1,274 matches
-
Ortodoxiei autentice nu este teoria pe marginea adevărurilor de credință, ci închinarea așa cum spune și Sfântul Evagrie Ponticul în cuvintele: "teolog este cel care se roagă și cel care se roagă este teolog." Elementele fundamentale ale Ortodoxiei sunt eclesialitatea, angajarea ascetică, pentru că viața creștină presupune un efort, o nevoință și existența reperelor dogmatice. Practicarea lor conduce la libertatea Duhului. În interviul de mai jos, Înaltpreasfințitul Părinte Dr. Serafim Joantă, Mitropolitul Ortodox Român al Europei Centrale și de Nord, ne deslușește câteva
INTERVIU CU MITROPOLITUL SERAFIM JOANTA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_mitropolitul_serafim_joanta_.html [Corola-blog/BlogPost/366824_a_368153]
-
au exprimat ca și creștini aparținând Bisericii. Părintele Sofronie de la Essex spunea în acest sens că nu-și poate închipui un creștinism în afara Bisericii sau un creștinism fără asceză și adogmatic. Acestea trei sunt elemente fundamentale ale Ortodoxiei: eclesialitatea, angajarea ascetică (viața creștină presupune un efort, o nevoință) și existența reperelor dogmatice. Practicarea lor conduce la libertatea Duhului. Atunci nu le mai simțim ca pe niște îngrădiri, ci le trăiești ca atare, de la sine, în modul cel mai natural. Patimile ne
INTERVIU CU MITROPOLITUL SERAFIM JOANTA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_mitropolitul_serafim_joanta_.html [Corola-blog/BlogPost/366824_a_368153]
-
fac aceasta. Atunci, poate pentru că umbli pe două picioare? Aceasta mă face să cred că ești mai degrabă un aminal cu înfățișare omenească” (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia 6 la II Corinteni. NPNF, vol.12, p. 307). Întreaga viață ascetică luminată de Sfintele Taine reface terapeutic sufletul bolnav: „Desfăcându-se deci sufletul de aplecarea spre cele rele, și alipindu-se prin dragoste de Cel Bun și supunându-se Lui prin fapte și lucrări virtuoase, e luminat de El și înfrumusețat
CHIP AL CHIPULUI DUMNEZEIESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_omul_c_gheorghe_constantin_nistoroiu_1340103636.html [Corola-blog/BlogPost/359721_a_361050]
-
identificate, descrise și exemplificate la Francois Brune, Fericirea ca obligație. Eseu despre standardizarea prin publicitate, traducere din limba franceză și prefață de Costin Popescu, Editura Trei, 1996, p. 24-72. [43]Virgiliu Gheorghe, Știința și războiul..., p. 174. [44]Dumitru Stăniloae, Ascetica și Mistica Ortodoxă. Volumul I. Ascetica, Alba Iulia, Editura Deisis, 1993, p. 104; Jean-Claude Larchet, Terapeutica..., p. 428. [45]Sfântul Marcu Ascetul, Despre legea duhovnicească, 140-141, în Filocalia, volumul 1, traducere din limba greacă, introducere și note de Pr.Prof. Univ.
MEDIA DIN PERSPECTIVA VIEŢUIRII ŞI A TRĂIRII DUHOVNICEŞTI ÎNTR-O LUME MULTIMEDIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Media_din_perspectiva_vietuirii_si_a_trairii_duhovnicesti_intr_o_lume_multimedia.html [Corola-blog/BlogPost/349594_a_350923]
-
Brune, Fericirea ca obligație. Eseu despre standardizarea prin publicitate, traducere din limba franceză și prefață de Costin Popescu, Editura Trei, 1996, p. 24-72. [43]Virgiliu Gheorghe, Știința și războiul..., p. 174. [44]Dumitru Stăniloae, Ascetica și Mistica Ortodoxă. Volumul I. Ascetica, Alba Iulia, Editura Deisis, 1993, p. 104; Jean-Claude Larchet, Terapeutica..., p. 428. [45]Sfântul Marcu Ascetul, Despre legea duhovnicească, 140-141, în Filocalia, volumul 1, traducere din limba greacă, introducere și note de Pr.Prof. Univ. Dr. Dumitru Stăniloae, București, E.I.B.M.B.O.
