514 matches
-
cu Daniel Mărăcinescu, care îl trăgea cât putea de subțiori pe cel spânzurat Că în adevăr, sătul de năpăstuirea Muntelui celui proclet, de urgisirea și de perfidia Apelor ce năboiseră în galerii, neaducându-și sufletul în starea de a răbda asuprirea Sorții, a frigului și a întunericului, Pamfil Duran încercase a-și scurta zilele și a-și curma viața ce-i fusese dăruită Ci noi, așa slăbiți și aproape neputincioși, cum ne aflam, nu ne-am lăsat până nu l-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
toată ziua, de ne săreau cuiele din talpa încălțărilor. Nu știu dacă am fi avut până la urmă noroc! Basarabenii erau priviți cu suspiciune din capul locului: cine să te ocrotească, cine să te ascundă pe tine, basarabean, fugar de mortala asuprire bolșevică? Pe tine, basarabean prigonit și vânat de către ucigașa putere sovietică? Cine să te ia sub pavăză, pe tine, cel respins și ținut la distanță de cei din Țara-mamă, acestora fiindu-le teamă să nu-și atragă urgia asupra lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
pădurii. Între ele, era mai cu seamă un cerb, pe care bucureștenii îl botezaseră Gică și care îi plăcea tatei în mod deosebit, fiindcă-i amintea de munți, de păduri, de viața liberă de altădată, de lipsa grijilor și a asupririi. De la gard, tata îl chema pe cerbul Gică, răsplătindu-l cu bucăți de pâine, puse anume deoparte din săraca noastră merinde de pribegi. Gică ieșea din adăpostul cu ușa strâmtă, scoțându-și, pe rând, întâi unul, pe urmă celălalt din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
se unește în această privire cu noi. Votarea bugetelor c-o pripă necunoscută încă de când avem regim parlamentar, angajarea de a termina la epoce fixe linia de juncțiune Predeal, uciderea liniei ferate Vîrciorova cel puțin în privirea tranzitului, nedreptățirea și asuprirea încercată asupra corpului didactic prin manifesta călcare a legii instrucțhinii, reziliarea contractului Regiei monopolului de tutunuri prin surprindere, toate acestea fură acte de natură a convinge pe toți că lipsa de independență și esclusivismul de partidă sânt în stare a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ca moment de fractură a istoriei românilor, marcând climaxul eroismului românesc și totodată începutul decadenței politice pe măsură ce statele române intră din ce în ce mai adânc în zodia dominației otomane, a cărei maximă expresia va fi în ceea ce R. David (1937) a numit "Culmea asupririi turcești: Epoca Fanarioților". Din nou, ponderea Transilvaniei este neglijabilă: viziunea regățeană este cu atât mai pregnantă cu cât la sfârșitul manualului este atașat inventarul "Domnilor Țărilor Române" (Petrescu, Ilie și Totoiu, 1935, pp. 393-400), în care sunt listați pe două
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
practică unei probleme teoretice aparent ireconciliabile a fost V.I. Lenin, prin a sa doctrină a dreptului la autodeterminare națională al popoarelor. Chiar dacă legitimează ideologic dreptul de separare politică a națiunilor oprimate de statele asupritoare și ordonă chiar declanșarea luptei împotriva asupririi naționale, "țelul socialismului" rămâne "nu numai lichidarea fărîmițării omenirii în state mici și a oricărui separatism al națiunilor, nu numai apropierea între națiuni, ci și contopirea lor" (Lenin, 1964, p. 264). Cu toate că ideea auto- determinării naționale a fost reabilitată parțial
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
morale a poporului muncitor, fără deosebire de naționalitate, pe drumul construirii socialismului" (Roller, 1952, p. 752). Aceeași rezoluție adoptată în Plenara CC al PMR definește naționalismul ca o ideologie burgheză întemeiată pe o "politică de dezbinare, de subjugare și de asuprire a popoarelor". Zvâcul antinaționalist al doctrinei comuniste se face simțit prin catalogarea naționalismului drept "cel mai primejdios dușman al unității celor ce muncesc în lupta pentru interesele lor de clasă" (Roller, 1952, p. 753). Antidotul pe care clasicii marxism-leninismului l-
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
p. 753). Antidotul pe care clasicii marxism-leninismului l-au imaginat pentru combaterea naționalismului, iar comuniștii români îl administrează ideologic, este internaționalismul proletar, "arma cea mai puternică a clasei muncitoare și a tuturor oamenilor muncii împotriva oricărei forme a șovinismului, oricărei asupriri naționale și exploatări de clasă" (Roller, 1952, p. 753). Prin această luare de poziție explicit antinaționalistă poate fi consemnat un moment critic de torsiune a concepției despre naționalitate în imaginarul politic românesc. Naționalismul etnic, configurat către sfârșitul secolului al XIX
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
