496 matches
-
cătușele înțelepciunii antice, mai ales de teoriile grecești despre timp și schimbare; nici nu renunță la propriile scrieri anterioare (Prototeoriile și Preziceri despre lucrurile viitoare) pentru că este convins că erezia lui este adevărată. Dacă în viața lui a fost un ateist rătăcitor și un sceptic negativist, acum recunoaște că în ultimă instanță nu poate exista nici o scăpare: acesta este motivul pentru care se hotărăște să îndure cea mai dureroasă moarte, decât să încerce să fugă din nou. Capitularea sa finală trebuie
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
îl dă împărăteasa Rusiei este unic în această lume. Ea a trimis patruzeci de mii de ruși să predice to lera nța, cu baioneta în vârful puștiiʺ... iar mai târziu, același, îi scria chiar ei: „îngerul Gabriel mi a dezvăluit (ateistul?) între aga înfrângere a armatei otomane, căderea Hotinului și mi a arătat drumul spre Iași. Sunt realmente, Doamnă, în culmea bucur iei, sunt încântat, vă mulțumesc.ʺ Omul culturii și al științei franceze făcea osanale „iluministeiʺ Ecaterina a II-a
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
pornească de la o înțelegere adecvată a mecanismelor de funcționare a sferei religioase în perioada comunistă. Ideea unei revitalizări religioase specifice țărilor postcomuniste este adesea prezentată ca o reacție logică la secularizarea profundă a perioadei precedente, marcată de o veritabilă ideologizare ateistă. "Religia a cunoscut însă în interiorul societăților comuniste o traiectorie mai complexă, care, în ciuda persecuțiilor religioase, reglementărilor drastice a activităților bisericești și secularismulului politic, a supraviețuit în sfera privată a mediului familial." (Gog, Herțeliu, 2012, p. 336). Biserica Ortodoxă Română, "Biserică
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
grave" avea la activ, concret, nimeni nu știa. Totuși i s-a reproșat, printre altele, că a depus prea mult zel acolo unde nu trebuia, adică la ridicarea unui obiectiv de cult care nu era necesar în procesul de educație ateistă și că personal a donat o sumă foarte mare, douăzeci și cinci de mii, pentru construcția bisericii, iar pentru căminul cultural nici măcar un singur leu. Bidaru, neavând ce face și ca să se afle în treabă, neștiind că scopul ascuns al acelei adunări
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
de cult al diferitelor confesiuni din România în perioada comunistă, poate mai importantă a fost izgonirea Bisericii din școli, spitale, instituții de caritate, armată și penitenciare, precum și descurajarea insidioasă și sistematică a sentimentului religios de către un regim care se declara ateist. Apropierea omului de religie a fost puternic stânjenită și, cu un însemnat sprijin din partea instituțiilor ecleziastice „domesticite”, regimul a reușit o îndepărtare a proiectelor individuale de rădăcinile lor spirituale. Încă din primii ani de existență, Securitatea a luat Biserica în
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
principal prin Legea Învățământului și Legea cultelor din 1948, Biserica a fost aproape alungată din spațiul public 59, din școli, spitale, instituții de caritate, armată și penitenciare, iar sentimentul religios a fost sistematic reprimat de un regim care se declara ateist. Apropierea omului de religie a fost descurajată și, cu un sprijin Însemnat dinspre instituțiile ecleziastice „domesticite”, regimul a reușit o Îndepărtare a proiectelor individuale de rădăcinile lor naturale de ordin spiritual 60. Investigarea acestor aspecte ce țin de istoria socială
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
tare de un lucru neobișnuit; a se minuna (și a-și face semnul crucii); a se încruci. 2. Tranz. (Rar) A așeza în formă de cruce; a încrucișa. Din cruce. "Crucirea" era permisă și "agnosticilor științifici" (practicând în ședințe cultul ateist al Fiului Poporului, aflat mai sus decât Fiul lui Dumnezeu). Un musulman din România nu ar avea cum să se "semiluneze" când se minunează, astfel că, la rându-i, s-ar "cruci"(evident, cu condiția ca semnificantul "CRUČ" să nu
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
să fie "ca toată lumea", va avea ce povesti... Amintirea umilinței este scăldată în oceanul semanticii limbii române, unde cuvintele înoată cu ușurință "între ape", între profan (recuperat de "bezbojnicii" de meserie)75 dus cu bună știință spre vulgaritate în propaganda ateistă și credință (fie ea sub forma diminuată a ritualului și a respectării unor repere din calendarul bisericesc). Accesul precoce spre alte idiomuri consemnat în mai multe rânduri de Elpi la loc de cinste printre "biografemele" sale facilitează acest joc prin
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