MEDIA DIN PERSPECTIVA VIEŢUIRII ŞI A TRĂIRII DUHOVNICEŞTI ÎNTR-O LUME MULTIMEDIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Media_din_perspectiva_vietuirii_si_a_trairii_duhovnicesti_intr_o_lume_multimedia.html [Corola-blog/BlogPost/349594_a_350923]
-
celula este chilie, opresorii - victime pentru care trebuie să te rogi căci, oameni, adică făpturi ale lui Dumnezeu fiind, îți sunt frați, chiar dacă te torturează, chiar dacă te ucid; întreaga cohortă de mizerii (foamea, frigul, promiscuitatea fizică) sunt percepute ca rețetă ascetică; în locul urii pe care regimul o cultivă cu asiduitate se naște iubirea, înțelegerea, toleranța; suferința - scară spre ceruri - devine generatoare de sfințenie. Din punct de vedere creștin, singurul răspuns care îi poate fi dat comunismului este afirmarea a tot ceea ce
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 by http://confluente.ro/Marturisitorii_minuni_marturii_repere_cateva_consideratii_si_reflectii.html [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
făcut pe dascălul Ortodoxiei, Sfântul Maxim Mărturisitorul să afirme că Iisus Hristos vrea cu „fiecare dintre noi să săvârșescă taina întrupării sale” (Ambigua). Această stare de jertfă este foarte importantă pentru spiritualitatea ortodoxă, ce nu s-a numit niciodată numai ascetică sau mistică ci în primul rând este bisericească, comunitară, eclesială și evanghelică. Tradiția filocalică este văzută ca o viață în Iisus Hristos, iar treptele de despătimire, iluminare și desăvârșire sunt văzute ca o înoire, ca o înviere în Iisus Hristos
DESPRE ASUMAREA PERSONALĂ A ÎNVIERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Despre_asumarea_personala_a_invierii_d_stelian_gombos_1333350092.html [Corola-blog/BlogPost/346318_a_347647]
-
prescripțiile canonice scrise și vorbesc limpede despre o împărtășire continuă a credincioșilor. „Anticolivarii” pragmatici apărau legitimitatea acomodărilor și „practicilor” sacramental-liturgice create în timp și devenite „tradiții” și susțineau ca împărtășirea credincioșilor să se facă mai rar după o îndelungată pregătire ascetică individuală. [31] În fața simptomelor de îngrijorătoare decadență religioasă și afazie teologică, precum și a limitelor programului „iluminismului ortodox”, „colivarii” vor opune un program de „trezie” și „luminare” ortodoxă prin recuperarea existențială la nivelul etosului a experienței liturgico-ascetice-mistice aflate în inima Tradiției
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_impartasirea_continua_ca_hrana_duhovniceasca_a_crestinului.html [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
Biserică după o sumară cateheză și a căror viață spirituală era relaxată și deficitară. Doar monahii, care apar acum, continuă creștinismul integral al epocii apostolice, atât în practicile lui liturgice - Liturghiile comunitare doar sâmbăta și duminica - cât și etosul lui ascetic martiric - cu împărtășiri private zilnice. Viața liturgică a parohiilor urbane începe de acum înainte să fie dominată de fenomenul invers proporțional al înmulțirii Liturghiilor și răririi împărtășirilor: Liturghii zilnice și împărtășiri ocazionale.[42] Divorțul în Liturghie dintre Jertfă și Taină
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_impartasirea_continua_ca_hrana_duhovniceasca_a_crestinului.html [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
lui Iisus Hristos.[43] Sensul pledoariei euharistice a „colivarilor” este sesizat în echilibrul menținut cu grijă între asceză și Liturghie, între Spovedanie și Împărtășire, între care aceștia refuză să opteze unilateral. Astfel, prima practică - tipic răsăriteană - pune accentul pe pregătirea ascetică prealabilă prin Spovedanie și post, rigorismul ascetic ducânt la o asceză fără Liturghie și o supralicitare a valorii substitutive a anaforei. Cea de-a doua - tipic occidentală și adoptată de teologii ortodocși din diasporă - insistă pe Euharistie fără asceză, minimalizând