luptei de veacuri a poporului [român] împotriva exploatării" (Roller, 1952, p. 6). Înlocuind ideea națională ca vector al istoriei românilor, istoriografia socialistă restructurează desfășurarea istorică a poporului român în funcție de marile momente de tensiune socială, exprimate prin răscoale și revoluții împotriva asupririi. Momentele critice care punctează firul istoric devin Răscoala țăranilor de la Bobâlna (1437), Răscoala condusă de Gheorghe Doja (1514), Răscoala țărănească a lui Horea, Cloșca și Crișan (1784), Răscoala populară sub conducerea lui Tudor Vladimirescu (1821), Răscoala țăranilor din 1888 și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
reconstrui noua formulă națională a memoriei românești, este regăsibil în același Program..., unde este realizată o "retrospectivă sintetică" a existenței bimilenare a poporului român, reliefând "rolul maselor largi populare în lupta îndelungată și grea pentru progres social, împotriva exploatării și asupririi sociale și naționale, a dominației străine, pentru apărarea ființei sale, a libertății și neatârnării, pentru o viață mai bună, mai demnă" (Programul PCR, 1975, p. 8). Expresie a "înțelepciunii colective a partidului, a clasei muncitoare, a tuturor oamenilor muncii", în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sunt "momente cruciale", "de o deosebită importanță istorică" atât în perspectiva dezvoltării capitalismului, cât mai ales al luptei de unificare și eliberare națională. Cucerirea independenței de stat în 1878 a împlinit "lupta eroică desfășurată de poporul român împotriva exploatării și asupririi, pentru eliberare națională" (p. 35). Începând cu ultima parte a secolului al XIX-lea, destinul istoric al românilor devine indisociabil de aventura mișcării muncitorești și socialiste, a cărei intrare în arena socială este oficializată în 1893 prin înființarea Partidului Social-Democrat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
al "răscoalei populare" (Daicoviciu et al., 1984, pp. 216, 213). Momentul protocronist este și el vizibil, manualul subliniind "răsunetul european al răscoalei", diplomația europeană reținând "caracterul românesc și țărănesc al mișcării", precum și hotărârea cu care "țărănimea s-a ridicat împotriva asupririi sociale și naționale" (Daicoviciu et al., 1984, p. 217). Antagonismul clasial între țărani și nobili este îmbogățit prin adăugarea antagonismului etnic dintre români și maghiari. Semantica pur clasială a conflictului este astfel combinată cu semantica națională, ceea ce face ca revolta
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
este instaurarea regimului totalitar comunist. Ca și fascismul sau nazismul, regimul politic de factură comunistă trebuie să soluționeze problema libertății, moment în care apare în chip clar și distinct caracterul său totalitar, deoarece "logica comunismului sugerează că libertatea forță de asuprire, de lipsuri și de exploatare nu poate fi cucerită decât simultan, pentru toți, prin distrugerea structurilor ce se împotrivesc libertății celor mulți și susțin privilegiile celor puțini. În condițiile comunismului, libertatea ar urma să caracterizeze în egală măsură comunitatea și
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
cu greutăți pe care nu e 'n stare a le duce. Se știe că cea mai esențială deosebire între liberalii din Moldova și roșii de aici e mai cu seamă aceasta, că cei dendîi caută să scape Moldova de sub grozava asuprire a străinilor, pe când roșii de aici fraternizează cu străinii și le cedează punct cu punct, începînd cu drepturile cetățenești și sfârșind cu toate întreprinderile. De aci liberalii din Moldova ar renunța bucuros la orice vederi politice formale, numai existența națională
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
c]utarea fericirii. În urmă Revoluției Franceze din 1789, Adunarea Național] Francez] a emis o Declarație a Drepturilor Omului și ale Cet]țeanului recunoscând dreptul la libertate și proprietate, dar ad]ugându-l și pe acela al siguranței și rezistenței împotriva asupririi. Pentru a r]spunde criticismului lui Burke la adresa Revoluției, Tom Pâine a publicat în 1791 cartea The Rights of Mân [Drepturile Omului]. Declarațiile contemporane ale drepturilor omului au fost, în mod considerabil, mult mai detaliate și mai cuprinz]toare, luând
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cu exactitate ce fel de priorit]ți morale și sociale ar putea rezulta din schimb]ri radicale asupra unor aspecte precum diviziunea pe sexe a muncii sau transformarea preg]tirii sociale pentru îngrijirea altora; sau din eliminarea multor forme de asuprire de care sufer] atât femeile, cât și b]rbații. Nici o apelare la forme curente ale vieții sociale nu poate oferi o schem]. Și nici femeile nu ar trebui s] fie v]zute (așa cum se întâmpl] în unele forme ale gândirii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
alte mijloace. Concluziile acestui studiu, chiar așa cum au fost exprimate de vicarul Macedon Pop XE "Pop" , pot fi plasate În contextul aprecierilor nuanțate ale lui Miskolczy. În mod evident, țăranii și soldații năsăudeni nu au făcut revoluție datorită „iobăgiei” sau „asupririi insuportabile”, pentru simplul motiv că erau oameni liberi, iar nemulțumirile lor economice se exprimau prin revendicări minore, cum ar fi aceea ca statul să le plătească uniformele pe care le purtau. Fără Îndoială, nu putem să le explicăm În totalitate
