727 matches
-
locuitori și i-a dat foc. — Solomon a reconstruit orașul, a continuat Arnold, dar în anul 732 î.e.n. Tiglath-pileser al Treilea l-a incendiat din nou distrugându-l din temelii. — Cine? am întrebat eu. — Tiglath-pileser al Treilea, a repetat Arnold. Asirianul, a completat el, dând ghes memoriei mele. — O! am exclamat eu. Care va să zică al Treilea! — Vorbești de parcă în viața dumitale n-ai fi auzit de el, a zis Arnold. — N-am auzit, am răspuns eu ridicând umil din umeri. Cam urât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
Păi..., a spus Arnold, adresându-mi o încruntătură de profesor, mie mi se pare că e într-adevăr cineva de care ar trebui să știe toată lumea. A fost probabil cel mai de seamă om pe care l-au dat vreodată asirienii. — O! am exclamat eu. — Dacă vrei, o să-ți aduc o carte despre el, s-a oferit Arnold. — Foarte frumos din partea dumitale, am zis eu. Poate că mai târziu o să reușesc să mă gândesc și la asirieni de seamă. În clipa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
l-au dat vreodată asirienii. — O! am exclamat eu. — Dacă vrei, o să-ți aduc o carte despre el, s-a oferit Arnold. — Foarte frumos din partea dumitale, am zis eu. Poate că mai târziu o să reușesc să mă gândesc și la asirieni de seamă. În clipa asta mintea îmi stă mai mult la nemți de seamă. — Ca de exemplu? a întrebat el. — De câtva timp mă gândesc mereu la vechiul meu șef, Paul Joseph Goebbels, i-am spus eu. Arnold m-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
mai apoi în piatră, arhitectură în piatră sau arhitectura cărămizii, până la arhitectura fierului. Pentru a dezvolta acest punct, voi consulta opere speciale și voi face loc să ilustrez această parte a operei mele cu profunzimea încrustațiilor de pe principalele monumente egiptene, asiriene, caldeene, frigiene, grecești etc., etc. Și păsărica este, să nu ne îndoim de ea, forma arhitectonică, spunem așa, pe care hârtia o cere și pretinde, forma care apare din hârtie în mod natural, perfecțiunea figurii în hârtie, perfecta ființă papiracee
Însemnări pentru un tratat de cocotologie by Miguel de Unamuno () [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]
-
asemene, ca reflectarea cerului înstelat într-un strop de rouă. Dacă am afla misterul prin care să ne punem în legătură cu aceste două ordini de lucruri care sunt ascunse în noi, mister pe care l-au posedat poate magii egipteni și asirieni, atuncea în adâncurile sufletului coborîndu-ne, am putea trăi aievea în trecut și am putea locui lumea stelelor și a soarelui. Păcat că știința necromanției și acea a astrologiei s-au pierdut - cine știe câte mistere ne-ar fi descoperit în această privință
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
dimineața un val imens de lingușitori veniți să salute pe stăpîn" ("Pomponescu, Pomponescu!" făcea Suflețel o apropiere ironică); "și nu tânjesc după uși încrustate, veșminte stropite cu aur sau bronzuri de Corint, și nici nu-și vopsesc lâna cu culoare asiriană; nu corup untdelemnul cu scorțișoară." - Cum vine asta, Iti (așa îndulcea Aurora pe Panait),untdelemn cu scorțișoară? Suflețel se învîrtea în cămașă prin odaie, pieptănîndu-și părul stufos și cărunt cu degetele. - Untdelemn cu scorțișoară, haine aurite, uși încrustatecu baga (testudine
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
lui era un mic dragon solzos. Apoi Hagienuș veni cu un cap de bărbat grec cu barba plesnită într-o parte, remarcabil prin impresia de păr uns cu ulei pe care o făcea marmura; după aceea cu un mic basorelief asirian narând asediul cetății Susa, sub Asshurbanipal. Un soldat bărbos, îngenuncheat cu arcul deasupra capului, zvârlea o săgeată spre zidurile fioroase ale fortăreței. Și altele de soiul acesta. Hagienuș poseda și o căldare-trepied de bronz, bătând în verde, obiect autentic chinezesc
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
grecii 1 și că ei ar fi adevărații inițiatori ai filosofiei văzute ca iubire de Înțelepciune și ca apropiere de divin. „Unii afirmă că studiul filosofiei a Început la Barbari: ei susțin că perșii au avut pe magi, babilonienii și asirienii pe chaldei... iar celții și galii pe druizi”, scrie Diogenes Laertios În prologul la Viețile și doctrinele filosofilor (Proem. I, 1). Toți filosofii greci s-ar fi instruit În Egipt sau prin alte părți, Într-un Orient populat cu profeți
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
că sunt niște intruși, că niciodată nici un popor (În afara țiganilor) nu și-a permis să vină În felul acesta să se instaleze la alte popoare. Pentru că au Început să emigreze fără a fi nevoie s-o facă. Probabil că deportările asiriene le-au deschis pofta. Dar, la Începutul diasporei, nu i-a forțat nimeni. Această oribilă suficiență. Ideile lor merg de la sine. Regimul bun e cel de pe urma căruia profită. Aici, liberalismul. Dincolo, socialismul. Ce le-ar mai fi plăcut să fie
