866 matches
-
intențiile comunicative clar, elaborat, apelând în special la suport verbal și mai puțin la elemente nonverbale. Codurile restrânse se bazează pe structuri gramaticale simple, economice, pe un vocabular primar, sărac, nenuanțat, sunt dependente de context (receptorul trebuie să facă multe asumpții contextuale pentru a înțelege semnificația). Vorbitorul își exprimă ambiguu intențiile comunicative, apelând frecvent la elemente nonverbale. În opinia autorului, vorbitorii din clasele de mijloc și cele dinspre vârful societății recurg la coduri elaborate, în timp ce vorbitorii din clasele de jos recurg
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
putere, dar tendință medie-mică de evitare a incertitudinii. Partea germanică a Europei, inclusiv Marea Britanie, nu a reușit niciodată să instaureze o autoritate centrală comună de durată, astfel încât țările care au moștenit această civilizație prezintă o distanță față de putere relativ redusă. Asumpțiile privind rădăcinile istorice ale diferențelor culturale sunt de natură speculativă, dar, în exemplele date aici, sunt plauzibile. În alte cazuri rămân ascunse în evenimentele derulate în istorie ( HYPERLINK "http://feweb.uvt.nl/center/hofstede/page3.htm" http://feweb.uvt.nl
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
în context. Bernstein (1971) distinge între coduri elaborate și coduri restrânse. Codurile elaborate se bazează pe structuri gramaticale elaborate, complexe, precise, pe un vocabular bogat și nuanțat, sunt libere de context (în sensul că receptorul nu are nevoie să facă asumpții contextuale pentru a înțelege semnificația codificată prin limbă). Vorbitorul își exprimă intențiile comunicative clar, elaborat, apelând în special la suport verbal și mai puțin la elemente nonverbale. Codurile restrânse se bazează pe structuri gramaticale simple, economice, pe un vocabular primar
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
intențiile comunicative clar, elaborat, apelând în special la suport verbal și mai puțin la elemente nonverbale. Codurile restrânse se bazează pe structuri gramaticale simple, economice, pe un vocabular primar, sărac, nenuanțat, sunt dependente de context (receptorul trebuie să facă multe asumpții contextuale pentru a înțelege semnificația). Vorbitorul își exprimă ambiguu intențiile comunicative, apelând frecvent la elemente nonverbale. Deborah Tannen (1980) vorbește despre culturi scrise vs culturi orale. Conform autoarei, în culturile scrise semnificația se află exprimată literal în text; cunoașterea se
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
mai flexibili în construirea unor scopuri interacționale comune și în dezvoltarea intercomprehensiunii și a unor semnificații identitare comune (prezentare făcută după sinteza din Gudykunst, 2003, pp. 177-178). Collier și Thomas (1988) elaborează o teorie a negocierii identității interculturale în șase asumpții, cinci axiome și o teoremă. Asumpții: (1) prin discurs, indivizii negociază identități multiple; (2) comunicarea interculturală presupune asumarea și acceptarea discursivă a unor identități culturale diferite; (3) competența de comunicare interculturală presupune gestionarea coerentă a semnificației, respectarea regulilor adecvate și
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
interacționale comune și în dezvoltarea intercomprehensiunii și a unor semnificații identitare comune (prezentare făcută după sinteza din Gudykunst, 2003, pp. 177-178). Collier și Thomas (1988) elaborează o teorie a negocierii identității interculturale în șase asumpții, cinci axiome și o teoremă. Asumpții: (1) prin discurs, indivizii negociază identități multiple; (2) comunicarea interculturală presupune asumarea și acceptarea discursivă a unor identități culturale diferite; (3) competența de comunicare interculturală presupune gestionarea coerentă a semnificației, respectarea regulilor adecvate și obținerea unor rezultate comunicative pozitive; (4
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
o are în cadrul unui proces de comunicare dat), intensitate (engl. intensity, puterea cu care identitatea este comunicată celorlalți participanți la interacțiune) (pentru o imagine sintetică asupra identității și negocierii identității, vezi Gudykunst, 2003). Cele cinci axiome fundamentate pe aceste șase asumpții sunt: (1) cu cât diferența dintre norme și semnificații este mai mare, cu atât gradul de interculturalitate implicat în comunicare este mai mare; (2) cu cât competența de comunicare interculturală a indivizilor este mai mare, cu atât capacitatea de gestionare
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
ale ficțiunii polițiste moderne, procedura criminalistică, și atinge proporții mitice, o "infuzie de set național arhetipal de lege, dreptate, moralitate și fairplay".580 Iar ideile culturale despre detectivi diseminate prin cărți, filme, bandă desenată și programe de televiziune ne formatează asumpțiile despre desfășurarea investigațiilor, de la îmbrăcăminte și gesturi, la tipul de corpuri care se găsesc în astfel de locuri.581 Roger Caillois consideră de fapt romanul polițist drept inversiunea celui de aventuri (dacă cel din urmă respectă o desfășurare cronologică a
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
