2,594 matches
-
din ciocnirea acestui „aș fi putu fi” și „nu voi fi niciodată”. Însă a da vina integral pe actori nu este corect, este clar pentru mine că în ciuda titlului jucat joyceian prin parafrază îi lipsește regizorului nu numai o viziune articulată a întregului, ci și știința de a lucra cu actorii, de a-i transforma în personaje, de a le revela o individualitate, o miză a personajului lor. Iar acest fapt nu rămâne un secret, el apare în peliculă, și ceea ce
Picnic la marginea drumului by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5894_a_7219]
-
în întregime discursul nu reprezintă decît o litanie a iluziei care se încheagă din figuri suave, din frăgezimi, din tresăriri mistice care se substituie certitudinii raționale. Aceasta se vede pusă mereu în chestiune, însă nu prin-tr-o dezbatere conceptuală, prin-tr-o dialectică articulată, ci prin subînțelesuri, prin nuanțe, prin semitonuri. Ostenit de analiză, eul se destinde în propria-i oglindire blînd fantastă: „rogu-ne ție / să ne dezbraci de orice clipă / și lasă-ne în schimb doar / îngeri de frunze" (35). Tendința generală
O ipostază a iluziei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6065_a_7390]
-
a intra cu adevărat în uz, dincolo de pitorescul unui eveniment sportiv. În orice caz, în română succesul sau a fost uriaș: probabil pentru că are aspect onomatopeic, nu ridică dificultăți de pronunțare și intră perfect în tiparul morfologic al substantivelor feminine articulate. Dublă pasiune pentru neologisme și pentru onomatopee a condus la o adaptare morfologica imediată și la o productivitate lexicala și semantica extremă. E uimitor cum împrumutului lexical i s-a refăcut prompt un singular nearticulat -vuvuzelă („Un oligarh rus a
Vuvuzela, vuvuzeaua by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6184_a_7509]
-
universitar din această categorie e varianta academică a „omului de prisos", un devorator de funcții, onoruri și hectare de hârtie pe care se tipăresc platitudinile de-o respingătoare râncezeală. Pentru a ieși din această criză, Lindsay Waters propune un program articulat: „Ceea ce susțin e că primul pas prin care eseul se restabilește drept standardul în scrierile umaniste vizează revigorarea frazelor pe care le scriem, astfel încât, atunci când cineva citește un eseu, îl simte. Îl simte ca și cum ar gusta - și aici devin globalist
America literară (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6133_a_7458]
-
o nesfîrșită vacanță: D. Anghel a dobîndit, treptat și temeinic, o cultură notabilă, mai ales în ceea ce privește poezia simbolistă europeană. Traducerile din Moréas, Th. Gautier, Henri de Régnier, Francis Jammes, dar mai ales din Verlaine, apărute sub forma unui volum perfect articulat (cel dintîi de la noi), ne arată că maturizarea lentă a tînărului autodidact se realizase cu adevărat. Pe de altă parte, deceniul petrecut în străinătate n-a fost exclusiv parizian: călătoriile întreprinse în Italia, Spania, Germania etc. l-au familiarizat pe
„À la recherche du temps perdu” avant la lettre by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6149_a_7474]
-
Rodica Zafiu Conform normelor în vigoare (inclusiv din ultima ediție, din 2005, a Dicționarului ortografic, ortoepic si morfologic), formele de plural feminin articulat ale adjectivului drag sunt dragile (la nominativ si acuzativ) si dragilor (la genitiv, dativ si vocativ). Norma se diferențiază astfel de uzul în care se manifestă destul de puternic preferința pentru formele feminine dragele și dragelor. Rapoartele de monitorizare a limbii
Dragi, drage by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6276_a_7601]
-
cu biopolitica fascistă. Ea viza, între altele, „ridicarea” țărănimii prin disciplinarea militară a populației, inclusiv a intelectualilor și funcționarilor trimiși să lucreze în folosul comunității. Nu-i mai puțin adevărat însă că a reprezentat, în condițiile date, și un proiect articulat, generos și ambițios de modernizare socială a ruralului, o ultimă tentativă de a contracara, cu armele naționalismului mesianic, extremismul xenofob al Legiunii. „Capcanele” în care inițiatorul său a căzut sunt „capacanele istoriei” înseși, iar marile reușite ale școlii gustiene, ca
Sociologia lui Dimitrie Gusti by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4877_a_6202]
-
