867 matches
-
explice originile politicii externe, realiștii le consideră de foarte multe ori de la sine înțelese. Așadar, cadrul propus de Allison a făcut să explodeze agenda de cercetare a relațiilor internaționale. El a redefinit limitele disciplinei și astfel a amenințat suprapunerea dintre asumpțiile realiste asupra politicii mondiale și identitatea disciplinei relațiilor interna-ționale. Acest capitol va urma în linii mari abordarea lui Allison. După fiecare model, textul va explora ipotezele propuse de Allison pentru a analiza criza rachetelor din Cuba3. Ipotezele lui Allison își
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
a politicii externe (Allison/Steinbruner) rațional non-rațional impersonal modelul I: actorul rațional (cauzalitatea strategică externă) modelul II: procesul organizațional (cauzalitatea birocratică) personal modelul III: politica guvernamentală (cauzalitatea strategică internă) modelul IV: procesul cognitiv (cauzalitatea psihologică) PARADIGMA ANALITICĂ: MODELUL ACTORULUI RAȚIONAL Asumpții În cadrul paradigmei analitice, comportamentul național este tratat ca o alegere rațională în vederea unor scopuri date și în circumstanțe determinate. După o analiză a raportului costuri-beneficii, alegerea optimă constă în găsirea acelei soluții care maximizează valoarea relativă a diverselor scopuri. La
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
fi greșit. Ceea ce este important din perspectiva paradigmei analitice este ca decizia să fie luată în acest mod calculat (rațional) și nu ca rezultatul ei să se dovedească modul cel mai rațional de a atinge scopurile propuse. Date fiind principalele asumpții ale războiului psihologic și scopul scurtării războiului, era probabil rațional din partea forțelor aliate să distrugă și Dresda, și Tokyo prin bombardamente masive. Dar, după cum se știe acum, această strategie militară nu a avut efectul scontat. În acest model, comportamentul individual
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
scopuri și obiective relativ la o acțiune particulară; consecvența înseamnă aplicarea principiilor pentru a alege alternativa optimă [...] "Raționalitatea se referă la alegerea consecventă, maximizatoare de valori, în interiorul unor limite impuse"." (Allison 1971: 28-30) Pentru analiza politicii externe, mai există încă două asumpții, mai operaționale, care vizează posibilitățile și limitele aplicabilității modelului în cercetarea empirică. În primul rînd, cu cît observatorii din afară, fie ei politicieni sau universitari, dispun de mai puține informații, cu atît mai mult înclină să adopte acest model pentru
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
fi generat desfășurarea unor arme tactice, la care americanii n-ar fi reacționat. La fel, dacă scopul era efectul psihologic, Allison pune în discuție alegerea Cubei, în locul Berlinului, drept caz-test4. Allison aduce în atenție și o ultimă ipoteză dedusă din asumpțiile modelului I, în ce privește motivele desfășurării rachetelor sovietice din Cuba: guvernul sovietic încerca să îmbunătățească puterea rachetelor sale, cu costuri minime. "MRBM-urile [rachetele balistice cu rază medie de acțiune] și IRBM-urile [rachetele balistice cu rază intermediară de acțiune] plasate
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
trebuit de la început să descurajeze instalarea rachetelor; de ce el nu s-a așteptat ca rachetele să fie descoperite înainte de încheierea amplasării și de ce a reacționat cu o asemenea panică, în momentul cînd a fost anunțată blocada. PARADIGMA CIBERNETICĂ: PROCESUL ORGANIZAȚIONAL Asumpții Procesul organizațional (Allison) sau paradigma cibernetică (Steinbruner 1974), modelul II din acest capitol, se concentrează asupra rolului procedurilor de rutină în luarea deciziilor. Mecanismul deciziei cibernetice funcționează după principiul unui algoritm. Cei care iau deciziile au un repertoriu dat de
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
20 octombrie, doi jurnaliști (Alfred Friendly și James Reston) știau și ei la fel de bine. Se putea doar presupune că sovieticii știau și ei. Modelul nu poate oferi nici un răspuns la întrebarea de ce Uniunea Sovietică nu a anticipat reacția. POLITICA GUVERNAMENTALĂ Asumpții Pentru modelul politicii guvernamentale, deciziile sînt rezultatul interacțiunii strategice intraguvernamentale. Acțiunea guvernamentală este privită ca o împletire de decizii relativ independente. Analiza începe cu poziționarea principalilor decidenți. Din această poziție, cu importanța și rolul respectiv, analiștii pot deduce percepțiile și
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
cu studiul percepțiilor (Jervis 1976) sau cu forța activă a sistemelor de convingeri (Little și Smith 1988). Această scurtă secțiune își propune să ilustreze cîteva idei care s-au dezvoltat în conexiune directă și în complementaritate cu modelele lui Allison. Asumpții Cercetarea lui Steinbruner se concentrează asupra psihologiei decidentului individual și reprezintă astfel ultimul dintre cele patru modele subliniate mai sus. Principalul punct de plecare al acestui model este recunoașterea capacității mentale umane de a da o structură datelor, care altfel