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_impartasirea_continua_ca_hrana_duhovniceasca_a_crestinului.html [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
a „colivarilor” este sesizat în echilibrul menținut cu grijă între asceză și Liturghie, între Spovedanie și Împărtășire, între care aceștia refuză să opteze unilateral. Astfel, prima practică - tipic răsăriteană - pune accentul pe pregătirea ascetică prealabilă prin Spovedanie și post, rigorismul ascetic ducânt la o asceză fără Liturghie și o supralicitare a valorii substitutive a anaforei. Cea de-a doua - tipic occidentală și adoptată de teologii ortodocși din diasporă - insistă pe Euharistie fără asceză, minimalizând importanța pregătirii ascetice, a Spovedaniei și a
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_impartasirea_continua_ca_hrana_duhovniceasca_a_crestinului.html [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
Spovedanie și post, rigorismul ascetic ducânt la o asceză fără Liturghie și o supralicitare a valorii substitutive a anaforei. Cea de-a doua - tipic occidentală și adoptată de teologii ortodocși din diasporă - insistă pe Euharistie fără asceză, minimalizând importanța pregătirii ascetice, a Spovedaniei și a postului duce la banalizare și formalism, la magism euharistic, al căror exces se manifestă în laxism ascetic și insolență față de sacralitatea Euharistiei. Cele două excese simetrice ale Împărtășirii rare și dese, individuale și colective, se alimentează
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_impartasirea_continua_ca_hrana_duhovniceasca_a_crestinului.html [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
a doua - tipic occidentală și adoptată de teologii ortodocși din diasporă - insistă pe Euharistie fără asceză, minimalizând importanța pregătirii ascetice, a Spovedaniei și a postului duce la banalizare și formalism, la magism euharistic, al căror exces se manifestă în laxism ascetic și insolență față de sacralitatea Euharistiei. Cele două excese simetrice ale Împărtășirii rare și dese, individuale și colective, se alimentează , justifică și susțin reciproc, ambele invocă abuziv în sprijinul lor afirmații ale părinților „colivari”, fără a sesiza natura exactă a pledoariei
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_impartasirea_continua_ca_hrana_duhovniceasca_a_crestinului.html [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
exemplu, spune: „Monahii se împărtășesc cu Sfintele Taine în prima și ultima zi a săptămâni”.[49] Accentul s-a pus nu pe concepția despre Euharistie ca actualizare a Bisericii, ci s-a mutat pur și simplu spre Împărtășanie ca act ascetic. Tipicul cultului Bisericii a fost adesea oficiat în afara formulării ecleziale, adică fără cler și uneori nu în Biserică, ci în chilii (Vecernia sinaită a Avvei Nil). Importantă este această contopire a tradiției liturgice a Bisericii cu o regulă ascetică particulară
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_impartasirea_continua_ca_hrana_duhovniceasca_a_crestinului.html [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
act ascetic. Tipicul cultului Bisericii a fost adesea oficiat în afara formulării ecleziale, adică fără cler și uneori nu în Biserică, ci în chilii (Vecernia sinaită a Avvei Nil). Importantă este această contopire a tradiției liturgice a Bisericii cu o regulă ascetică particulară. Odată inclusă în tipic, regula monastică a căpătat un caracter liturgic.[50] Așadar, primirea Împărtășaniei a fost separată de ritmul Bisericii și a intrat în ritmul vieții ascetice individuale. Am menționat deja exemplele timpurii de împărtășire idividuală de către eremiți