interioare dezvăluie o singură enigmă”. Argumentul, deși nu e încă limpede care este acesta, este impecabil, iar cititorul forțat să-și contemple ignoranța. Întreg „studiul” este construit în același fel, adeseori cu accente la fel de hilare. În afara unei paralele ceva mai articulate și mai elaborate între stadiile existenței unui alt personaj romanesc al lui V. Horia, prințul Radu- Negru, și cele trei etape existențiale kierkegaardiene: estetic, etic și religios, autorul perseverează în a face tot felul de apropieri și de paralele dintre
Scriitorul care își confunda cititorii cu o pălărie by Paul-Gabriel Sandu () [Corola-journal/Journalistic/4856_a_6181]
-
alcătuiesc o societate cu toate regulile ei. Tribul are nevoie de un habitat și acesta se află lângă oraș, în pădure. Cu tablele legii în minte, Caesar pare pregătit să ofere perspectiva unui stat de drept al maimuțelor. Oricum, răspunsul articulat dat lui Will conține conștientizarea segregării care va opune două specii inteligente care temporar și-au stabilit fiecare arealul. Dinspre pădure, orașul apare în toată splendoarea lui. Cățărată în vârful Empire State Building-ului, King Kong își arunca răgetul terifiant însă
Maimuțe între evoluție și revoluție by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5322_a_6647]
-
a zilei și recompune sensuri, structuri coerente. Adeseori pomenita independență a eroilor dintr-o carte e o simplă figură de stil; ea numește aparenta ușurință și părelnica autonomie cu care par să se miște aceștia atunci când „scena” a fost bine articulată. Când Henry James mărturisește grija cu care construiește un cadru în care apoi personajele se mișcă singure nu spune nicidecum că le lasă din mână, că el poate lipsi de la fața locului. Cadrul însuși are doze inerente de subiectivitate. El
Minte-mă! – sau despre lectura confidențială by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/5318_a_6643]
-
destul de nefericită bosă de umorist.) Ironia lui e sintactică. El lungește propozițiile într-atât, încât atenția cade, automat, pe începuturi și pe finaluri. Alteori, ca în românia - olanda, o seară cu ciprian, dimpotrivă, maliția se manifestă prin figuri ale austerității. Articulat abundent, dar niciodată explicitat pe îndelete, cuvântul marasm devine unul aproape ermetic: „am mai vorbit o vreme despre spionajul industrial când tot/ ce vroiam era să-l întreb ce crede el că aș putea face. lampa cu halogen/ dădea o
Postfață by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5327_a_6652]
-
poem mai puțin finisat și într-o redactare deseori neglijentă. Nici nu știm de fapt dacă epopeea, sub forma pe care o cunoaștem astăzi, este în realitate terminată și nici care fusese planul ei inițial: după trei cînturi ample perfect articulate, fragmente ale unei adevărate epopei de factură romantică, urmează alte patru cînturi doar schițate, așternute pe numai cîteva pagini; cîntul al VII-lea, ultimul, are un final precipitat - Decebal și familia sa se sinucid, Adrian devine oficial moștenitor al lui
D. Bolintineanu, poet și nimic altceva by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5431_a_6756]
-
între maoism și noul conservatorism al lui Gingrich. Condițiile socioculturale în Europa Răsăriteană, atât înainte cât și după 1989, au fost substanțial diferite de cele din Lumea Întâia. O serie de țări est-europene nu au cunoscut o fază modernistă clar articulată înpotriva căreia să mobilizeze un program postmodernist și nici o societate de consum și o industrie informațională dezvoltată care să permită o continuare postmodernă. Chiar dacă limităm analiza noastră la acele țări esteuropene care pot revendica o importantă tradiție avangardistă și o
Paradigme în culturile literare – postmodernism, postcomunism, postcolonialitate și translingvism – by Marcel Cornis-Pope () [Corola-journal/Journalistic/5440_a_6765]
-
de accentuare din română - dar, probabil, și modelul termenului german Radio (accentuat: Rádio), indicat de secțiunea etimologică a dicționarelor noastre (în DLR 1975 chiar ca prima sursă) - au făcut ca, treptat, accentul pe finală să se păstreze doar în formele articulate și de plural, în vreme ce forma de bază a fost tot mai des accentuată pe silaba inițială (cum constata Iorgu Iordan: „Radio poartă astăzi accentul pe prima silabă”, Limba română actuală. O gramatică a „greșelilor”, ediția a II-a, 1948, p.
