339 matches
-
lumina crepusculară îmi străpunge dureros ochii și tâmplele. E ca o pulsare de materie crudă: am impresia că atomii incandescenți se desprind din sfera purpurie a astrului solar, străbat spațiul și vin să-mi sfâșie corpul cu puterea dată de ascuțișul unor pumnale. O durere atroce mă obligă să mă-ntorc mai devreme acasă și să nu asist la acest masacru. Când lucrul nu se-ntâmplă, iar amurgul coboară cât încă mai sunt întins pe nisip, trupul meu suferă niște contracții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
sau militare cunosc În scurt timp neutralizarea agresiunii și riposta pe măsură. Omenirea a intrat În veacul biblic privind pe cel ce va ridica sabia. Liniștea și bunăstarea unui popor nu o mai aduce cotropirea, nu mai este asigurată de ascuțișul sabiei iar europenismul modern descurajează orice agresiune pe continent. S-a impus convingerea că relațiile dintre popoare, valorile umane și aspirațiile naționale, grația divină, cultura, limba maternă, istoria neamului, vor umaniza popoarele, altădată Învrăjbite. Desigur trecutul a lăsat multe răni
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
cădeau de altfel, când rochia care nu i se părea niciodată decentă.” (C. Petrescu, Procust, 332), dar poate antrena și mai mulți termeni, grupați sau nu prin coordonare copulativă: „... Privirea-i acum melancolică și visătoare, acum vie și tăioasă ca ascuțișul unui brici, ar fi alcătuit un model viu pentru o pânză, unde clasicismul să-și dea mâna cu decadența, Michelangelo, cu Botticelli...” (C. Hogaș, 305), „A tras de ea, când dintr-o parte, când din alta, când de jos, când
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
l-a dat, Guvernul. Pentru ce? Pentru ca acest drept să fie îndreptat împotriva dușmanului de clasă. Este un drept care cere multă gândire, adâncire. Este un drept pe care trebuie să știi să-l mânui cu multă abilitate. Este ca un ascuțiș, cu acest drept jucăm ca pe un vârf de ascuțiș ș...ț. Însă atunci când am judecat bine o situație, atunci ni se cere să mai avem și altă calitate, hotărâre în execuție, fără șovăială. Lovituri crâncene împotriva dușmanului pe care
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
fie îndreptat împotriva dușmanului de clasă. Este un drept care cere multă gândire, adâncire. Este un drept pe care trebuie să știi să-l mânui cu multă abilitate. Este ca un ascuțiș, cu acest drept jucăm ca pe un vârf de ascuțiș ș...ț. Însă atunci când am judecat bine o situație, atunci ni se cere să mai avem și altă calitate, hotărâre în execuție, fără șovăială. Lovituri crâncene împotriva dușmanului pe care l-am precizat bine, fără milă, și să-l lovim
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
Acest drept de destituire al Domnilor, aruncat în tratatul de la Adrianopol ca o frază incidentă, este mai ales acel care înarmează Rusia cu o putere aproape discreționară în Principate. Acest drept va fi pentru ea sabia lui Damocles, al cărei ascuțiș îl va face să strălucească asupra capului acelui ce s-ar părea că voiește să facă opoziție... Cert este că controlul financiar, care este cel mai activ și ar trebui să fie simultan (în unire cu Poarta), se exercită numai
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
problemele politice decât talentul adânc, închis, corosiv, al unui Grigore Alexandrescu, ale cărui fabule, trebuie s-o spunem, au fost, într-o vreme când nu se puteau ataca obiceiurile și personalitățile de-a dreptul, adevărate înlocuitoare ale presei politice în ce privește ascuțișul, profund tăios al pamfletului"230. Pe acest fond se produce afirmarea personalității jurnalistice a lui Mihai Eminescu. Chiar dacă activitatea publicistică eminesciană debutează încă din anii 1870, confirmarea gazetarului se realizează odată cu intrarea în redacția Timpului, când Eminescu ajunge în atenția
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
derutat, nu mai înțelege nimic și în mod normal, - nu mai știe cum să reacționeze. ,,Crucișetorul” lovește în toți și în toate cele ce se petrec, aparent fără alegere și fără discernămînt. ,,Transatlanticul” îi critică ,,pe toți”, îi ,,dărîmă” cu ascuțișul penei sale, dar nu este în stare să dea nici o soluție, nu este în stare să construiască nimic ! Un ,,Gică -contra” al peniței care critică tot, dar el însuși nu este în stare să facă nimic ! Nu este o glumă
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
