41,209 matches
-
gândacii fugind pe pardoseală. Își aminti de bucătăria de la el de acasă, de Maica Celeste împrăștiind praful galben pe la plinte. În seara aceea bomboanele aveau gust de moca și un iz straniu, sărat (în străfundurile aromei), ca și cum savoarea se sfârșea ascunzând o lacrimă; era o prostie să te gândești la așa ceva, la celelalte lacrimi vărsate în vestibul, în noaptea când cu Rolo. - Peștișorul pestriț e atât de trist, îi spuse Delia, arătându-i bolul cu pietricele și ierburi artificiale. Un peștișor
O povestire inedită în românește by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/13372_a_14697]
-
și desfătare, așa încât trebuia s-o facă să amuțească acum cu orice preț. În spatele lui, dinspre bucătăria unde găsise pisica târându-se încă pentru a muri înăuntrul casei, cu așchii înfipte în ochi, auzea respirația soților Mañara care se sculaseră, ascunzându-se în sufragerie ca să-i spioneze; era sigur că soții Mañara auziseră și stăteau acolo lipiți de ușă, în umbra sufrageriei, ascultând cum el o făcea pe Delia să amuțească. Slăbi strânsoarea lăsând-o să alunece până pe canapea, scuturată de
O povestire inedită în românește by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/13372_a_14697]
-
despre anumiți autori sau opere, acordă prioritate unor citate, revin mereu la aceleași teme și obsesii... Treptat, toate acestea le mulează pe chip o mască. Ea le imprimă o originalitate mai mult sau mai puțin pronunțată. Această mască exprimă, nu ascunde. Ea transformă pe orice ins dintr-o persoană într-un personaj”. Întreaga semnificație a romanului este ilustrată de opoziția dintre Marea Bibliotecă și Biblioteca lui Noe. Prima este un simbol al cenzurii comuniste care consideră că „oamenii trebuie tratați ca
Ce merită Ion D. Sârbu by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13432_a_14757]
-
de spaimă încet rotitoare, eu mă roteam/ în jurul ei în timpul meu, indiferent/ întors cu fața lucie spre ea - și neatent,/ împingeam la o parte gândurile pe care nu vroiam/ să o las să le vadă”. Ce poate avea a-i ascunde Mircea Ivănescu iubitei sale? Peste ani, în „mopete și indiferența”, poetul își exprimă invidia erotică: „dr cabalu stă la masă cu o zeiță. mopete/ în spatele lor se consumă într-o flacără sângerie/ ca și părul zeiței - și invidia lui, străvezie
Adâncimea suprafețelor by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13416_a_14741]
-
unui matematician - în primul rând -, cu un subiect complet abandonat vieții obișnuite; fapt ce poate atrage prin senzațional sau poate îndepărta tocmai prin suspiciunea de “joacă intelectuală”. Să presupunem că nu știm nimic despre autor, că identitatea sa este perfect ascunsă de un nume convențional. Am putea eventual pretinde că știm câte ceva despre joc, plasat sub semnul gratuității și al divertismentului. În înțelegerea comună, jocul ține de copilărie, de alint sau de sport - zone bine delimitate, fiecare cu setul său de
Caruselul cu poliedre by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/13453_a_14778]
-
ar fi fost în continuare de negăsit. Nu m-aș mira deloc dacă aș afla că la Poliție se știa unde au stat ascunși Creangă și Stănică. Și aproape că aș băga mîna în foc că amîndoi nu s-au ascuns în vreo gaură de șarpe, ci au fost la vedere, poate chiar în București. Și cine știe cu ce foști milițieni metamorfozați în polițiști ar fi evocat la un pahar vremurile de odinioară, revoltați că au de plătit azi pentru că
Și totuși unde au fost coloneii Creangă și Stănică? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13446_a_14771]
-