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_impartasirea_continua_ca_hrana_duhovniceasca_a_crestinului.html [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
este această contopire a tradiției liturgice a Bisericii cu o regulă ascetică particulară. Odată inclusă în tipic, regula monastică a căpătat un caracter liturgic.[50] Așadar, primirea Împărtășaniei a fost separată de ritmul Bisericii și a intrat în ritmul vieții ascetice individuale. Am menționat deja exemplele timpurii de împărtășire idividuală de către eremiți din Sfintele Daruri păstrate pentru acest scop și, de asemenea oficierea unor liturghii private, dacă se pot numi așa, în chiliile anahoreților care nu doreau să întrerupă singurătatea. O dată cu
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_impartasirea_continua_ca_hrana_duhovniceasca_a_crestinului.html [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
oficierea unor liturghii private, dacă se pot numi așa, în chiliile anahoreților care nu doreau să întrerupă singurătatea. O dată cu stabilirea monahismului în orașe și dezvolatarea Tipicurilor monahale, ambele practici au dispărut. Dar principiul inițial a rămas: concepția împărtășirii ca îndeletnicire ascetică, ca act individual legat de nevoile individuale ori de starea spirituală credinciosului. Importantă este apariția ideii de împărtășire frecventă sau rară, o idee care nu mai era legată de regula de rugăciune a Bisericii, dar mai important este schimbarea locului
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_impartasirea_continua_ca_hrana_duhovniceasca_a_crestinului.html [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
dezvolta această idee, putem spune că acest stratum monastic potrivit lui Schmemann este legat de una din cele mai profunde transformări petrecute vreodată în pietatea liturgică, anume separarea Euharistiei de semnificația ei eshatologică și eclesiologică.[ 52] Note bibliografice: [1] Dumitru Stăniloae, Ascetica și Mistica Bisericii Ortodoxe., EIBMBOR, București 2002, p. 50-51. [2] R. Sinkewicz evidențiează contradicția dintre sacramentalismul ierarhic riguros al lui Teolipt al Filadelfiei și harismatismul antiierarhic al Sfântului Simeon Noul Teolog (cf. Telipt al Filadelfiei Cuviosul și Mărturisitorul, Cuvinte duhovnicești
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_impartasirea_continua_ca_hrana_duhovniceasca_a_crestinului.html [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
vrem, se cheamă unele pe altele, depind unele de altele, fiind legate între ele printr-un infinit lanț eterogen, care se deșiră aproape în întregime atunci când apucăm de o verigă”. Definiții interesante sunt și despre Religie: “Religia este proiectarea gândirii ascetice străvechi pe cerul plin de mistere”. O definiție inedită este despre dragostea ucisă: “Scânteia nu se mai întoarce niciodată la focul care s-a stins, dar, căzând, poate produce alt foc, mai mare și chiar mai luminos”. Și alta, la fel de
AFORISMELE LUI CRISTIAN PETRU BĂLAN de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1493971216.html [Corola-blog/BlogPost/374680_a_376009]
-
fie numai o rugăciune". (Potrivit mărturisirii Monahiei Eudoxia Manolache - sora Părintelui Dometie Manolache, viețuitoare până la trecerea ei la veșnicele lăcașuri, la Mânăstirea Râmeț, Alba - în revista “Epifania”, Alba Iulia, nov-dec 1997). Spicuiri din învățătura Părintelui Arhimandrit Dometie Manolache despre “Călugăria ascetică, mistică și contemplativă” Despre feciorie De la asceza individuală creștină, bazată pe cuvintele Mântuitorului: "Dacă vrei să fii desăvârșit, mergi, vinde toate câte ai, iar prețul lor dă-l săracilor și vei avea comoară în cer, apoi vino și urmează-Mi
