1,035 matches
-
, M.[ihail] G. (1.IV.1893, Mețova, Grecia - 1959, București), poet, prozator și gazetar. Tatăl lui S., Guli Papageorge Samarineanu, era un ardent luptător pentru păstrarea identității etnice a aromânilor din Pind, cognomenul luându-și-l de la localitatea Samarina, unde se stabilise. Ideea independenței acestei localități și a zonei limitrofe o va plăti cu moartea soției sale, el însuși scăpînd doar printr-un miracol. Viitorul scriitor primise, probabil, la naștere
SAMARINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289453_a_290782]
-
în însuflețirea unui personaj ideal, ca și în atingerea obiectivității se înregistrează în romanul Kyazim, care ar fi trebuit să fie o reconstituire veridică a revoluției „junilor turci”, interesantă ca suită de evenimente, dar și pentru reflexul lor în viața aromânilor. Totuși, mai importantă decât încercările lui poetice și prozastice este contribuția adusă de S. la apariția revistelor „Cele trei Crișuri” și „Familia”. Punându-și în aplicare crezul că o publicație apărută în provincie nu trebuie să fie oglinda și promotoarea
SAMARINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289453_a_290782]
-
dramatică, a stingerii unei lumi ancestrale, a pierderii speranțelor, de unde și tonalitatea adesea apocaliptică. Prozodia, bogată și variată, adaptează tradiția cultă la specificul expresiei folclorice dialectale. Romanele Tragedia unei idile (1928) și Calvarul neamului (1931) încearcă să surprindă tot destinul aromânilor din Pind, grefând elemente mitologice, istorice și etnografice pe structuri de melodramă. SCRIERI: Poezii lirice-eroice, București, 1907; File rupte din viața aromânilor, I, Chișinău, 1919; Poezii, pref. Tache Papahagi, București, 1926; Tragedia unei idile, Chișinău, 1928; Calvarul neamului (Exodul aromânilor
TULLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290298_a_291627]
-
specificul expresiei folclorice dialectale. Romanele Tragedia unei idile (1928) și Calvarul neamului (1931) încearcă să surprindă tot destinul aromânilor din Pind, grefând elemente mitologice, istorice și etnografice pe structuri de melodramă. SCRIERI: Poezii lirice-eroice, București, 1907; File rupte din viața aromânilor, I, Chișinău, 1919; Poezii, pref. Tache Papahagi, București, 1926; Tragedia unei idile, Chișinău, 1928; Calvarul neamului (Exodul aromânilor), București, 1931; [Versuri], UVPA, 85-137; Puizii, pref. Dina Cuvata, Syracuse (SUA), 1989; Murmintsă fâră crutsi, îngr. Eva Catrinescu și Dina Cuvata, Syracuse
TULLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290298_a_291627]
-
aromânilor din Pind, grefând elemente mitologice, istorice și etnografice pe structuri de melodramă. SCRIERI: Poezii lirice-eroice, București, 1907; File rupte din viața aromânilor, I, Chișinău, 1919; Poezii, pref. Tache Papahagi, București, 1926; Tragedia unei idile, Chișinău, 1928; Calvarul neamului (Exodul aromânilor), București, 1931; [Versuri], UVPA, 85-137; Puizii, pref. Dina Cuvata, Syracuse (SUA), 1989; Murmintsă fâră crutsi, îngr. Eva Catrinescu și Dina Cuvata, Syracuse (SUA), 1993; Golgota-a Farăljei, îngr. Tiberius Cunia și Dina Cuvata, Syracuse (SUA), 2002. Repere bibliografice: Mihail Dragomirescu, „Poezii
TULLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290298_a_291627]
-
lirice-eroice”, CVC, 1907, 11; Liviu Marian, Un scriitor aromân: Nuși Tulliu, „Sfatul Țării”, 1919, 385-386; T. Hagi-Goga, Mistralismul și Tulliu Nuși, „Peninsula Balcanică”, 1930, 3-4; Predescu, Encicl., 866; Scarlat, Ist. poeziei, II, 200-201; Hristu Cândroveanu, Nuși Tulliu, UVPA, 82-84; Cândroveanu, Aromânii, 72-76, 163-164; Dicț. scriit. rom., IV, 608-609. D. M.
TULLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290298_a_291627]
-
Velo Molovișteanu și dedicată tatălui său „ca semn de recunoștință și deosebită vrere”, V. publică în 1903 o culegere de proze scurte, urmată în 1905 de Cântițe junești, un fel de „cântece de vitejie” care l-au făcut faimos printre aromâni. Aici și-a strâns cele mai importante balade, care se aflau deja pe buzele oricărui aromân trecut prin școală, multe recitate cu diferite ocazii. Dintre acestea, cea mai cunoscută este Șana și ardirea-a Gramostil’ei, evocare a marelui centru aromânesc
VELO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290485_a_291814]
-
1903 o culegere de proze scurte, urmată în 1905 de Cântițe junești, un fel de „cântece de vitejie” care l-au făcut faimos printre aromâni. Aici și-a strâns cele mai importante balade, care se aflau deja pe buzele oricărui aromân trecut prin școală, multe recitate cu diferite ocazii. Dintre acestea, cea mai cunoscută este Șana și ardirea-a Gramostil’ei, evocare a marelui centru aromânesc aflat în masivul muntos Gramos din Grecia. Clădită pe ideea că onoarea primează în orice împrejurare
VELO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290485_a_291814]
-
227-235; Shana shi ardirea-a Gramostil’ei, îngr. Tiberius Cunia, New York, 1991; ed. (Șana și arderea-a Gramostilei), pref. Hristu Cândroveau, Constanța, 1991. Repere bibliografice: Șerban Cioculescu, O nouă „Antologie lirică aromână”, RL, 1975, 42; Scarlat, Ist. poeziei, II, 201; Cândroveanu, Aromânii, 80-82. Hr. C.
VELO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290485_a_291814]
-
versurile lui Mihai Eminescu, Lucian Blaga ș.a., a îngrijit o antologie de poezie aromână în trei volume (2001), panoramând perioada clasică (de la Zicu Araia la Petru Vulcan), modernă și contemporană. Prima carte al lui Z., Căntitsi tră armănami - Cântece pentru aromâni, apărută în 1992, deși autorul încredințase unei edituri încă din 1965 manuscrisul intitulat Flueara-a Pindului (Cavalul Pindului), adună poeme scrise de-a lungul vieții în dialectul aromân, dar și cu multe versiuni proprii în româna literară. Cu o vizibilă ușurință
ZEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290723_a_292052]
-
din 1965 manuscrisul intitulat Flueara-a Pindului (Cavalul Pindului), adună poeme scrise de-a lungul vieții în dialectul aromân, dar și cu multe versiuni proprii în româna literară. Cu o vizibilă ușurință a versificării, variind ritmurile, poetul evocă locurile natale, vatra aromânilor de la sudul Dunării (Doleani, satul meu frumos, Crușova, sat minunat), istoria tracă (Frumoasă, neuitată Macedonie), pe Alexandru Macedon („Strămoșule, falnicu-ți nume/Solar străluci-va în veac./ Țâșnit ca un fulger în lume/Din clocotul sângelui trac”) și deplânge pierderea graiului
ZEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290723_a_292052]
-
liber în văzduh, / Ca o vrabie, ca un porumb / Slobozit din temnița de plumb?” (A mai căzut o stea...). Z. publică și câteva povestiri, precum și romanul istoric Vulturii Pindului (2002), în care zugrăvește un episod al conflictelor uneori sângeroase dintre aromânii și grecii din Macedonia la începutul secolului trecut, reconstituire a atmosferei de epocă din Balcani, într-o proză relevabilă prin tăietura frazei, a istorisirii și prin câteva caractere puternice. SCRIERI: Căntitsi tră armănami - Cântece pentru aromâni, îngr. și pref. Tiberius
ZEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290723_a_292052]
-