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
capacității mentale umane de a da o structură datelor, care altfel ar rămîne disparate și a faptului că această capacitate este un factor esențial în procesul luării deciziilor. Am putea vorbi de "principiul ordonator al minții umane". Există aici două asumpții principale. În primul rînd, acest model presupune că deciziile pot fi luate fără vreo direcție conștientă. A doua asumpție este că există regularități în operațiile cognitive, care determină procesul (cognitiv) de luare a deciziilor. Acestea nu privesc conținutul, ci mai
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
capacitate este un factor esențial în procesul luării deciziilor. Am putea vorbi de "principiul ordonator al minții umane". Există aici două asumpții principale. În primul rînd, acest model presupune că deciziile pot fi luate fără vreo direcție conștientă. A doua asumpție este că există regularități în operațiile cognitive, care determină procesul (cognitiv) de luare a deciziilor. Acestea nu privesc conținutul, ci mai mult structura gîndirii; cu alte cuvinte, ele privesc modul în care gîndurile devin interconectate și modul în care este
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
că Allison nu are suficiente argumente în încercarea sa de a găsi teste care să falsifice teoriile alegerii raționale, se bazează pe o neînțelegere. În primul rînd, modelul actorului rațional propus de Allison a fost conceput ca o alternativă la asumpția realistă a raționalității, și nu la teoria alegerii raționale ca atare. Într-adevăr, al treilea model al său, departe de a fi total antiraționalist, include multe elemente ale unei abordări interacționiste a negocierilor. De asemenea, critica este înșelătoare, deoarece ea
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
o înțelegere suficientă a evenimentelor internaționale. Realismul este contestat de politica internă și guvernamentală, de factorii psihologici. Din moment ce diciplina se definea prin paradigma sa, realismul, acest fapt limita considerabil granițele disciplinei. Și pentru că istoria internă a disciplinei, evoluția conceptelor și asumpțiilor sale centrale erau atît de strîns legate de incontestabilul rol al realismului, criza realismului a fost și este deopotrivă o criză a identității disciplinei. 6. Epilog: Teorii sovietice în domeniul relațiilor internaționale Merită să întrerupem pentru un timp analiza realismului
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
crescîndă a băncilor mari. Unii gînditori s-au ocupat de revenirea tarifelor. Alții au analizat o schimbare produsă în chiar natura clasei burgheze, care colabora din ce în ce mai mult cu guvernele, ale căror funcții se extindeau fără încetare. Metodologia marxistă are două asumpții fundamentale. Prima este aceea că analiza trebuie contextualizată istoric. Materialismul istoric distinge mai multe faze sau stadii în dezvoltarea modurilor de producție. Orice analiză a capitalismului trebuie să circumscrie cu atenție stadiile de dezvoltare și regiunile dintr-o țară sau
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
analiză a capitalismului trebuie să circumscrie cu atenție stadiile de dezvoltare și regiunile dintr-o țară sau din lume pe care le are în atenție. Cea de-a doua se referă la faptul că marxismul este o teorie materialist dialectică. Asumpția sa fundamentală este că stadiul material al relațiilor de producție este cel care determină conștiința umană, precum și structura politică și juridică a societăților (Marx [1859] 1987: 13). Fixînd modul de producție, această teorie poate delimita actorii sociali semnificativi, anume clasele
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Lupta de clasă determină crearea suprastructurii și, în particular, a statului capitalist. Contradicțiile interne ale modului de producție capitalist provoacă expansiunea statului (statelor), care conduce în cele din urmă la izbucnirea unui război imperialist între statele capitaliste. Dincolo de aceste două asumpții, se pot distinge două mari orientări în ce privește explicarea imperialismului. Primul punct de vedere, îmbrățișat în special de Rosa Luxemburg, susține că imperialismul nu este altceva decît un aspect al stadiului cel mai avansat al capitalismului. Imperialismul rezultă din sub-consum: adică
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
lui Lenin, vede imperialismul ca pe un rezultat al unui nou stadiu specific al capitalismului, numit capitalismul monopolist, în care concurența crescîndă trebuie să cuprindă lumea întreagă. Rosa Luxemburg explică nevoia de expansiune pe baza caracteristicii de sub-consum a capitalismului. Asumpția ei de bază este că acest capitalism nu poate exista în lipsa mediului său necapitalist; el practică și necesită un schimb sistematic cu straturile și societățile necapitaliste. Dacă dinamica internă a capitalismului și-ar fi sieși suficientă, capitalismul ar trebui să
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