ale istoriilor lor). Al doilea palier de continuitate este cel ierarhic, în care eroii sunt plasați pe o fictivă scară valorică a puterilor. Există un cod împărtășit de către producători și consumatori, conform căruia anumite personaje sunt "mai puternice" decât altele, asumpție esențială în derularea continuității seriale (este important de reținut că în această ierarhie se concurează doar personajele "costumate", recte super-eroii și super-ticăloșii, celelalte personaje nefiind vizate). Această ierarhie de putere nu este însă congruentă cu cea morală sau cu cea
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
81. 573 Ibid, p. xv. Wright utilizează sintagma "formule narative" în accepțiunea lui John Cawelti, care le consideră "moduri în care stereotipuri și teme culturale specifice sunt întrupate în povestiri arhetipale universale". Ele sunt "construcții istorice prin care valorile și asumpțiile schimbătoare devin bunuri de masă", cele cu succes la public dăinuind, celelalte fiind uitate. 574 Ibid., p. xvi. 575 Ibid., p. xvi 576 Ibid., p. 2. 577 Despre Tarzan, arhicunoscutul erou al aventurilor din junglă, creație majoră a literaturii de
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
autoevaluare negativă sub aspectul performanței: autodepreciere/neajutorare (de exemplu, „Sunt prost”) și (2) autoevaluare negativă sub aspectul acceptării de către ceilalți: autoexcludere/neacceptare (de pildă, „Nu mă iubește nimeni”) - generează cognițiile intermediare disfuncționale care sunt de trei tipuri: (a) atitudini; (b) asumpții (pozitive - cu rol compensator - și negative); (c) reguli (cu rol compensator). Ele sunt structuri cognitive generale, iar dacă sunt disfuncționale, pot avea funcție de vulnerabilitate generală. Cogniții evaluative centrale și intermediare - pot fi locale sau generale: trebuie/preferința este o cogniție
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
a-l ajuta pe pacient să tragă propriile sale concluzii. Acesta a realizat un echilibru perfect între chestionarea cu tact a pacientului și aplicarea altor modalități de intervenție. 8. FOCALIZAREA PE COGNIȚIȘI COMPORTAMENTE-CHEIE Terapeutul nu a încercat să surprindă gânduri, asumpții, imagini, sensuri sau comportamente specifice. Terapeutul a utilizat tehnici corespunzătoare pentru a surprinde cogniții și comportamente; totuși, acesta a avut dificultăți în identificarea unui aspect-țintă sau s-a focalizat pe cogniții/comportamente irelevante pentru problema de bază a pacientului. Terapeutul
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
sau comportamente specifice, relevante pentru problema de bază; totuși, acesta s-ar fi putut orienta spre comportamente sau cogniții mai centrale, care ar fi oferit o mai bună perspectivă de succes. Terapeutul s-a focalizat cu mare abilitate pe gânduri, asumpții sau comportamente specifice, extrem de relevante pentru problema în cauză și care oferă șansa optimă de succes în terapie. 9. STRATEGIA DE SCHIMBARE (Notă: la acest item, focalizați-vă pe calitatea strategiei de schimbare a terapeutului și nu pe calitatea implementării
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
situațiile sociale. Sunt dovezi care arată că în prezent există mai multe tratamente eficiente pentru fobia socială, printre care terapia comportamentală prin expunere și desensibilizarea progresivă și terapia cognitiv-comportamentală de grup. Terapia prin expunere în tratamentul fobiei sociale pleacă de la asumpția că anxietatea legată de expunerea la situații sociale va descrește odată cu întâlnirea sistematică și repetată cu stimulii amenințători. Acești stimuli variază de la o scurtă discuție cu o persoană necunoscută până la o discuție formală în public. În cazul fobiei sociale, terapia
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
utilizarea terapiei cognitive și a terapiei reminiscenței (a amintirilor) ar putea fi utile în tratarea depresiei la persoanele de vârsta a treia. Terapia comportamentală pleacă de la un model clasic al depresiei unipolare (Lewinsohn et al., 1979), care se bazează pe asumpția că depresia poate apărea din cauza unui stresor care perturbă patternul comportamental al individului, ducând la o rată scăzută a întăririlor pozitive. În condițiile în care persoana nu reușește să echilibreze balanța recompenselor, aceasta va începe să experiențieze simptomele specifice depresiei
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
controlled clinical trial”, Journal of Gerontology: Psychological Sciences, 52B, 159-166. Terapia cognitivă în depresie se fundamentează pe teoria cognitivă a depresiei (Beck, 1967). Aceasta este o abordare terapeutică activă, structurată, focalizată pe problemă și de scurtă durată, care pornește de la asumpția că depresia este menținută de procesări informaționale negative și de distorsiuni cognitive. Tratamentul vizează învățarea pacienților să gândească adaptativ, ameliorându-și astfel trăirile afective, comportamentele și motivația. Numeroase studii arată că terapia cognitivă în depresie are efecte superioare tratamentului medicamentos
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
constante; economia este în echilibru de ocupare deplină. output-ul este produs pe baza a doi factori: munca și capitalul, iar o funcție neoclasică de producție determină modul în care aceștia sunt combinați. De asemenea, modelul se bazează pe trei asumpții despre funcția de producție: randamente constante de scală, adică o creștere procentuală dată a capitalului și muncii va determina aceeași creștere procentuală a output-ului; randamente descrescătoare de scală pentru fiecare input. Cantități suplimentare seccesive de muncă sau capital vor