conflictelor uneori sângeroase dintre aromânii și grecii din Macedonia la începutul secolului trecut, reconstituire a atmosferei de epocă din Balcani, într-o proză relevabilă prin tăietura frazei, a istorisirii și prin câteva caractere puternice. SCRIERI: Căntitsi tră armănami - Cântece pentru aromâni, îngr. și pref. Tiberius Cunia, Syracuse (SUA), 1992; Golgota românească, București, 1995; Florilegiu, București, 2000; Arăzgănseri, îngr. și pref. Dina Cuvata, Skopje, 2002; Vulturii Pindului, București, 2002. Ediții, antologii: Lucian Blaga, Puizii aleapti, Fayetteville, NY - Constanța, 1995; ed. 2, postfață
ZEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290723_a_292052]
-
Theodor Gher. Zuca, Samaroscutlu (Astarea-a Sămarlui), Fayetteville, NY - Constanța, 1999 (în colaborare cu Apostol Caciuperi și Sutiri Galani); Antuluyia-a puiziiljei armănească, I-III, Fayetteville, NY - Constanța, 2001; Justin Tambozi, Poeme, ed. aromână-română, pref. Aureliu Goci, București, 2002. Repere bibliografice: Cândroveanu, Aromânii, 104-106; Popa, Ist. lit., I, 48, 458, 943, 949, 950, 953, 954, II, 1 202, 1 204. Hr. C, * * *
ZEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290723_a_292052]
-
manual și să faciliteze o recapitulare a celor mai importante evenimente din istoria românilor cuprinsă Între anii 1850-1918. Pentru o mai bună Înțelegere a epocii moderne, autorii ambelor manuale prezintă și situația din regiunile din afara României (Basarabia, Transnistria, Transilvania, Bucovina, aromânii din Balcani etc.). Astfel, elevii au ocazia să compare situația politică, social-economică și culturală a regiunilor din afara granițelor României moderne, aflate sub regimuri de guvernare străină și să urmărească apariția și dezvoltarea mișcărilor de emancipare națională din aceste regiuni. Manualul
CAROL I ÎN MANUALELE DE ISTORIE DIN REPUBLICA MOLDOVA Studiu de caz: manualele pentru clasa a VIII-a. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SERGIU MUSTEAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1287]
-
fi promovată cu succes. Obiectivul imediat al acestei campanii urma să fie la question de l’évêque, adică numirea unui mitropolit român pentru cuțovlahii din Macedonia <ref id="48"> 48 ANIC, fond Papiniu, dosar 116, f. 4.</ref>. Apărarea specificității aromânilor figura, este adevărat, de mai multă vreme pe agenda oficialităților de la București, finanțarea școlilor și a bisericilor din Macedonia fiind principala cale de acțiune. Din 1895 ea a devenit Însă linie de acțiune prioritară. Stă dovadă, Între altele, energia cu
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
vecinătate letargică spre o relaționare activă dar negativă. Principala preocupare a României În Balcani a fost În toți acești ani, până În preajma Primului Război Mondial, Bulgaria. Acțiunile comitagiilor bulgari În Macedonia, mai ales, au determinat o iritare considerabilă la București, unde cauza aromânilor găsise un larg ecou. Diplomații străini au fost chiar de părere că, În mentalul românilor, mai ales după 1905, frica de Rusia, ce le dominase permanent gândirea după Congresul de la Berlin, fusese Înlocuită, În urma rezultatelor războiului rusojaponez, de o crescândă
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
1968, 1; D. Marmeliuc, O sută de ani de la nașterea lui George Murnu, SC, 1968; Ilie Constantin, „Poeme”, RL, 1970, 23; Ciopraga, Lit. rom., 248-252; Piru, Varia, II, 215-218; Ecaterina și Iulia Murnu, George Murnu, poetul homerid, București, 1979; Cândroveanu, Aromânii, 70-72; [George Murnu], ,,Memoria”, 1999, 28; G. I. Tohăneanu, Armonie, LL, 2000, 3-4;Dicț. esențial, 540-542. A.V.