impe- riul roman, distrugînd sau falsificînd toate textele care aminteau de fabuloasa spiritualitate a geților! Septuaginta este pretinsa cărticica plină de snoave, trăsnăi, sminteli revelate și alte minciuni gogonate, mîrșave și neobrăzate care ne-au fost băgate pe gît prin ascuțișul săbiilor pentru a perpetua o stare de tiranie și îndobitocire absolută asupra popoarelor din imperiul roman. Despre această scriere nu există nici o menționare afară de cele mozaice plăsmuite de ivriți în secolele l și ll ale erei noastre. Născocirea este o
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
lase în urmă clipa abia scursă, ce-o împresura cu perne moi și-i oferea afabil, cum nu se poate mai oportun, un scaun cu rotile în locul mersului pe tocurile cam prea înalte. Simțindu-se ceva mai în siguranță sub ascuțișul durerii izvorâte solidar din asfalt, își continuă ideea: − Un bărbat competent îți aduce în viață tentația delăsării; tot răsfățul iubirii tinde să articuleze în tine proteza unei mâini străine în căutare de marionetă. Nici nu bagi de seamă cum te
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
alianța cu splendoarea, ca și cum ea ar fi judecătorul suprem. Frumusețea femeilor i-a împuternicit riposta, i-a transformat arta în armă. Mă fascinează felul cum, prin el, pasionalul țâșnește afară din teaca impusă și se pune pe redefinit lumea cu ascuțișurile-i vizuale. Exista la Picasso o vigoare molipsitoare, regeneratoare; recunoscând-o și apreciind-o, mă simt întărită de arta lui ca de-o cuminecătură păgână. − Să înțeleg că-i un leac de slăbiciune temporară, sau o vitamină de menținere-n
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
superfluă. − Tocmai asta o face aptă sa disimuleze necesitatea supremă. Cred că arma e-o rază din panoplia personală a torerei oferită echitabil întru înnobilarea luptei. Conștientă de puterea excesivă a seducției ce o exercită, ea îi dăruiește Minotaurului estoca; ascuțișul ei l-ar putea izbăvi de monstruozitate, dar nu în felul unei baghete magice, ci printr-un proces dialectic fără sfârșit, printr-o luptă de ridicare la înălțime și autocizelare. Odată cu arma, el primește posibilitatea luptei cu sine însuși, care
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Apistia nu reușește nicicum să fie doar ea însăși - și nici măcar nu-i sigur c-ar încerca. În măsura derizorie în care este, seamănă cu o picătură de apă năclăită din abundență de calcar și în curs de cădere către ascuțișul unei stalagmite. O microplanetă mlăștinoasă. În deschiderea dintre doi colți ai eternității, ea se-nfioară de surpriza mirabilei suspensii. Preocupările estetice nu lipsesc în cădere; bineînțeles, rămâne de văzut dacă splendoarea fulgurantă clădită pe Apistia va evolua până la sustentația autonomă, ori
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
a se urni din sine - inima dizolvată în sânge pe care piatra și-o ia, infinit de stângace, în dinți, în felul brutal al lăsării ei în cădere liberă. De aceea, în libertatea ce-l ispitea, Rică anticipa cutremurat și ascuțișul colților de calcar. Spațiul vital e bun conducător de seisme, cu care împietrirea își ocupă, în bună parte, eternitatea-i hărăzită. În asemenea condiții metafizice vitrege, dragostea de gust hollywoodian era o slăbiciune prea exorbitantă pentru nomazi. Dincolo de un anume
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
cu oarecare regularitate, întemeind obiceiuri și tradiții private de lansare afară din obștescul plan orizontal. Se înfiripă astfel o prozaică formă de locuire superlativă din așteptări și ieșiri inspirate în întâmpinarea lor. Înfrigurată de împunsăturile sublime ale arsenalului lor de ascuțișuri, pielea lui Pasife găzdui indelebil dedesubtu-i o suveranitate ce poate fi numită individuală numai pornind de la adăpostul frecventat de această hoardă a afectelor acioiate de pe aiurea, asemeni unei cete de nomazi prigoniți. Priceperea atenianului a ajutat-o să se înțeleagă
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
diurnă, ca geneză lenifiantă a încleștării, unde victoria se acordă înaintea luptei, prin simpla înțelegere a necesității. Pentru combatanți, a moțăi unul lângă altul expune la primejdia supremă de a se trezi mai transformați decât prin lucrarea oricăror tăișuri și ascuțișuri - răzlețiți de sine în evantai la o cotitură bruscă a devenirii. Judecând după cafetierele aproape golite din birourile arhitecților lui Ian, campania împotriva letargiei se desfășura pe două fronturi, așa încât nu numai obiectele, ci și subiecții se cereau îmboldiți înspre
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
omologul palpabil al unui instrumentar conceptual îndârjit pe disecarea chestiunii. Cu mișcări imperceptibile, furculița imobiliza fragmente eluzive de realitate, în vreme ce cuțitul despărțea neobosit versanți de-ai ei amenințați de surpare. Până să răzbată în cuvânt, ideile îmboldeau asiduu tăișuri și ascuțișuri sclipind măcelărește prin transparență; vâscos și metamorfic, o corporalitate fără organe se zvârcolea de zor în străvăzul lumii, lăsându-se anevoie împănată cu rigiditate cadaverică de tacâmuri. Bart continuă cu aprindere, vizibil stimulat de dansul mânerelor de inox cu mâinile