pe dumnezeu/ turnând pe flori de măr otrava". Poemul mi se pare esențial pentru înțelegerea nucleului de esență tragică al liricii lui Ioanid Romanescu, pentru că el explică însăși cauza uneia dintre notele definitorii ale întregii sale creații, și anume nota ateistă. Realizând cine l-a așezat sub semnul fatalității, al perisabilului, speriat de faptul că nici măcar demonul Poeziei nu este de ajuns pentru a dobândi mult râvnita supremație în univers, așadar și nemurirea, poetului nu-i mai rămâne decât revolta. Contestația
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
nord-vietnamezi sau să nu-i mai taxeze totalitariști pe ruși. Reținem din finalul "descompunerii" un text care se potrivește până la identificare cu ținuta universitarilor omologi din Est: ""Rasist" și "sexist" erau și sunt încă niște etichete foarte urâte echivalentul termenilor "ateist" sau "comunist" din alte timpuri, cu alte prejudecăți dominante -, care pot fi asociate în mod obscur unor persoane și de care, o dată ce ți-au fost atribuite, este aproape imposibil să te debarasezi. Nu puteai spune nimic fără să te temi
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
cât și externe. Astfel, de la începutul anilor '80 s-au intensificat acțiunile catolicilor polonezi, precum și ale statului Vatican. În ultima sa enciclică, Spe salvi (Mântuire prin speranță), actualul papă Benedict al XVI-lea (n. 1927 în Bavaria) continuă critica naturalismului ateist marxist începută de papa Ioan Paul al II-lea odată cu ocuparea Sfâtului Scaun, a comunismului doctrinar susținut de acea filosofie. Cu toate acestea, nu se mai simte vigoarea speranței de odinioară în binele ce va veni. Victoriile politice din anul
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
numit în planul tematic Nu mai credem în vrăjit, descris ca un film despre o echipă de teatru popular, participantă la Cântarea României cu o piesă despre faptul că sătenii nu mai cred în vrăji era un film de educație ateistă. Am ajuns în satul Panc după ce am călătorit cu trenul, apoi cu mocănița, pe urmă cu căruța și la urmă, încă nu știu câți kilometri, pe jos. Era un sat de vreo 50 de case, fără curent electric, fără televizor, aflat la
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
putut ajunge, în această privință, la o soluție care să-l satisfacă pe deplin. Unuia dintre acești oameni, americanului Asa Gray, îi mărturisea după apariția cărții, într-o scrisoare din mai 1860: „Nu am intenția de a scrie în mod ateist. Nu pot vedea nici un motiv pentru care un om sau alt animal nu ar fi putut fi produs, de la început, prin alte legi; și că toate aceste legi au fost în mod expres proiectate de către un creator omniscient... Dar cu
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
afectat de durerea pe care aș produce-o unor membri ai familiei mele dacă m-aș alătura, în mod direct, unor atacuri împotriva religiei.“ Iar atunci când Aveling i-a trimis un exemplar al cărții, scuzându-se totodată pentru excursurile sale ateiste, Darwin i-a mulțumit rece adăugând că, din păcate, nu-i poate împiedica pe unii autori să atribuie contribuțiilor sale științifice „o mai mare întindere decât îmi pare a fi sănătos să li se dea“. Atitudinea pe care a adoptat
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Darwin a fost excedat, uneori exasperat, de invocarea teoriei sale în sprijinul unor viziuni filozofice ostile credinței religioase. El s-a opus în mod constant încercărilor unor cercuri contemporane de „liberi-cugetători“ de a pune teoria sa în slujba campaniilor lor ateiste. Darwin credea că nici credința creștină, nici ateismul nu pot fi susținute de ceea ce cercetătorul naturii va recunoaște drept „probe“, drept „dovezi“. La fel gândeau prietenii și sfătuitorii lui cei mai apropiați din lumea cercetătorilor, Lyell, Hooker sau Huxley. Un
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
cultul liber pentru orice naționalitate”. Oare știa Cotruță că articolul cu pricina din terfeloaga numită „constituția RPR” valora mai puțin decât o ceapă degerată odată ce peste foarte puțin timp de la întocmirea „raportului” său, prin decretul 358/1 decembrie 1948 leprele ateiste de la București scoteau în afara legii Biserica Greco-Catolică, de-o pildă?! Credem că, în spiritul teribilei secretomanii care pusese stăpânire pe mahării bolșevici români, anumite informații (și nu puține!) nu erau transmise până la eșaloanele de jos punându-le, astfel, la fel
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
precum și o serie de acuze referitoare la "compromisurile" din perioada comunistă. Critica istorică trebuie să fie obiectivă și să vadă, în loc de așa-numitele compromisuri, diplomația unui patriarh ce și-a păstrat Biserica vie, ajutând-o să treacă din negura perioadei ateiste la lumina libertății religioase. Constrângerile și amenințările nu l-au speriat câtuși de puțin și în tinda bisericii șoptea creștinilor să aibă încredere că Dumnezeu nu ne va lăsa până în sfârșit. A știut să fie zid de apărare credincioșilor săi