Radio, taxi, tango by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5151_a_6476]
-
introdus în Lumea Nouă de către coloniștii spanioli” (dansam.ro). În oralitate, lucrurile stau puțin altfel: într-un jurnal cultural (TVR, 30 octombrie 2011), reprezentanta unei organizații specializate a pronunțat, consecvent, tángo (în forma nearticulată a cuvântului) și tangóul (în cea articulată). Exemplele discutate sunt diferite în mai multe privințe - ca frecvență, înregistrare în dicționare, relație cu norma. Toate ilustrează însă tendințe destul de puternice în româna actuală: atât formale (deplasarea accentului în cuvânt), cât și culturale (slăbirea influenței franceze și raportarea vorbitorilor
Radio, taxi, tango by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5151_a_6476]
-
cuprinde șase profiluri ale unor autori contemporani, cu opere în curs de „clasicizare”: Marin Sorescu, D.R. Popescu, Paul Georgescu, Octavian Paler, Eugen Simion și Nicolae Manolescu. În aceste texte, criticul face dovada calităților care l-au consacrat: suplu, spiritual, bine articulat, comentariul arată mobilitate a lecturii și forță de a sintetiza în câteva linii profilul unei personalități; iată cum începe textul despre Dumitru Radu Popescu: „Cu toate că nu-i lipsește de obicei, cravata, este probabil accesoriul vestimentar cel mai nesuferit lui Dumitru
Cele două ipostaze ale criticului by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/5399_a_6724]
-
Important e însă un critic - importantă e critica - pentru profilul ca atare al revistei. Revistele sînt instituții de critici în primul rînd (profitînd, desigur, de ajutorul creatorilor propriu-ziși). Se vede numaidecît dacă o revistă e condusă de un critic: e articulată, are o linie mai precizată, are exigențe de valoare mai respectate; scriitorii sînt mai largi la inimă, fac reviste învălmășite, după conceptul „revistă-varză”. - E bun impresionismul în critică? Dar talentul, intuiția, gustul? Între acestea, ce anume nu trebuie să lipsească
Al. CISTELECAN: „Criticul nu-i doar o mașină de citit, ci și un stil, o fascinație, un seducător” by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5098_a_6423]
-
se așază concertul Orchestrei Naționale Radio, concert condus în sfârșit de octombrie de dirijorul și pianistul Julien Salemkour, muzician de bună circulație într-un imens spațiu artistic vest-european și american; în calitate de solist și dirijor a oferit o versiune îngrijită, energic articulată, a celui de al 23-lea Concert în La major de Mozart. Punctul de greutate al programului l-a reprezentat ciclul de lied-uri Cântecul pământului, de Gustav Mahler, realizat cu participarea solistică a mezzo-sopranei Ruxandra Donose și a tenorului
Muzică de larg consum și muzică by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5102_a_6427]
-
solicită de la dansatori fără a fi exclusiv cerebrală presupune introspecția, regândirea a ceea ce simți și ceea ce ești, o reflecție pusă în actul deopotrivă teatral și coregrafic. Wim Wenders ne ofera de fapt un spectacol Pînă Bausch format din fragmente, perfect articulate, dar care invocă ceea ce reprezintă teatruldans pentru Pînă: o operă de artă totală. Opțiunea lui Wim Wenders pentru 3D s-ar putea să-și găsească aici rațiunea, regizorul intenționa să redea mișcarea volumetric pentru a-i păstra puterea de hiponoză
Magia Pina Bausch by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5122_a_6447]
-