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
ochiul urgiei. Străbătu în iureș oral stepa vălurită a pielii ei, purtat de strigatele sălbatice ale hoardelor de dincolo de orizont, ce și-l încoronaseră han suprem cu însuși vortexul devenirii. Cereau din rărunchi prăpăd. Îi vâjâiau pe la urechi săgeți și ascuțișuri dure îl botezau în durere. Imobiliză antebrațul femeii pe saltea; fu atunci aproape orbit de sclipirea stelară a brațării ieftine de aramă ce-i împodobea încheietura. Era semn că Tengri, zeitatea mongolă a cerului albastru, îi trimitea binecuvântarea lui de
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
rază, radiație" (cf. gr. άκτίς,-ίνος s.f. "rază, strălucire, căldură): med. actinologie s.f. (cf. fr. actinologie; en. actinology); acu- "ac" (cf. lat. acu-, acus,-us s.f.): med. acupunctură (cf. fr. acupuncture); acumini-,,vârf acuminat" (cf. lat. acumen, -inis s.n. ,,vârf, ascuțiș); aero/ aeri- (cf. gr. aer, aeros, άήρ, άέρος): med. ro. aerofagie (cf. fr. aérophagie, s.f./ en. aerophagia); afazio, - afazie "tulburare de vorbire, disfazie, "lipsa vorbirii, tulburare de limbaj" (cf. gr. άφασία, -ας "muțenie"): med. ro. afazie (cf. fr. aphasie; en
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
unul uciși de apărători, au impins la atac pe ruteni, ismailiți, și cumani. Când unul din aceștia încerca să fugă, să se sustragă sau să dea înapoi în fața ploii de săgeți sau contraatacului celor din cetate, tătarii îi treceau prin ascuțișul săbiei și râdeau de chinurile lor. Asediul a durat zi și noapte o săptămână întreagă, pentru a nu permite celor din cetate să se odihnească. După ce șanțurile din jurul orașului au fost umplute cu trupurile prizonierilor, tătarii au dat un ultim
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
care cititorii nu merită să fie lipsiți de cunoașterea cuprinsului ei: ,,...Uneori mi se Înnegrește față. De ce oare mi se Înnegrește față? Uneori În nopțile mele de abuz și cutremur visez fără sfârșit un uriaș prun În floare, iar sub ascuțișul căderii petalelor sale, doi halima Înnebunind cu o sticlă de vin În brațe. Ah, Doamne-Dumnezeule, de ce visez acest prun? Prin Îngustimea unei aripi sau prin desfrâul vreunei idei despre POEZIE și moarte Îmi apare EL-negriciosul și preadulcele meu de prieten
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
mari ai urdiilor. Auzind și văzând noi acestea, am luat în mână sabia și, cu ajutorul Domnului nostru a tot-puternic, am mers împotriva dușmanilor creștinătății, i-am biruit și i-am călcat în picioare și pe toți i-am trecut subt ascuțișul săbiei noastre; pentru care lucru dăm laudă Dumnezeului nostru. Auzind de asta, Împăratul cel păgân turcesc, și-a pus în gând să-și răzbune și să vie în luna lui Mai, cu capul său și cu toată tăria sa împotriva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Păr Negru. Trebuie să știți domniile voastre una alta asta ceea că eu îs în mare prietinie cu comisul Manole una alta asta ceea ș.c.l. Ionuț Jder se întâlnește cu Săndrel-Vodă și acesta se arată ascuns și cu un ascuțiș de supărare veche și înveninată împotriva lui, dintr-o pricină tulbure, care poate fi cunoașterea legăturilor lui Ionuț cu Jupânița. Deci el dă a înțelege lui Gogolea că i-ar plăcea să audă vești rele despre vechiul său frate de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
încheieturile și-i pocneau. A început a lua o doctorie. Peste zece zile nu mai auzea încheieturile pocnind. Surzise. Dumnezeu n-a făcut lucrurile frumoase pentru proști și pentru urâți. Samson numai cu o falcă de cal a trecut prin ascuțișul săbiei 5000 de filisteni. Mai ușor să iei decât să dai. Nu s-a schimbat nimic în târgul Ieșilor, avem un slut mai mult. Păcat? Mânâncă în lumea asta și mai ales beau, pentrucă pe ceia lume nici se bea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
10, marți, a fost război la Vaslui cu puterile turcești și a biruit atunci Ștefan voievod cu mila lui Dumnezeu și cu ajutorul lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu celui viu... Și i-a dat Dumnezeu pe ei, limbi necredincioase, în ascuțișul săbiei și au căzut atunci mulțime nenumărată și au fost prinși de vii mulți fără de număr, care de asemenea au fost tăiați; numai pe unul l-a lăsat viu, pe fiul lui Sac-pașa. Și steagurile lor împreună cu schiptrele cele mari
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]