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
reînsănătoșiri sociale în acele momente. Punea sub ochii romanilor diverse episoade ale Vechiului Testament despre eficacitatea rugăciunii în timp de război prezentându-i pe: Ezechia, care a făcut penitență și, într-o singură noapte, au fost exterminați 185.000 de asirieni de un înger (cf. 4Re 19, 35); Iozafat, care înălța laude Domnului, iar Domnul îi dădea biruință (cf. 2Cron 26, 21); Moise, care a luptat împotriva lui Amalec nu cu sabia, ci cu rugăciunea (Exod 17, 11). Dacă vrem să
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
provinciile sarmaților, dacilor, germanilor, sciților și în multe insule pe atunci necunoscute și care nu se puteau încă determina geografic. Afirmația sa este împărtășită și de Hipolit Romanul, entuziasmat că aproape toate popoarele primiseră cuvântul lui Dumnezeu: grecii, barbarii, caldeii, asirienii, egiptenii, celții și latinii, toată Europa, Asia și Africa. La jumătatea secolului II, religia creștină era deja cunoscută și de populațiile cele mai înapoiate, potrivit lui Iustin, care știau să se roage lui Isus Cristos, așa cum se rugau și cele mai
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
mult vin, îl poate avea, asupra băutorului. În After the Battle Is Over: The Stele of the Vulturesand the Beginning of Historical Narrative in the Art of the Ancient Near East ,Irene J. Winter analizează fragmente de basorelief din cultura asiriană despre care consideră că nu constituie, așa cum crede Weitzman, simple restituiri ale conținuturilor textuale care însoțesc imaginile . Ea arată că traseul vizual și cel literar se întâlnesc, dar nu sunt paralele sub aspectul structurii și conținutului și că narațiunile vizuale
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
mult vin, îl poate avea, asupra băutorului. În After the Battle Is Over: The Stele of the Vulturesand the Beginning of Historical Narrative in the Art of the Ancient Near East ,Irene J. Winter analizează fragmente de basorelief din cultura asiriană despre care consideră că nu constituie, așa cum crede Weitzman, simple restituiri ale conținuturilor textuale care însoțesc imaginile . Ea arată că traseul vizual și cel literar se întâlnesc, dar nu sunt paralele sub aspectul structurii și conținutului și că narațiunile vizuale
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
mult vin, îl poate avea, asupra băutorului. În After the Battle Is Over: The Stele of the Vulturesand the Beginning of Historical Narrative in the Art of the Ancient Near East ,Irene J. Winter analizează fragmente de basorelief din cultura asiriană despre care consideră că nu constituie, așa cum crede Weitzman, simple restituiri ale conținuturilor textuale care însoțesc imaginile . Ea arată că traseul vizual și cel literar se întâlnesc, dar nu sunt paralele sub aspectul structurii și conținutului și că narațiunile vizuale
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
mijloc pentru a ne desființa spiritualicește și culturalicește, ca să ne poată, în cele din urmă, asimila. Primejdia este mortală, căci metodele moderne îngăduie dezrădăcinările și deplasările de populații pe o scară pe care omenirea n-a mai cunoscut-o de la asirieni. Chiar fără masivele deplasări de populații, există primejdia unei sterilizări spirituale prin distrugerea sistematică a elitelor și ruperea legăturilor organice cu tradițiile culturale autentic naționale. Neamul românesc, ca și atâtea alte neamuri subjugate de Soviete, riscă să devină, culturalicește, un
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
dintr-un anumit unghi, avea oarecum dreptate să exagereze în a fi precaut. Nicicând vreo oștire română nu a avut soarta crudă a armatei ungare după bătălia de la Mohacs. Niciodată poporul român nu a urmat destinul tragic al armenilor și asirienilor care s-au răzvrătit turcilor în Primul Război Mondial. Și, până la urmă, stăpânirea otomană era preferabilă față de cea a altor prinți creștini care puneau în primejdie ființa națională și statală, poftind la pământurile noastre și dorind să ne înlocuiască limba
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
de mii de oameni numai în Marea Britanie, acest flux din Orientul Mijlociu are o pondere similară în toată Europa. De asemenea, migrația din zona Orientului Mijlociu spre Europa datează de ceva timp, având în vedere existența unor comunități creștine (de origine asiriană la Sodertalje, suburbie a Stockholmului, sau de confesiune nestoriană la Sarcelles, în apropierea Parisului). 92 Pe de o parte avem în vedere: terenurile cultivabile se restrâng la valea Indului și câmpia Punjabului, influența musonului se manifestă rar, debitul mai redus
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