săi să-și mai căsătorească odraslele de la vîrste fragede, regele ortodox al romilor de pretutindeni, adică bulibașa Stănescu de la Costești, îl condamnă într-un aspru comunicat pe omologul său de la Sibiu, penticostalul Cioabă. Mădălin Voicu e de părere că nunta ascunde împerecherea a două averi și declară că tradiția pe care o invocă încolțitul Cioabă nici măcar nu e o tradiție țigănească get-beget, ci o rămășiță feudală preluată de țigani, la care ar trebui să se renunțe. Vasile Ionescu, unul dintre liderii
Nuntă cu amintiri de la Michi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13463_a_14788]
-
simulat/ cu artă și în joacă, te pomenești a fi contrariul gîndului/ dintîi. Dezvățu-i mult mai greu ca învățul. O ceară/ între degete fierbinți e mutra ce se desprinde de pe maxilar./ Să pui la loc cu mîna a mutrei carne ascunzînd/ Tertipul - e mult mai greu decît să-ntinzi un pod/ fără piloni! Ei, sigur, pe candizi îi duci cu bani nemergători/ și cu retorica de turtă dulce” (Maratonul - Cartea a șasea). Iar fastuoasa adeziune la materia înveselită de prefacerile ei
Bufonul și nebunul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13472_a_14797]
-
tema provinciei poate izvorî cu generozitate din biografia fiecăruia, ca un dat personal, ca o circumstanță intrinsecă ce-și înfrînge generalitatea. În al doilea rînd, provincia e doar un simbol. Sub toposul său mai mult ori mai puțin pitoresc se ascunde (și nu prea) o criză existențială ce-l depășește, care oricum și-ar fi găsit canalele de deversare în expresie. „Loc al învinșilor”, cum ne indică etimologia, provincia nu e un determinant, o cauză, ci o „ilustrație în text” a
Feminitate versus provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13509_a_14834]
-
stăpîn, îi hrănește/ fără să ceară voie primarului,// jăndarului. Redactorului șef,/ nici atît!/ Nici capul meu nu mai are nevoie/ de mine” (Trupul meu umblă singur). Dar se înregistrează și o altă disociere. Făptura poetei năpădite de provincia distrugătoare o ascunde, cum o crisalidă, pe cea a „văduvei” al cărei trup „de un veac e tînăr”, posedînd un „grumaz fraged și inocent” și o piele ca a „cobrei regale”. E - mai încape vorbă? - perspectiva unei revitalizări. „Văduva” e femeia, pur și
Feminitate versus provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13509_a_14834]
-
de proză scurtă Șase moduri de a-ți aminti un cal sau Șase povestiri). Autorul e redactor de promovare la Polirom și redactor al revistei ieșene Timpul. Strategia cu care debutează Ce se știe... e interesantă - un narator care se ascunde pe după colț cu orice ocazie își caută eroul, omul simplu a cărei viață s-o urmărească, pur și simplu mergînd după un ziar ce trece din mînă-n mînă. Un ziar e o lume, el spune totul despre cel care-l
80 de ani, 14 mărturii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13523_a_14848]
-
zeci de recenzii despre modalitățile (specific postmoderne) în care datele istoriei și cele ale ficțiunii se amalgamează, dar esențialul rezidă pînă la urmă în faptul că dincolo de artificiu, narațiunea lui Agopian are întotdeauna cîte ceva de spus despre ce se ascunde dincolo de fascinantele suprafețe. Un alt aspect (care va scandaliza, fără îndoială, spiritele pudibonde), este frecvența mare a vorbelor spuse pe șleau, a substantivelor care denumesc organele sexuale, a verbului care desemnează actul sexual și în genere a acelor cuvinte și
Cronica unui roman îndelung așteptat… by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/13543_a_14868]
-
drept măsură și forță, dar sfîrșesc prin a-și divulga precaritatea. Sînt menționate aici lenea, comoditatea, frica, lașitatea, limbuția, mania bîrfelii, avariția. În al doilea grup greutatea cade pe „orbirea omului față de greșeala sa sau pe tendința de-a o ascunde”. Inventarul acestor defecte gravitează în jurul neroziei conținînd pretenția de inteligență, din care derivă încăpățînarea, impertinența, înfumurarea, înțepenirea în convențional, întreaga sferă a moralului inautentic, mimat. Savuroasă e cu osebire prostia „inteligentă”: „Hartmann explicitează, dînd ca exemplu prostia și convenționalul. Comică
