1,950 matches
-
în 18 decembrie 2007, pornind de la jurământul miniștrilor Așa să-mi ajute Dumnezeu ! și de la „manipularea“ religiei de către politicieni), Cele trei priviri (interviu acordat de Dan Puric lui Robert Turcescu, de la Realitatea Tv, din 10 august 2007, pornind de la lămurirea aserțiunii Mătur poteca spre Biserică și continuând pe temele: laicizarea, originea transcendentă a Neamulu, întâlnirea cu omul răsturant - p. 119; etc.), Zece leproși (predică rostită la Mănăstirea Petru Vodă, în 20 ianuarie 2008, despre o prelungire a puterii Cuvântului lui Dumnezeu
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348977_a_350306]
-
se exprima doar ca mod de a gândi, ci si ca fel de a fi, iar acțiunea nu este doar mobilizare motrice, ci și fel de a înțelege”). Relevante, pentru modul de a gândi și interpreta parabolele biblice, sunt și aserțiunile privitoare la ascultare, la autoritate și smerenie: „Evident, recunoașterea unei autorități exterioare sinelui propriu seamănă a «cedare de suveranitate”. Ceea ce câștigi este însă mai prețios decât ceea ce pierzi. Câștigi o vindecătoare comuniune cu autoritatea care «te umbrește». În spațiul evanghelic
DESPRE PARABOLE ŞI PERICOPE PERCEPUTE CA ADEVĂRURI SACRE ÎN CONCEPŢIA FILOZOFICĂ A LUI ANDREI PLEŞU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349295_a_350624]
-
cărții, grupajul de versuri prezentat (remarcă specială pentru traducerile de o excepțională calitate ale prof. Virginiei Bogdan) conturează același profil introspectiv, psihanalitic, manifestat și în prozele Marianei Vârtosu. Sinceritatea abordării și lejeritatea exprimării, induc cititorului o stare aparte, determinată de aserțiuni auctoriale ce nu pot fi trecute cu vederea: „Nu sunt poetă, Doamne./ Ar trebui să-ți iau locul pentru o singură zi./ Răstignită pe cruce să stau/ Și să simt ce-ai simțit Tu./ Dar... Cum să urc pe cruce
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 20 IULIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349362_a_350691]
-
Ce-au pus umărul în Țară și uneori se-ntorc la bază ! S-a vorbit cu nostalgie de iarba verde de acasă Ce în orice depărtare te cheamă și te apasă ! Subșefa de la Prefectură despre-"nfiere"-a relatat Subscriu total aserțiunea : și eu de Vâlcea-s "adoptat !" Veniți la Râmnic de se poate, măcar o dată annual În oaza noastră creativă, vestitul Forum Cultural ! Prof.Paulian Buicescu, Șc.Gimnazială Movileni, Olt, membru în L.S.R.Fil.Olt & U.Z.P.R. Referință Bibliografică: Veniți la
VENIŢI LA RÂMNIC ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1353 din 14 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349959_a_351288]
-
a face ceva, a domestici”. Din motive teritoriale, în Greblești se constituie câte două preuci de băieți care colindă fiecare câte o jumătate de sat, pentru ca nicio casă să nu rămână necolindată. Cel puțin pentru Țara Loviștei, nu este adevărată aserțiunea că cele două preuci s-ar fi format în vechime pe criterii de aparteneță socială (bogați-săraci) așa cum susține Ov. Bârlea 21. De altfel, în Robești, satul fiind mai mic, a colindat dintotdeauna și colindă încă, o singură preucă. Casele sunt
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
arăta că: “Vaticanul a fost conducătorul societății civile în Europa de Est”1. Avansăm, aici și acum, ideea că procesul represiv declanșat într-o logică normativă sau abuzivă de statele estice comunizate se poate înscrie într-un registru totalitar. Argumente pentru această aserțiune ar fi ghidarea pozițiilor democrațiilor populare în problema religioasă spre lichidarea forțelor bisericești anticomuniste și controlul bisericilor naționale. Decelăm într-un cadru normativ, legi de interzicere a unor culte religioase, de secularizare și națio¬na¬lizare a proprietăților ecleziastice, o
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ORTODOXIA ŞI STATUL ÎN ROMÂNIA SUB REGIMURILE TOTALITARE… PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2208 din [Corola-blog/BlogPost/344370_a_345699]
-