patru principii: Dumnezeul bun, Demiurgul, Materia și Răul - ceea ce reprezintă o altă modalitate de a Înlătura contradicțiile din doctrina maestrului. O altă problemă e suscitată de existența a doi Mesia, reprezentîndu-i respectiv pe Dumnezeul cel bun și pe Demiurg. Marcionitul asirian Prepon 73 Îi combină pe amîndoi Într-un singur Cristos, „mediator Între bine și rău” (mesos tis on kakou kai agathou), care nu este nici bun, nici rău74. Cel mai important dintre discipolii lui Marcion a fost Apelles, care și-
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
limba internațională a diplomației în zonă. Istoria limbii aramaice se împarte în trei perioade: veche, mijlocie și recentă. Primei perioade (sec. VIII-IV î.Hr.) îi aparține aramaica oficială sau aramaica imperială folosită de locuitorii regiunilor apusene care intrau în componența Imperiului asirian, limbă care se va răspândi în cea mai mare parte a vechiului Orient Apropiat. Câteva versete veterotestamentare sunt scrise în aramaica imperială: 1Ezd. 7,12-26, unde este vorba despre un decret al regelui persan și 1Ezd. 4,8-6.18, nimic
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
al Muntelui Garizim în cult. În momentul redescoperirii textelor Pentateuhului samaritean în secolul al XVII-lea, faptul că erau scrise în scrierea ebraică „primară” le-a dat o aparență de originalitate, întrucât toate manuscrisele textului masoretic cunoscute atunci prezentau scrierea asiriană târzie („pătrată”). Oricum, faptul că textele samaritene erau scrise cu scriere ebraică nu constituie o dovadă că Pentateuhul samaritean ar fi fost mai vechi decât echivalentul său „iudaic”3; o analiză paleografică a tipului de scriere ebraică folosită de către samariteni
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
pentru și de către samariteni, este oferită de cartea Seper Hayyamim (Cronicile Samaritene), a căror valoare istorică este destul de problematică 2. Tradiția rabinică iudaică oferă o cu totul altă versiune a istoriei samaritenilor: aceștia descind dintr-o populație mixtă pe care asirienii au deportat-o din Siria în teritoriul regatului Israel în anul 722, după distrugerea Samariei. Socotindu-i originari din orașul Cutha (Mesopotamia), rabinii i-au numit pe samariteni kutim. Rabinii și-au fundamentat această explicație pe textul de la 4Rg. 17
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
ordin istoric. 2.1.1. Cadrul istorico-geografic în epoca preislamică După cea mai plauzibilă teorie, peninsula arabă este considerată leagănul popoarelor semitice în ansamblul lor, de unde au emigrat spre spațiul Semilunei Fertile și au devenit cunoscuți în istorie ca babilonieni, asirieni, caldeeni, amoriți, canaaniți, fenicieni, arabi, evrei etc. Originea lor comună este atestată de numeroase similarități în plan lingvistic (rădăcina verbală triconsonantică, timpul verbelor are doar două aspecte - îndeplinit și neîndeplinit, conjugarea verbelor urmează aceleași paradigme, pronumele personale, numeralele și denumirea
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
odată cu diferite formațiuni statale ale unor civilizații astăzi dispărute. În această din urmă situație, nucleele respective s-au menținut până astăzi în virtutea inerției istorico-teritoriale. nucleul central-irakian din jurul Bagdadului, conturat încă din perioada antichității mesopotamiene din mileniile 3-1 î.Hr. (civilizațiile sumeriană, asiriană, babiloniană, caldeeană) s-a păstrat ulterior în calitate de centru polarizator al Califatului Abbasid, iar în perioada contemporană reprezintă nucleul central al statului irakian. nucleul libanezo-sirian de pe litoralul mediteraneean s-a remarcat din antichitate până în astăzi ca o arie polarizantă a bazinului
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
că numai evreii au creat un veritabil mit monoteist, fixat deja pe vremea lui Moise și transformat în sistem teologic în perioada apogeului puterii regatului lui Israel (deși relativ slab și amenințat tot timpul de marile puteri de atunci: egiptenii, asirienii, babilonienii), în metropole se adună bogății, ceea ce duce la înmulțirea tentațiilor plăcerilor banalizante, dar își face apariția un nou flagel: conflictele războinice dintre cetățile care se invidiază reciproc pentru bogățiile deținute, ceea ce i-a inspirat pe Profeți să le amintească
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
s-au dezvoltat arenosoluri și xerosoluri. Văile marilor fluvii (Nil, Eufrat, Tigru) și delta Nilului sunt domeniile fluvisolurilor profunde, solurilor aluviale și aluviunilor recente, ce au constituit de cinci milenii suportul dezvoltării marilor civilizații din “Cornul fertil”: statele sumerian, babilonian, asirian, egiptean, apoi arabe, toate au evoluat în nișa pedo-geografică a aluviunilor fertile, unde și în prezent se înregistrează cele mai mari densități de populație și cele mai dinamice arii de centralitate din lumea arabă. În Egipt peste 90% din populație
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]