volumele Alfabet liric (1974), Poeți și poezie (1980), Printre poeți (1983). Poetul își relevă pe deplin sensibilitatea abia în versurile scrise în dialect aromân (Nihadz, 1980), în prelucrările pe motive aromâne (Povești de la Miazăzi, 1976, Trei balade aromâne, 1980, Ore de aur, 1983) sau în transpunerile în limba literară ale unor creații în dialect (Antologie lirică aromână, 1975, Antologie de proză aromână, 1977, Un veac de poezie aromână, 1985). Romanul „de sertar” Marea Serenității (I-II, 1996), aducând

CANDROVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286064_a_287393]
sensibilitatea abia în versurile scrise în dialect aromân (Nihadz, 1980), în prelucrările pe motive aromâne (Povești de la Miazăzi, 1976, Trei balade aromâne, 1980, Ore de aur, 1983) sau în transpunerile în limba literară ale unor creații în dialect (Antologie lirică aromână, 1975, Antologie de proză aromână, 1977, Un veac de poezie aromână, 1985). Romanul „de sertar” Marea Serenității (I-II, 1996), aducând ca personaje de prim-plan comunitățile de aromâni, martore și victime ale unor timpuri istorice potrivnice, evidențiază la C.

CANDROVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286064_a_287393]
în dialect aromân (Nihadz, 1980), în prelucrările pe motive aromâne (Povești de la Miazăzi, 1976, Trei balade aromâne, 1980, Ore de aur, 1983) sau în transpunerile în limba literară ale unor creații în dialect (Antologie lirică aromână, 1975, Antologie de proză aromână, 1977, Un veac de poezie aromână, 1985). Romanul „de sertar” Marea Serenității (I-II, 1996), aducând ca personaje de prim-plan comunitățile de aromâni, martore și victime ale unor timpuri istorice potrivnice, evidențiază la C. o putere de construcție epică

CANDROVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286064_a_287393]
prelucrările pe motive aromâne (Povești de la Miazăzi, 1976, Trei balade aromâne, 1980, Ore de aur, 1983) sau în transpunerile în limba literară ale unor creații în dialect (Antologie lirică aromână, 1975, Antologie de proză aromână, 1977, Un veac de poezie aromână, 1985). Romanul „de sertar” Marea Serenității (I-II, 1996), aducând ca personaje de prim-plan comunitățile de aromâni, martore și victime ale unor timpuri istorice potrivnice, evidențiază la C. o putere de construcție epică, o forță de individualizare a eroilor

CANDROVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286064_a_287393]
stilistică deosebite. „Roman epopeic”, cum pe bună dreptate a fost caracterizat, Marea Serenității configurează un univers, deși pitoresc, esențial tragic, puțin familiar literaturii române. Nemaiputând suporta șicanele și acțiunile desnaționalizante (incendierea școlii în limba maternă, arderea bisericii etc.), o colectivitate aromână din Grecia, satul Codruva, emigrează în România, căzând, aici, pe pământul nădăjduit al făgăduinței, în capcanele unor succesive dictaturi devastatoare (carlistă, antonesciană, comunistă). Protagonistul, Iancu Paticina, om cu orientare de stânga (în sensul vest-european al cuvântului), sfârșește la Canalul Dunăre-Marea

CANDROVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286064_a_287393]
alunecări spre poezie, Marea serenității este una dintre aparițiile reprezentative ale ultimului deceniu al secolului trecut. SCRIERI: Poeme, București, 1973; Alfabet liric, București, 1974; Porni racheta, București, 1974; Povești de la Miazăzi, București, 1976; Poeți și poezie, București, 1980; Trei balade aromâne, București, 1980; Nihadz, București, 1980; Printre poeți, Cluj-Napoca, 1983; Ore de aur, București, 1983; Literatura română pentru copii, București, 1988; Aromânii ieri și azi, Craiova, 1995; Marea Serenității, I-II, București, 1996; Caleidoscop aromân, I-V, București, 1998-2000; Carte de

CANDROVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286064_a_287393]
și poezie, București, 1980; Trei balade aromâne, București, 1980; Nihadz, București, 1980; Printre poeți, Cluj-Napoca, 1983; Ore de aur, București, 1983; Literatura română pentru copii, București, 1988; Aromânii ieri și azi, Craiova, 1995; Marea Serenității, I-II, București, 1996; Caleidoscop aromân, I-V, București, 1998-2000; Carte de vacanță pentru aromâni, București, 2001. Antologii: Antologie lirică aromână, București, 1975; Antologie de proză aromână, București, 1977; Un veac de poezie aromână, introd. edit., București, 1985 (în colaborare cu Kira Iorgoveanu); Erori de calcul

CANDROVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286064_a_287393]
1983; Ore de aur, București, 1983; Literatura română pentru copii, București, 1988; Aromânii ieri și azi, Craiova, 1995; Marea Serenității, I-II, București, 1996; Caleidoscop aromân, I-V, București, 1998-2000; Carte de vacanță pentru aromâni, București, 2001. Antologii: Antologie lirică aromână, București, 1975; Antologie de proză aromână, București, 1977; Un veac de poezie aromână, introd. edit., București, 1985 (în colaborare cu Kira Iorgoveanu); Erori de calcul. Poeți români în grai aromân, București, 2000. Ediții: Nida Boga, Voshopolea, pref. edit., București, 1994

CANDROVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286064_a_287393]
Literatura română pentru copii, București, 1988; Aromânii ieri și azi, Craiova, 1995; Marea Serenității, I-II, București, 1996; Caleidoscop aromân, I-V, București, 1998-2000; Carte de vacanță pentru aromâni, București, 2001. Antologii: Antologie lirică aromână, București, 1975; Antologie de proză aromână, București, 1977; Un veac de poezie aromână, introd. edit., București, 1985 (în colaborare cu Kira Iorgoveanu); Erori de calcul. Poeți români în grai aromân, București, 2000. Ediții: Nida Boga, Voshopolea, pref. edit., București, 1994, La stani, postfața edit., București, 1996

CANDROVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286064_a_287393]
ieri și azi, Craiova, 1995; Marea Serenității, I-II, București, 1996; Caleidoscop aromân, I-V, București, 1998-2000; Carte de vacanță pentru aromâni, București, 2001. Antologii: Antologie lirică aromână, București, 1975; Antologie de proză aromână, București, 1977; Un veac de poezie aromână, introd. edit., București, 1985 (în colaborare cu Kira Iorgoveanu); Erori de calcul. Poeți români în grai aromân, București, 2000. Ediții: Nida Boga, Voshopolea, pref. edit., București, 1994, La stani, postfața edit., București, 1996. Repere bibliografice: Ulici, Prima verba, I, 62-64

CANDROVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286064_a_287393]
Carte de vacanță pentru aromâni, București, 2001. Antologii: Antologie lirică aromână, București, 1975; Antologie de proză aromână, București, 1977; Un veac de poezie aromână, introd. edit., București, 1985 (în colaborare cu Kira Iorgoveanu); Erori de calcul. Poeți români în grai aromân, București, 2000. Ediții: Nida Boga, Voshopolea, pref. edit., București, 1994, La stani, postfața edit., București, 1996. Repere bibliografice: Ulici, Prima verba, I, 62-64; Atanasie Nasta, „Un veac de poezie aromână”, TBR, 1986, 15; Constantin Cubleșan, Literatura pentru copii, RL, 1989

CANDROVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286064_a_287393]
cu Kira Iorgoveanu); Erori de calcul. Poeți români în grai aromân, București, 2000. Ediții: Nida Boga, Voshopolea, pref. edit., București, 1994, La stani, postfața edit., București, 1996. Repere bibliografice: Ulici, Prima verba, I, 62-64; Atanasie Nasta, „Un veac de poezie aromână”, TBR, 1986, 15; Constantin Cubleșan, Literatura pentru copii, RL, 1989, 22; Dicț. scriit. rom., I, 530-531; Ovidiu Ghidirmic, Un roman-epopee al exodului românesc, R, 1998, 7-8; Opriță, Anticipația, 449-450. I.O.

CANDROVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286064_a_287393]
Corola-publishinghouse/Science/286093_a_287422

, Ioan D. (11.II.1841, Avdela, Grecia - 13.I.1921, Iași), folclorist și traducător. Fiu al unor țărani aromâni, C. urmează cursurile școlilor primare și secundare aromânești din Avdela, Gureanță și Vlaho-Clisura. Din 1856, studiază filologia la Atena, și după absolvire, vine în România. Obține un post de profesor la Gimnaziul Central din Iași, devenind, din 1866, și profesor

CARAGIANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286093_a_287422]
Corola-publishinghouse/Science/286103_a_287432

, Zaharia (1776 sau 1784, Brașov - 6.X.1856, București), editor și publicist. Fiu al unui negustor aromân, Gheorghe Constantin Carcalechi, stabilit în Brașov, și al Mariei (n. Ciurcu), vara lui D. Eustatievici, C. ajunge, urmând o școală de comerț în Buda, „ferlegher” (editor), din 1812, al Tipografiei Universității. Tipărește (și prefațează) tălmăciri din S. Gessner, Voltaire, D.

CARCALECHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286103_a_287432]