viza dezagregarea statală, sprijinul Vaticanului pentru independența Croației și Sloveniei fiind puternic doar după sfârșitul Războiului Rece. Autoritățile titoiste au inițiat din anul 1946 un amplu complex de represiune împotriva forțelor bisericești catolice. Procesul monseniorului Stepinač a stat mărturie pentru aserțiunea de mai sus, arhiepiscopul de Zagreb fiind acuzat de colaboraționism cu regimul Ante Pavelić. Deși unii autori (Xavier de Montclos) cred că a existat un “totalitarism catolic în Croația”, credem că implicarea bisericii catolice croate în represiunea regimului ustaș a
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ORTODOXIA ŞI STATUL ÎN ROMÂNIA SUB REGIMURILE TOTALITARE… PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2208 din [Corola-blog/BlogPost/344370_a_345699]
-
grafică reprezentativă, elegantă și semnificativă simbolic. Din punct de vedere al stilului, menționăm elaborarea științifică a textului, cu propoziții clare, argumentări justificate, explicații suplimentare la subsolul paginilor, precum și o corectă utilizare a citării și marcării diferențiate a cuvintelor, sintagmelor ori aserțiunilor relevante. Autorul dispune de capacitatea elaborării unor texte științifice, cu respectarea rigorilor academice, oferindu-ne o carte valoroasă, ce merită inclusă în categoria textelor fundamentale ale literaturii teologice românești. Din punct de vedere al conținutului, am identificat un set de
CRISTINEL IOJA, O ISTORIE A DOGMATICII ÎN TEOLOGIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ, EDITURA PRO UNIVERSITARIA, BUCUREŞTI, 2013, 622 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347715_a_349044]
-
de mică la scara universului încât nici nu se vede și, nici măcar nu trebuie amintită. Și dacă nici pe alții nu îi interesează, înseamnă că ea nici nu există. Supărarea mea nu există! Trebuie să îmi bag în cap această aserțiune, ca să înfrunt mai ușor viitorul. Un bob de nisip mai mult sau mai puțin, nu contează. Și totuși viața, această candelă plăpândă de sorginte divină, primită ca să o transmit la rândul meu, înainte de a pleca de pe această planetă a suferinței
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET (28) de ION UNTARU în ediţia nr. 637 din 28 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365803_a_367132]
-
participă la o serie infinit-cotidian-cosmică de evenimente. Ea-El / Eroul Liric „se împiedică de vise“, se joacă de-a metafora, dar inventează și «un joc în doi», cu interdicția de-a se rosti te iubesc (p. 11), spre a constata neverosimilul aserțiunii (coșbuciană în fond) că «fata care... a fost fată / nu mai simte fiorul niciodată», spre a corija imediat impresia (dinspre cotidiana ceașcă de cafea): prima iubire e cafeaua de dimineață / doar ultima iubire contează / în sânge / doar ultima iubire donează
ROSTIRI DE ROSTUIRI ÎN DOI de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 849 din 28 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365173_a_366502]
-
de exprimare, cartea este un mesager timpuriu al ecumenismului panromânesc, postulat de cele mai luminate minți ale acelei epoci. Este totodată prima carte din cultura noastră care alătură o bibliografie bogată, conținând titluri de lucrări ce stau la baza tuturor aserțiunilor, și la care se fac trimiteri punctuale, autorii sugerând astfel că o scriere temeinică are nevoie de un aparat critic pe măsură. Aparent modesta tipăritură, reeditată de episcopul Ioan Bob la 1813, „Floarea Adevărului” (1750) a apărut și în versiune
APEL LA VOLUNTARIAT! de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365176_a_366505]
-
ei, fiindcă este umilitor ca el să facă treburi pe care ea le face, prin natura sa, de zece ori mai bine; această umilință din partea lui nu va face altceva decât să accelereze "chimia" disprețului ei la adresa lui. 51. Dincolo de toate aserțiunile, mai mult sau mai puțin naționalist-sentimentale, limba oricărui popor este în primul rând o convenție. Ne tot plângem noi, românii, în ultimul timp, că ni se strică pe zi ce trece limba ce-o vorbim, dar nu facem nimic pentru
CITATE, CUGETĂRI ŞI AFORISME de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366412_a_367741]
-