Despre ridicol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13528_a_14853]
-
complet al epocii și al oamenilor care i-au trăit și i-au scris istoria. Prima grijă a prozatoarei este aceea de a fixa starea, „atmosfera” timpului și semnificația lor în ordinea evoluției istorice: „Nerăbdarea generală poartă cuibărită în ea, ascunsă cu grijă și superbie, apatia străveche, scepticismul bătrînesc și impetuozitatea superficială a tinerilor”; această nerăbdare este marca epocii, personajele romanului - oameni celebri sau cu totul anonimi - trăindu-și mistuitor existența și participînd la toate evenimentele mari și mici cu acea
„Prințul Ghica”, roman total by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/13515_a_14840]
-
Epicur sau Alcibiade reîncarnați în pisicile vagaboande din capitala Greciei, pisici pe care primăria își propune să le stîrpească, în vederea pregătirilor pentru Jocurile Olimpice din 2004. Scrisă inițial pentru ziarul „Ta Néa”, unde romancierul are o rubrică, fabula nostimă și truculentă ascunde în spatele glumei o problemă gravă, cea a raportului dintre modernitate și Antichitate. Theodoropoulos distinge trei faze ale conștiinței grecești contemporane: copilăria („Existăm fiindcă sîntem descendenții direcți ai elenilor antici”), adolescența revoltată („Să facem din trecut tabula rasa”) și maturitatea sarcastică
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/13555_a_14880]
-
se spună că “am refuzat să văd teatru în pivnițele lor de subzistență” sau că, doamne ferește am lucrat la “interzicerea valorilor reale”. Și caut valorile reale. Nu le găsesc întotdeauna. Showdown de Peca Ștefan este un protest împotriva protestului, ascuns într-o falsă emisiune de televiziune, dintr-o personală țară imaginară, căreia i s-a dat numele de cod “Statele Unite”. Falsele valori, revoltate de absența valorilor, pun la cale o preluare violentă a puterii, binecuvântată de Biserică, deturnată de un
Ore verzi by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13576_a_14901]
-
ani, deși de mulți mai ușor dau de ei la Toronto sau New York decît la Doi Mai). Dar aici sînt, sigur și neclintit, Dana și Liviu Papadima, negri în august și zvelți mereu, și Rodica Zafiu, deși ea s-ar ascunde pînă și în Sicilia ca să nu-i mai tundem noi unghiile, și Miki Gînju, a cărei voce dăruită cîntă „Nu poci, nu poci, capitane!” în cinci limbi și în latină, și Răzvan Țuculescu, care ne întreabă dacă vrem să ne
Vama dintre doi mai by Călin-Andrei Mihăilescu () [Corola-journal/Journalistic/13587_a_14912]
-
plăcere de salonul conacului de la Preajba și de hainele care se purtau la 1910, ca și de primul pom de Crăciun, din 1912. Amintiri mai sumbre erau legate de răscoala din 1907, când ea și sora ei mai mare fuseseră ascunse într-un pod. Evocări amănunțite s-au legat și de obiceiurile țărănești, la care participase (Măturatul curților, Paparudele, Caloianul, Călușarii...). Copil visător, care transforma mătasea de porumb în păr de zâne, Rica a învățat carte de la cinci ani, de... frica
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
vechile concepții, a intuit utopia barbară care e comunismul și s-a hotărât s-o denunțe. El pornea din momentul inițial, punând sub semnul întrebării însăși insurecția din oct. 1917. A început să scrie în condiții inumane (în barăci înghețate), ascunzându-și mereu cât mai bine manuscrisele de teama K.G.B.-ului. Rebelul, ne spune S. Damian (repetând lucruri știute, însă nu chiar de toată lumea) avea nevoie de un complice, „nu de unul oarecare, văduvit și el de notorietate și influență și
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