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
un sentiment de vinovăție pentru această perioadă întunecată din istoria bisericii noastre...; de trei ani am stat în această reședință ca un străin... Astăzi datoria noastră este să ne îndreptăm atenția spre sufletele noastre, spre sufletele tinerilor, pângărite de propaganda ateistă, nemaiîntâlnită în istorie, care a pus frâu simțămintelor de libertate de gândire, libertății de exprimare. Biserica are misiunea de a sprijini munca de renaștere a întregului popor, cu deosebire a tineretului. Să facem cu hotărâre de acum ce nu am
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
comuniste. Demersurile jurnalistice de investigare au dus la apariția discursului religios reparatoriu, pe care îl încadrez tot în discursul justificativ. Acest discurs reparatoriu pornește firesc, din partea BOR, în ideea unei istorii a acestei instituții cât mai puțin pătate de efectele ateiste ale comunismului. Spun cât mai puțin pătată și nu afectată, întrucât, așa cum vom vedea în capitolele următoare, discursul și evoluția instituției au fost afectate de această perioadă, însă afectarea comportă aspecte pozitive, și nu negative. O perioadă de închistare face
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
arată modul în care libertatea religioasă în România a fost nu doar asumată, ci și depășită. Adică nu doar că s-a ajuns la o libertate a manifestărilor religioase și de exprimare a valorilor morale, ci și la ceea ce dictatura ateistă nu reușise să facă, și anume să blasfemieze public, sacrificând, de dragul marketing-ului, ceea ce au românii mai scump, credința în Dumnezeu și în fundamentul Scripturii... e. Discursul sacrului despiritualizat (desacralizat) Am numit astfel discursul religios ivit la prăpastia dintre armonia
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
imoralitatea și impunând sacrificii, chiar crime, Ralea face pertinent o ampl trecere în revist a interpretrilor fenomenului religios. Prima definiție dat de Ralea religiei se bazeaz pe distincția durkheimist dintre lucrurile sacre și cele profane. Situându-se adeseori pe poziții ateiste, el vede în teroarea religioas (ca și Durkheim primul fel de despotism și sorgintea dreptului penal. Comentând sadismul religios, el noteaz c: Cezar Borgia a comis câteva zeci de crime, iar religia creștin a inventat ideea unui iad cu chipuri
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
urmtori : Morala laic, raționalist, are mult mai mare valoare decât cea religioas, dulce, inconștient, legnat de povești cosmice. Dar morala religioas inconștient o precede și o pregtește pe cea laic, raționalist și materialist. În Explicarea Omului, aceste idei și concepții ateiste formulate de Ralea sunt transpuse prin sublinierea incompatibilitții dintre religie și umanism. El mai afirm c orice umanism conține în el o smânț de ateism. Ralea intuiește c interesul pentru treburile omenești înseamn laicism; c acesta ar indica o stare
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
în el o smânț de ateism. Ralea intuiește c interesul pentru treburile omenești înseamn laicism; c acesta ar indica o stare sufleteasc secularizat. Evident, abordând o atitudine umanistic, de pe o poziție analitic faț de religie și fenomenul religios, (nu numaidecât ateist sau antireligioas, el semnaleaz c Epocile de aur ale vieții religioase pleac de la ideea c omul e un amnunt al creațiunii, între atâtea altele. Oper mreaț a divinitții, în spectacolul grandios, sublim al universului, omul ar avea același loc cu
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
apare și dispare într-o scprare de fulger, care-i lumineaz o clip existența. Deci, totul e la dispoziția și în mâinile providenței, puterea omului neînsemnând absolut nimic. Ne îndoim c, în adâncurile ființei sale, profesorul ar fi fost un ateist convins, cum s-a încercat a se spune, speculându-se existența câtorva articole pe teme ateiste care i s-au comandat. O analiz pe text a acestor articole, circumstanțiale, ar putea dovedi numeroase ezitri sau rezerve în finalul sau concluziile
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
e la dispoziția și în mâinile providenței, puterea omului neînsemnând absolut nimic. Ne îndoim c, în adâncurile ființei sale, profesorul ar fi fost un ateist convins, cum s-a încercat a se spune, speculându-se existența câtorva articole pe teme ateiste care i s-au comandat. O analiz pe text a acestor articole, circumstanțiale, ar putea dovedi numeroase ezitri sau rezerve în finalul sau concluziile de obicei moderate. Revenind la comentarea textelor religioase, se remarc îns consecvența cu care Ralea forțeaz
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]