Acasa > Manuscris > Studii > AL FLORIN ȚENE - ASEMĂNĂRILE DINTRE ALEGERE, NORMĂ ȘI EXPRESIVITATEA POETICĂ ȘI RAPORTURILE DINTRE ELE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 958 din 15 august 2013 Toate Articolele Autorului Aserțiunea că principiile care explică valorile expresive ale limbajului artistic ca valori artistice ne îndeamnă să supunem această situație unei revizuiri. În acest context se pune întrebarea, firească, care sunt aceste principii? Primul ar fi, deoarece este cel mai vechi, și
ASEMĂNĂRILE DINTRE ALEGERE, NORMĂ ŞI EXPRESIVITATEA POETICĂ ŞI RAPORTURILE DINTRE ELE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366470_a_367799]
-
dar de multe ori el, câinele - un animal, acționează mult mai logic decât omul, în ciuda conștiinței cu care acesta din urmă se laudă, de parcă asta ar fi, vezi Doamne, meritul lui; în orice caz, sunt cu totul de acord cu aserțiunea lui Pierre Teilhard de Chardin: „Cîinele știe, dar nu știe că știe!”, spre dosebire de mulți oameni care știu că știu, dar asta nu le folosește la nimic... „Câinele a făcut din om Dumnezeul lui” (Paul Valery), dar mulți oameni
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (XI)* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366385_a_367714]
-
Publicat în: Ediția nr. 2095 din 25 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului IV Spuneam că în tradiția familiei mele se arată că străbunicul Chirca Pătrașcu, zis Barna, dar și Chirca Barna, ar fi venit în Greblești din Țara Făgărașului. Această aserțiune este însă con¬tra¬zisă de un document istoric; este vorba de recesământul rusesc de la 1773-1774, unde la Greblești găsim, printre cei cu avere, un anume „Gheorghe sin Pătrașco - 29 ani”, care, în mod sigur, trebuie să fi fost un
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
de Marian Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 2095 din 25 septembrie 2016. IV Spuneam că în tradiția familiei mele se arată că străbunicul Chirca Pătrașcu, zis Barna, dar și Chirca Barna, ar fi venit în Greblești din Țara Făgărașului. Această aserțiune este însă con¬tra¬zisă de un document istoric; este vorba de recesământul rusesc de la 1773-1774, unde la Greblești găsim, printre cei cu avere, un anume „Gheorghe sin Pătrașco - 29 ani”, care, în mod sigur, trebuie să fi fost un
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
câdva în Greblești într-adevăr din Țara Făgărașului. De altfel, ... Citește mai mult IVSpuneam că în tradiția familiei mele se arată că străbunicul Chirca Pătrașcu, zis Barna, dar și Chirca Barna, ar fi venit în Greblești din Țara Făgărașului. Această aserțiune este însă con¬tra¬zisă de un document istoric; este vorba de recesământul rusesc de la 1773-1774, unde la Greblești găsim, printre cei cu avere, un anume „Gheorghe sin Pătrașco - 29 ani”, care, în mod sigur, trebuie să fi fost un
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
nr. 949 din 06 august 2013 Toate Articolele Autorului Cine e Reiko-san?! E o distinsa ziarista japoneză care oglindește cel mai adevărat sintagma: sublimitate feminină! Mai toate cuvintele sunt limitate în puterea de simbol când se cer a clădi o aserțiune privind un chip care revarsă de la prima vedere lumină unei mari simpatii. E o doamnă atât de plăcută încât nicio comunicare cu ea, din privire, nu poate exista fără schițarea oricât de discretă a unui zâmbet. A acelui zâmbet natural
REIKO-SAN. CONVORBIRI AFECTIVE DIN ŢARA SOARELUI RĂSARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 949 din 06 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366624_a_367953]
-
al acestor tendințe moderne și postmoderne.” Autoarea acestei cărți a abordat o multitudine de exemple și argumente pentru a demonstra faptul că Don Quijote a devenit de multă vreme el însuși unul dintre miturile esențiale ale omenirii. Dar iată formularea acestei aserțiuni în paginile acestei cărți de referință în domeniul cervantologiei: „Adunând în substanța sa simbolurile marilor mituri și sinteza axiologică a valorilor primordiale - epurate dar și consolidate prin creuzetul râsului - ale lumii de până la el și devenind el însuși mit, Don Quijote