crește cu jumătate de punct procentual anul viitor, la 3% din veniturile brute ale salariaților. Alte modificări importante se referă la creșterea impozitului cu aproape 100% pentru vehiculele de transport marfă de peste 12 tone și pentru combinațiile de autovehicule (vehicule articulate sau trenuri rutiere) de aceeași capacitate. De exemplu, pentru un vehicul cu două axe cu o masă de 15-18 tone cu suspensie pneumatică sau echivalent care asigură servicii de transport exclusiv intern, impozitul crește de la 278 lei în acest an
Vezi principalele modificări fiscale aplicate de la 1 ianuarie 2011 () [Corola-journal/Journalistic/53371_a_54696]
-
Emil Boc. Boc a declarat că bugetul pe anul viitor va avea un deficit de 4,4 la sută din PIB, comparativ cu cel din 2010, care este de 6,8 la sută. "Trebuie să avem un buget extrem de bine articulat, cu priorități, astfel încât să răspundă nevoilor României, pentru că în 2012 trebuie să ajungem la trei la sută deficit bugetar. Asta dacă dorim să mai putem finanța acest deficit", a subliniat Boc. Premierul a spus că marea problemă a crizei economice
Boc promite că Legea bugetului va fi gata imediat după finalizarea Legii salarizării () [Corola-journal/Journalistic/53442_a_54767]
-
stagnare în care fiecare actor este urmărit în micile sale diversiuni pentru a omorî timpul și episodul căutării și descoperirii lui Gordon. Fiecare parte oferă o versiune reflexivă asupra naturii cinematografiei ca artă. O primă viziune apocaliptică concentrează imagini tarkovskiene articulate unui dialog de o sicitate contrastivă evidentă, expresie a coliziunii dintre două viziuni cinematografice care nu se conjugă. Eșecul lui Munro derivă din dorința de a transfigura măcar în planul imaginii o rețetă a succesului comercial urmărit de filmele de
Omul cu camera by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5371_a_6696]
-
repetitiv , forțându-l însă a-și dezvălui resursele disimulate, misterul irezolvabil. Precum în pictura metafizică a lui Chirico, imaginea nudă transmite o adâncime absconsă, formele clare se arată a fi depozitarele unei vieți secrete. Cu cât claritatea formală e mai articulată, cu atât umbra sa e mai tulburătoare. Abăluță surprinde angoasa lucrurilor înseși. În loc de a-și proiecta angoasa pe cele din jur, se lasă invadat de umoarea difuză a acestora". Există comentatori care văd în Constantin Abăluță un poet de factură
Tristețea orfevrului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6669_a_7994]
-
rezolve "dilema dragostei." Ca multe alte eroine ale lui Faulkner, Pat e mai degrabă un epicen, decât o femeie: suplă, subțire, fără atributele trupești ale feminității, fără a sugera voluptatea. Întreaga ei ființă se concentrează în comportament, în gesturile perfect articulate și de-o memorabilă expresivitate. Micro-universul romanului compensează în intensitate ceea ce pierde în dimensiuni exterioare. Comparat cu scrierea din care s-a născut - cartea neterminată Elmer -, textul din 1927 e o extensie a obsesiilor care l-au bântuit pe scriitor
Primul Faulkner (VIII) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6708_a_8033]
-
să spună că viața «mentală» sau culturală împrumută de la viața naturală structurile sale și că subiectul care gîndește trebuie să fie fundamentat prin subiectul încarnat“. Încă mai sesizante sunt cuvintele lui Valery: „Poezia este încercarea de a reprezenta, prin intermediul limbajului articulat, acele lucruri sau acel lucru, pe care încearcă, în mod obscur, să le exprime strigătele, lacrimile, liniștea, mîngîierile, sărutările, suspinele etc. și care par a voi să exprime obiectele în ceea ce au ele ca aparență de viață sau ca scop
Postmodernism? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6713_a_8038]