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
alții se ajută la dânșii prin mai multe Împrejurări, precum prin acea nesuferită superbie națională, care este proprie ungurului și care n-are margini; se ajută prin istoria lor: razimul naționalității ungurești a fost o mie de ani singur numai asuprirea slavilor și românilor. „Tendința” maghiarilor de a asupri alte popoare este explicată prin Împrejurările istorice, prin poziția geografică, dar mai ales prin „psihologia etnică” specifică acestora. În spirit iluminist, Papiu XE "Papiu" recunoaște că o asemenea tendință este proprie tuturor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
dialog și de compromis politic. După cum concluzionează Papiu XE "Papiu" Ilarian XE "Papiu Ilarian" , În finalul primului volum al sintezei sale istoriografice, dedicat istoriei vechi și medievale a românilor, Istoria românilor din Dacia Superioară n-a fost alta decât o asuprire neîntreruptă a românilor din partea ungurilor: o luptă continuă Între aceste două elemente. Nefericirea națiunii noastre a curs din apăsarea ei; iar dacă cercăm cauzele acestei apăsări, acestea le aflăm nu numai În inimiciția străinilor, ci - să mărturisim adevărul - și În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
trecut, pentru a ieși din situația lor nefericită. Prin toată această argumentație, Papiu XE "Papiu" dorește să justifice acțiunile din prezent ale românilor, inclusiv cele violente, săvârșite În cursul revoluției. Violența, crede el, se explică și se justifică prin această asuprire Îndelungată. De asemenea, istoricul ține să Îi disculpe pe români de acuzația de a se fi situat de partea Austriei „reacționare”, Împotriva Ungariei „revoluționare” și „liberale”. În lumina istoriei, afirmă Papiu, ridicarea românilor Împotriva maghiarilor apare ca o acțiune firească
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
din această lume veleitară care vrea să se muleze pe lumea excelenței, din această lume în care cresc zadarnicele visuri ale omenirii, în care domnește falsul, ignorarea sau minciuna de sine, chinul năprasnic al izbânzilor inaccesibile, nefericirea, sfâșierea, invidia, resentimentul, asuprirea de sine și asuprirea celorlalți - din această lume populată de patimi se nasc maladiile de destin. Ratarea decurge din duelul nefericit cu limita care te desparte pe tine de tine însuți. Ceea ce înseamnă că ratarea nu se poate naște decât
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
care vrea să se muleze pe lumea excelenței, din această lume în care cresc zadarnicele visuri ale omenirii, în care domnește falsul, ignorarea sau minciuna de sine, chinul năprasnic al izbânzilor inaccesibile, nefericirea, sfâșierea, invidia, resentimentul, asuprirea de sine și asuprirea celorlalți - din această lume populată de patimi se nasc maladiile de destin. Ratarea decurge din duelul nefericit cu limita care te desparte pe tine de tine însuți. Ceea ce înseamnă că ratarea nu se poate naște decât într-un univers care
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
și eliberarea acestor teritorii. Cristian Rakovski, unul dintre cei mai înfocați dușmani ai regimului democratic parlamnentar din România, omul apropiat al Moscovei, prieten cu Zinoviev, primul conducător al Kominternului, spunea: ”nicidecum...nimeni mai mult decât socialiștii nu se ridică împotriva asupririi sub orice formă, deci și sub forma de jug străin. Tot așa recunoaștem că unirea tuturor oamenilor care grăiesc aceeași limbă este un drept și o necesitate istorică” Să fie aceste declarații o mostră de fariseism politic, dorind să ascundă
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
detașat de literatura interbelică străină, îndeosebi de opera unor romancieri de tipul lui Proust. El a construit psihologia romanului pe care a grefat-o pe structurile morale tradiționale specifice primelor două decenii ale secolului al XX-lea: drama țărănească și asuprirea națională. Aceste două coordonate majore alcătuiesc substanța însăși a operei rebreniene, căreia i-a consacrat o viață de om, total și necondiționat. Scriitorul observă că în urma primului genocid mondial reforma agrară soluționa parțial drama pământului, iar idealul național se împlinea
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
împlinea. În romanele sale, Rebreanu nu interpretează istoria în sensul desfășurării cronologice, în spiritul rezolvărilor legate de succesiunea evenimentelor, ci relevă dimensiunea ei umană proiectată într-o perspectivă tragică. L. Rebreanu a avut încă din anii formației sale intelectuale, revelația asupririi naționale și simultan, a dramei țărănești, după cum rezultă din mărturisirile sale. Pentru el, această oprimare socială n-a însemnat o cauză afectivă, sentimentală, ci o realitate crudă a existenței sale percepută din fragedă copilărie. Polivalent prin marea diversitate a formulelor
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]