O CONTRIBUŢIE ROMÂNEASCĂ LA EXEGEZA CERVANTINĂ de LEON ISTRATE în ediţia nr. 603 din 25 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365690_a_367019]
-
articol din ziarul „Lumina”. Tot Pascal ne deschide ochii, spunând: „Dumnezeul creștinilor este un Dumnezeu al iubirii și al consolării, este un Dumnezeu care umple sufletul și inima celor care-L au în ei...”. În „Cugetări” mai găsim celebra-i aserțiune: „Nu M-ai fi căutat dacă nu M-ai fi găsit. Așa că nu fi neliniștit”. Exprimând în alt mod: Dacă M-ai căutat, M-ai găsit și dacă m-ai găsit, poți fii liniștit! SĂRBĂTORI FERICITE CU CREDINȚĂ ÎN SUFLETE
BLAISE PASCAL SI CREDINTA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366232_a_367561]
-
exploatat și rănit neîncetat, s-a regăsit ca pământ sfânt pentru o întreagă națiune; 3.8. „Biserica Greco-Catolică, având credinciosi numai din Transilvania, era eliminată, bunurile erau confiscate”: Divide et impera. În fraza citată de noi din petiție și în aserțiunea latină menționată aici se include tot rostul înființării «Bisericii Greco-Catolice» la Români și al menționării ei în petiție. Nu vom dezvolta aici acest aspect. Observăm numai lipsa de onestitate a textului, care, prin fals istoric, incită la ură interconfesională. Manevră
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361604_a_362933]
-
Stalin pentru comuniștii unguri din România. Culmea nerușinării o constituie atribuirea vinei pentru această hotărâre - la care comuniștii unguri ardeleni au avut o decisivă contribuție - unor «guverne centrale» subînțelese ca românești - la general - sau bucureștene - doar prin locație. Rostul acestei aserțiuni - divide et impera - este clar. (...) 4. Problema «guvernelor centrale», asupra căreia am promis să revenim, este foarte importantă! Cei care cunosc istoria românească interbelică știu foarte bine că Transilvania nu a avut atunci de suferit decât de pe urma guvernelor și grupărilor
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361604_a_362933]
-
abstractă, a ideii, a umbrei ideii. Se poate vorbi aici și despre etapele cunoașterii unei „fericiri absolute“: etapa senzorială, etapa conceptuală și etapa ideală. Frumusețea e rezultatul esențializării, al transferului de material în ideal și invers. În catrenul întâi, după aserțiunea lirică: „ea era frumoasă ca umbra unei idei“, idealitatea / inefabilul apare ca „reper comparativ“; dinspre acest reper reflectorizant, Ea / Iubita / Poezia se corporalizează, capătă un contur pur, aidoma unui nou-născut - de vreme ce „a piele de copil mirosea spinarea ei“, întrucât mirosea
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (3) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361638_a_362967]
-
și cercetare, sau tratate și monografii științifice. Este membru în numeroase societăți științifice internaționale. „Doresc să mulțumesc Fundației «România 2000» și consiliului de onoare pentru decizia de a-mi acorda acest Trofeu”, a exprimat prof. univ. dr. Ion Spânulescu în aserțiunea sa ocazionată de evenimentul premierii. Prof. univ. dr. general de brigadă Gheorghe Toma Prestigioasă afirmare în domeniul științelor militare Prof. univ. dr. general de brigadă Gheorghe Toma, prorector al Academiei Naționale de Informații „Mihai Viteazu” a scris peste patruzeci de
GALA LAUREAŢILOR FUNDAŢIEI ROMÂNIA 2000 ŞI COTIDIANULUI ULTIMA ORĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361628_a_362957]
-
humaine, - oui, la personne humaine sera detruite et, du même coup, disparaîtra notre tourment et nos chères delices...Il n’y aura plus de ces déments, qui mettent l’infini dans le fini”. Am putea recunoaște, de ce nu?, aprofundând aceste aserțiuni, că modernitatea, postmodernitatea, cu materialismul lor maladiv, cu totala lor inapetență (și incompetență) metafizică, am putea accepta, iarăși, că internaționalismele de orice fel, propunând ideologii agresive, colectiviste, deprimante, agonice, că globalismul - lume hipertehnologizată, căreia i s-a retras harul și
UN MARE SCULPTOR AL PERSOANEI UMANE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350597_a_351926]