MURNU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288321_a_289650]
-
Își publică prima culegere de versuri, Grailu a geanlui, grai di moarti (1939), în vremurile tulburi din preajma celui de-al doilea război mondial. Poezia lui vorbește despre dorul după satul natal și locurile din Pind, despre dragostea pentru „fara”, etnia aromânilor, ce trăiește departe de trunchiul românesc, printre străini, ca într-o furtună continuă. În lirica lui se găsesc uneori texte substanțiale, precum Xeanile, un cântec de înstrăinare, cu inflexiuni de vers popular, despre plecarea silită pe alte meleaguri, după câștig
PERDICHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288756_a_290085]
-
în colaborare). Repere bibliografice: N. Batzaria, Fiindcă am citit niște versuri, „Dimândarea”, 1938, 17-18; Marin Sârbulescu, „Luțeafirlu și Numta-al Șumbă. Călin”, „Tribuna tineretului”, 1941, 94; Gh. Rațiu, Un poet al Pindului, „Axa”, 1941, 59; George I. Perdichi, UVPA, 389-390; Cândroveanu, Aromânii, 83-85. Hr.C.
PERDICHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288756_a_290085]
-
PEȘACOV, Gheorghe (Gheorghian) (15.IV.1785, Vidin, Bulgaria - 1.XI.1854, București), poet. Tatăl său se trăgea dintr-o familie (Peșica) de aromâni din Vlaho-Clisura, care se stabiliseră la sfârșitul secolului al XVI-lea în Craiova și se îndeletniceau cu comerțul. P. a învățat la Brașov și Craiova. Răpit de cârjaliii lui Osman Pazvantoglu, tânărul este reținut la Vidin în cancelaria acestuia și
PESACOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288766_a_290095]
-
la „Albina”, „Revista nouă”, „Românul literar”, „Șezătoarea” ș.a. Din 1884 până în 1887 editează la București revista științifică, politică, economică și literară „Țara nouă”, unde semnează versuri, articole de sociologie și pedagogie. În 1895 publică un studiu etnografic și statistic asupra aromânilor, De la românii din Turcia Europeană, răsplătit cu Premiul „Năsturel-Herescu” al Academiei Române, care în anul următor îl alege membru corespondent. În 1878 N. semna în „Convorbiri literare” pasteluri și poezii erotice în linia lui V. Alecsandri, care au intrat în volumul
NENIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288423_a_289752]
-
NICULIȚĂ-VORONCA, Elena (5.V.1862, Bârlad - 1939, Siret), folcloristă și autoare de versuri. Este fiica Rucsandei (n. Schipor) și a lui Gheorghe Niculiță, aromân de origine, publicist. Face școala primară la Botoșani (1869-1873), iar cursurile secundare le va urma la pensioane particulare din Iași și Botoșani (1873-1878). A debutat cu versuri în „Familia” și a colaborat la „Calendarul copiilor”, „Sămănătorul”, „Convorbiri literare”, „Dreptatea”, „Ghilușul
NICULIŢA-VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288457_a_289786]
-
NAUM, Gellu (1.VIII.1915, București - 29.IX.2001, Comana, j. Ilfov), poet, prozator, dramaturg și traducător. Este fiul Mariei (n. Ghica) și al poetului Andrei Naum, mort pe frontul de la Mărășești în 1917. Bunicul patern era aromân din Ohrida. Urmează la București cursurile Liceului „Dimitrie Cantemir” (1926-1933) și ale Facultății de Litere și Filosofie (1933-1937), după care pleacă la Paris, unde face studii postuniversitare de filosofie la Sorbona (1938-1939), frecventând, în aceeași vreme, cercurile suprarealiștilor francezi. Mobilizat
NAUM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
Nucșoara, care, deși torturată, nu dorește să ajungă ea însăși călău, nici să se răzbune („Să-i chinuie Dumnezeu, nu să-i chinui io”), ci să facă în așa fel încât să se „limpezească lumea”. Descendentă a unei familii de aromâni, N. îi evocă într-una dintre ultimele ei lucrări, Haide, bre! (2001), „incursiune subiectivă” în lumea lor recurgând în egală măsură la confesiune și la examenul lucid al problemelor comunității. SCRIERI: The Simple Splendour of a Character. The Romanian Peasant
NICOLAU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288438_a_289767]