UN AUTENTIC EROU AL CREDINŢEI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1402575167.html [Corola-blog/BlogPost/349800_a_351129]
-
urmează-Mi Mie" (Lc 18, 18) și "tot cel ce va lăsa pentru Mine și pentru Evanghelie casă, frați, surori, tată, mamă, copii și țarini, însutit va fi răsplătit" (Mc 10, 29-30), s-a ajuns la asceza monahală sau călugăria ascetică. De la nevoințele sfinte practicate în lume de creștinii zeloși, ca sărăcia de bună voie, castitatea și înfrânarea de la orice plăceri ce țin de veacul acesta, supunerea și pocăința, s-a trecut la călugăria ascetică, și de aici s-a ajuns
UN AUTENTIC EROU AL CREDINŢEI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1402575167.html [Corola-blog/BlogPost/349800_a_351129]
-
ajuns la asceza monahală sau călugăria ascetică. De la nevoințele sfinte practicate în lume de creștinii zeloși, ca sărăcia de bună voie, castitatea și înfrânarea de la orice plăceri ce țin de veacul acesta, supunerea și pocăința, s-a trecut la călugăria ascetică, și de aici s-a ajuns la călugăria mistic - contemplativă, când nevoitorul, uitând de tot ce ține de lumea aceasta, până și de cele mai elementare trebuințe ale existenței ființei sale, se dedică rugăciunii și meditației contemplative. În viața ascetică
UN AUTENTIC EROU AL CREDINŢEI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1402575167.html [Corola-blog/BlogPost/349800_a_351129]
-
ascetică, și de aici s-a ajuns la călugăria mistic - contemplativă, când nevoitorul, uitând de tot ce ține de lumea aceasta, până și de cele mai elementare trebuințe ale existenței ființei sale, se dedică rugăciunii și meditației contemplative. În viața ascetică se practică în chip deosebit (...) fecioria sau castitatea, după cuvintele Mântuitorului: "Sunt oameni care au renunțat de bună voie la plăcerile simțurilor pentru Împărăția cerurilor, dar nu toți pot cuprinde cuvântul acesta, ci numai cei cărora li s-a dat
UN AUTENTIC EROU AL CREDINŢEI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1402575167.html [Corola-blog/BlogPost/349800_a_351129]
-
susține Părintele Profesor Ioan Cristinel Teșu de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iași, în lucrarea sa „Omul - Taină Teologică„ - apărută la Editura ,,Christiana„ din București. Ființa umană dispune de puteri și resurse pe care numai o intensă lucrare ascetică, dinamizatoare a acestor resurse, o poate descoperi. Și, din această perspectivă, omul modern are o cunoaștere alterată și imperfectă despre bogăția infinită a vieții sale duhovnicești, tocmai datorită ignoranței și nepriceperii sale de a o descoperi. Omul contemporan se cunoaște
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 by http://confluente.ro/Despre_raportul_si_relatia_dintre_om_stelian_gombos_1332312142.html [Corola-blog/BlogPost/354684_a_356013]
-
viața sa. Asceza este concretizarea Botezului, deci prelungirea morții și învierii lui Iisus Hristos în viața conștientă; ea este dezbrăcarea de omul vechi (mortificarea) și îmbrăcarea în Iisus Hristos (imitarea lui Iisus Hristos)”. Părintele Profesor Dumitru Stăniloae afirma că eforturile ascetice sunt mijloace prin care omul participă tot mai mult la forța firii omenești a lui Iisus Hristos. „Căci în eforturile noastre este prezentă și forța din firea omenească a lui Iisus Hristos. Pe măsură ce legătura potențială cu Iisus Hristos se face
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 by http://confluente.ro/Despre_raportul_si_relatia_dintre_om_stelian_gombos_1332312142.html [Corola-blog/BlogPost/354684_a_356013]