în care nu există norme și proceduri acceptate sau în care excepțiile de la regulă sînt mai importante decît cazurile de conformare" (Keohane și Nye 1977: 20), atunci se poate emite o explicație specifică, în termeni de putere. În acest caz, asumpțiile realiste asupra politicii susțin în primul rînd că statele sînt cei mai importanți (și unitari sau coerenți) actori; în al doilea rînd, forța este un instrument legitim și utilizabil al politicii externe; și în al treilea rînd, există o ierarhie
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
a priori) aria structurilor de probleme. Ultimul motiv pentru care această abordare nu este o respingere, ci doar o completare a realismului, este relația dintre realism și interdependența complexă: aceasta din urmă se referă doar la cazul excepțional în care asumpțiile realiste nu sînt valabile. O schimbare incredibilă de regim ar trebui să fie caracterizată prin moderație, prin nefolosirea forțelor militare în toate cazurile și prin dezvoltarea unei diplomații a stabilirii agendei și a conexării. Totuși, Keohane și Nye au atașat
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
valori sînt automat legate de cadre și explicații specifice. Incompatibilitatea valorilor devine o justificare luată de-a gata pentru utilitatea limitată a disputelor teoretice dintre școlile de gîndire. Și rămîne fără răspuns problema de bază: în ce măsură diferitele variabile, metodologii și asumpții epistemologice sînt inerent și exclusiv legate de o ideologie. Atîta timp cît nu este dată această explicație, nu există nici un motiv a priori pentru a deduce ceva în legătură cu incomensurabilitatea paradigmelor, din incompatibilitatea valorilor deși incomensurabilitatea poate exista la un alt
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
hermeneutice, ci ca un argument în favoarea inutilității unor astfel de dezbateri. Aceasta presupune fie că există un limbaj comun, să spunem matematica, și atunci există dezbatere, fie că nu, și atunci cu atît mai bine. Aceasta este de fapt o asumpție pozitivistă (pentru această argumentare, vezi Bernstein 1983). Dar desigur că dezbaterea și critica pot avea loc și între teorii sociale contradictorii. Interpretarea și deliberarea au un "rol esențial în succesiunea paradigmelor. [Kuhn] spune doar că ele nu pun capăt crizei
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
teoriile asupra relațiilor internaționale, atunci cînd disciplina a fost pusă în fața declinului paradigmei sale. Savanții au căutat sensul fragmentării din ce în ce mai accentuate și aparent ireversibile a disciplinei în incompatibilitatea valorilor. Aceasta justifică stabilirea programelor de cercetare și evită provocarea fundamentală la adresa asumpțiilor empiriste din relațiile internaționale și economia politică mondială, adică faptul că evaziva căutare a unei paradigme unice acceptate, în această disciplină, nu este atît produsul ideologiilor politice diferite, cît al dependenței de teorie a tuturor evenimentelor. Nu valorile incompatibile ale
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
1967]: 312, nota 18) la structură ca la o "schemă potrivit căreia este distribuită puterea". Definind structura internațională ca anarhică, Waltz poate dezvolta o teorie directă și clasică a balanței puterii. Această teorie își asumă pe față foarte puține lucruri. Asumpția sa fundamentală este că, deși statele ar trebui să vrea o mulțime de lucruri diferite, toate vor, în esență, să supraviețuiască. În afară de aceasta, teoria mai presupune că, dat fiind caracterul anarhic al domeniului internațional, lupta pentru supraviețuire va duce la
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
dacă este necesar, să fie înlocuite de alte modele, mai potrivite: teoria balanței puterii este un astfel de model. E important să observăm că o astfel de abordare nu este naiv empiricistă. Waltz repetă de nenumărate ori că modelele și asumpțiile care stau la baza lor nu urmează a fi judecate în funcție de apropierea lor de adevărul empiric, ci în funcție de utilitatea lor pentru predicții. Ele sînt axiome cu ajutorul cărora putem conferi lumii un sens, nimic mai mult. El nu trebuie să spună
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
în funcție de apropierea lor de adevărul empiric, ci în funcție de utilitatea lor pentru predicții. Ele sînt axiome cu ajutorul cărora putem conferi lumii un sens, nimic mai mult. El nu trebuie să spună că există anarhie, ci doar că o teorie bazată pe asumpția anarhiei ne poate ajuta să explicăm "un mic număr de lucruri mari și importante" (Waltz 1986: 329). De altfel, Waltz (1979: 123) acceptă unele din dificultățile de bază ale teoriilor explicative, cum ar fi dependența faptelor de teorii, adică înțelegerea
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
internaționale, în general și în propria sa teorie, în particular. Acest lucru oferă un cadru potrivit pentru a vedea mai clar atitudinea sa metateoretică. Voi arăta că Waltz, anticipînd critica uzuală la adresa teoriilor balanței puterii, își relaxează pînă la urmă asumpțiile științifice într-o asemenea măsură încît pune limpede în evidență coșmarul falsificaționist: nu există nici un test care să-l poată infirma (vezi și Keohane 1983: 172). Waltz distinge între legi și teorii. Legile sînt corelații empirice. Ele sînt sau nu
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]