i-a studiat pe gînditorii și poeții antici Empedokles, Epikur, Heraklit, Sophokles. Aceasta înseamnă pentru dînsul o principială întoarcere a interpretului către forța spirituală originară și originală, ce s-a întruchipat în proiectul și în creația autorului analizat: acea misivă ascunsă într-o sticlă aruncată în ocean, evocată de Celan, misivă care „undeva, cîndva, ar putea fi depusă la țărm”, ar fi, după Bollack, însuși mesajul poetului, de reconstituit în originaritatea sa și devenind pe această cale comprehensibil. Între ustensilele lecturii
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
dacă, totuși, nu Winston Churchill (care mai are la activ un roman, Savrola, scris în două luni, la 23 de ani, și repudiat) nu e autorul, atunci există și posibilitatea ca soția lui, Clementine (o, my darling...) să se fi ascuns în spatele anonimatului. Povești de vacanță... Lanțuri de partid și minuni județene Există o rubrică în NAȚIONAL pe care Cronicarul o citește cu nealterată plăcere, Scriitor la ziar, de Tudor Octavian. Ceva între foileton, schiță și fapt divers eternizat în povestire
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13632_a_14957]
-
Junimii, acordînd puncte de reper lui Xenopol, lui Eminescu, lui C. Radulescu-Motru, situîndu-se la izvoarele sămănătorismului iorghist și ale naționalismului dintre cele două războaie. Din păcate, Z. Ornea apreciază poziția liberalilor drept demagogica, întrucît ar fi avut "menirea de a ascunde esență, în fond retrogradă, a atitudinii adoptate față de probleme-cheie, ca aceea a chestiunii rurale, care nu prea se deosebea de a junimiștilor. Blamarea liberalismului divulgă fixația social-democrată a cercetătorului recent decedat, care ignoră faptul că, în cadrul epocal dat, social-democrația nu
Romanul "hasdeenilor” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13739_a_15064]
-
a împins să facă funesta expediție în acest colț sălbatic al planetei. Himalaya, rândurile scrise în amintirea lui... De meditat de asemeni asupra Asiei lipsită de cavalerism și de milă creștină. Mila, ca o contrazicere a triumfului biologic. Politețe feroce ascunzând o cruzime, o agresiune atent pregătită. Și fraza asta între ghilimele strecurată între celelalte însemnări: "Experiența ne învață că partidul își ascunde întotdeauna intențiile îndărătul câte unui front popular." Cred că e din Petru Dumitriu. ( Adaug în 1990 sau Frontul
Rugăciune pe o carapace de broască țestoasă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13770_a_15095]
-
asupra Asiei lipsită de cavalerism și de milă creștină. Mila, ca o contrazicere a triumfului biologic. Politețe feroce ascunzând o cruzime, o agresiune atent pregătită. Și fraza asta între ghilimele strecurată între celelalte însemnări: "Experiența ne învață că partidul își ascunde întotdeauna intențiile îndărătul câte unui front popular." Cred că e din Petru Dumitriu. ( Adaug în 1990 sau Frontul salvării naționale, plus ca change plus c’est la même chose)... Die Gedanken sind frei... Ideile sunt libere. Evreii din lagăre aruncând
Rugăciune pe o carapace de broască țestoasă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13770_a_15095]
-
personajelor și lucrurilor că imagini ce se suprapune în parte peste faze ale istoriei genului românesc. Românul, de la Madame de Lafayette pînă la Benjamin Constant, explorează cu o remarcabilă acuratețe conștiința umană, dar toate paginile sale sînt obloane închise ce ascund privirii orice altceva. Imagistică începe în român cu Stendhal și Balzac și ajunge, prin Flaubert, la un echilibru ideal între cuvînt și imagine ( ...) Criză imagisticii va începe în român jumătate de secol mai tîrziu, odată cu apariția cinematografului. Atît. Apoi Calvino
Sara Danius - Romanul realist si nasterea imagisticii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13753_a_15078]