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
creștere procentuală a output-ului; randamente descrescătoare de scală pentru fiecare input. Cantități suplimentare seccesive de muncă sau capital vor genera creșteri progresiv mai mici ale otput-ului. Fenomenul e denumit de economiști diminuarea produsului marginal al muncii sau capitalului. Această asumpție este, în special, importantă cu privire la capitalul fizic. Cu cât se adaugă mai mult capital la o ofertă fixă de muncă, output-ul suplimentar se diminuează constant; imperfecțiunile piețelor pentru produse și imput-uri sunt minimale. Competiția determină egalizarea prețurilor cu
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
2.2.b). Mai important este că modelul ne spune puțin despre factorii care determină rata de schimbare tehnologică; în schimb, asumă că, schimbarea tehnologică e determinată exogen (nu are nimic de a face cu rata de economisire sau investiții). Asumpția modelului de randamente descrescătoare ale fiecărui input implică stagnarea output-ului/persoană în absența progresului tehnologic. Intuitiv, această ipoteză înseamnă că randamentul fiecărei fiecărei noi investiții este mai mic decât cel al investiției anterioare. Investițiile vor fi rentabile pentru o
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
rata de creștere necesară pentru aceasta; se bazează aproape exclusiv pe macroeconomia keynesiană - toate condițiile (calificări tehnici, echipamente, resurse) sunt date fixe. “Preocuparea lor esențială - scria Bauer - a vizat condițiile de <steady growth> a societăților industriale avansate. În scopurile și asumpțiile lor sunt keynesiene. Sunt preocupate de condițiile ocupării depline pe termen lung, în special, rata de creștere a venitului necesară pentru aceasta; ele desconsideră schimbările în preferințe cunoștințe, atitudini și obiceiuri, gradul de monetizare a economiilor, sistemele politice, tehnici, etc.
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
conștienți că indivizii sunt capabili de a acționa irațional sau de a urmări alte obiective decât maximizarea utilității, dar strategia de excludere a acestor devieri de la principiul raționalității este justificată prin efortul de a identifica dinamica internă a economiei. Aceste asumpții pe care se bazează teoria neoclasică, și cu ea teoria capitalului uman, sunt formulate în termeni universali și aistorici”(...) „Fundațiile metodologice ale economiei neoclasice omit determinanții politici, sociali și culturali ai acțiunii economice”. Sociologia economică infirmă prima ipoteză a teoriei
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
celui consiliat. Consilierul trebuie să vadă În elev și “altceva” decât un recipient pentru informațiile pe care le transmite; aici, dascălul lucrează cu dimensiunea afectivă, atitudinală, motivațională și socială. Relația Între consilier și elevi trebuie să se bazeze pe două asumpții fundamentale: 1. “toate persoanele sunt speciale și valoroase pentru că sunt unice”; 2. “fiecare persoană este responsabilă pentru propriile decizii”. Un bun consilier trebuie să fie Înzestrat cu următoarele aptitudini: gândire pozitivă, empatie, colaborare, acceptare necondiționată, congruență, responsabilitate, respect. Activitățile de
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cornel BULEA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2127]
-
fiecare pas, incepand cu Aristotel și continuând cu Galileo și Newton, conceptele teoretice au devenit mai îndr)znețe, adic) mult mai îndep)rtate de experiență noastr) senzorial). O noțiune teoretic) poate fi un concept, cum ar fi forța, sau o asumpție, precum aceea conform c)reia masă se comprim) într-un punct. O noțiune teoretic) nu explic) sau prezice ceva. Noi stim, ca și Newton, c) masă nu se concentreaz) într-un punct. Ins) nu era nepotrivit pentru el s) presupun
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
conform c)reia masă se comprim) într-un punct. O noțiune teoretic) nu explic) sau prezice ceva. Noi stim, ca și Newton, c) masă nu se concentreaz) într-un punct. Ins) nu era nepotrivit pentru el s) presupun) contrariul, deoarece asumpțiile nu sunt propoziții de fapt. Ele nu sunt nici adev)rate, nici false. Noțiunile teoretice își g)sesc propria justificare în reușită teoriilor care le instrumenteaz). Despre predispusele legi ne întreb)m: ,,Sunt ele adev)rate?”. În leg)tur) cu
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
printre confuzia de tendințe, de a selecta principiul propulsor, chiar atunci când funcționeaz) și alte principii, de a c)uta factorii esențiali, acolo unde alți nenum)rați factori sunt prezenți. În completarea simplific)rilor, sau ca forme ale acestora, teoriile încorporeaz) asumpții teoretice. Imaginarea faptului c) masă se concentreaz) într-un punct, inventarea genelor, a mezonilor și neutronilor, postularea sintagmei de interes național, și definirea națiunilor ca actori unitari și intenționali - acestea sunt exemple de asumpții obișnuite. Teoriile sunt combinații de afirmații
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]