23,518 matches
-
-lea funcționau în comună un număr de 12 unități școlare: școala cu clasele I-X, la Ulmeni, 6 unități cu clasele I-VIII, 5 unități cu clasele I-IV si 10 unități preșcolare. Totodată, la școala de centru, existau 2 ateliere școlare, unul de lăcătușerie și altul de croitorie, in care se desfășura practica productivă de către elevii claselor a IX-a și a X-a. Baza materială a școlilor de pe cuprinsul comunei Ulmeni, în anul 1985, a fost estimată la 5
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ [Corola-blog/BlogPost/93961_a_95253]
-
-a. Baza materială a școlilor de pe cuprinsul comunei Ulmeni, în anul 1985, a fost estimată la 5.158.178 lei, din care clădiri in valoare de 4.099.902 lei, mașini, utilaje și instalații de lucru pentru dotarea celor două ateliere, în valoare de 89.964 lei iar pentru dotarea laboratoarelor de Chimie, Fizică si Biologie, a cabinetelor de specialitate, au fost procurate aparate si instalații de măsură, control si reglare, în valoare de 73.250 lei, la care se mai
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ [Corola-blog/BlogPost/93961_a_95253]
-
Spectacolele ei, precum „Lay(ers), „Nu toți sunt eroi”, „Fapte vitejEȘTI” și altele în care dansează, continuă să fie prezentate pe scenele din București și din țară, dar și internaționale. Cristina caută, atât în activitatea sa artistică, cât și în cadrul atelierelor de dans contemporan pe care le susține, să scoată în evidență partea de autenticitate din orice situație cu care intră în contact. Asociația Pentru Teatru și Carte (PETEC) a fost înființată la începutul anului 2013, având ca scop crearea unei
Săptămâna CNDB dedicată Cristinei Lilienfeld [Corola-blog/BlogPost/94016_a_95308]
-
Găbudeanu și poveștile pentru copii ale Selmei Dragoș. PETEC a produs și co-produs spectacolele „Fapte vitejEȘTI” și „Nu toți sunt eroi” și a luat sub „umbrela” sa piesa Cristinei Lilienfeld, „Lay(ers)”. De asemenea, PETEC este implicat în organizarea de ateliere în diferite domenii ale artei spectacolului (dans, teatru, lumini și umbre etc.), atât pentru copii, cât și pentru adulți, profesioniști sau neprofesioniști, unele dintre ele repezentând colaborări internaționale. Membri fondatori PETEC: Andreea Sandu, Teodor Delciu, Smaranda Găbudeanu. Sala Stere Popescu
Săptămâna CNDB dedicată Cristinei Lilienfeld [Corola-blog/BlogPost/94016_a_95308]
-
probleme de ordin material. În ultimii ani la Festivalul românilor din Voivodina, tinerele talente vocale (majoritatea urmează cursuri de canto) se prezintă foarte bine. Dacă vorbim de soliștii instrumentiști o parte dintre ei studiază la diferite școli, dar și din atelierul muzicianului Sorin Boleanțu se perindă pe scenele muzicale acordeoniști excelenți. Acestea sunt fapte de lăudat. Cât de mult îi poate influența muzica pe cei care o ascultă? Dar pe cei care o trăiesc și o cântă? - Opinia mea este că
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
naționale, profesorul univ. dr. Gheorghe Buzatu s-a ridicat la Dumnezeu, întru slăvirea neamului său. Luni, 20 mai 2013, marele dascal de identitate națională și permanentul competitor în lupta pentru adevărurile incomode ale nației sale a căzut la datorie, în atelierul de cercetare de la de la Centrul de Istorie și Civilizație Europeană - Iași al Academiei Române, alături de colaboratori și înconjurat de cărțile și manuscrisele sale. Pe 6 iunie ar fi implinit 74 de ani. In noaptea ce a precedat plecarea dintre noi a
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
aproape imediat au început să-și lanseze letala încărcătură formată din proiectile grele de 225 și 450 de kilograme. Șirul nesfârșit al bombelor a avariat ușor monumentala clădire de călători din stația Ploiești Sud, a lovit magazia de materiale și atelierul de reparații ce se găseau în interiorul depoului de locomotive și a incendiat magazia de mărfuri din stația Ploiești Triaj. Nici trenurile întâlnite în drumul lor de formațiile de 8 - 12 avioane inamice n-au fost cruțate, astfel că una din
1 August 1943 – Un „Val Nimicitor” loveşte complexul feroviar Ploiești! [Corola-blog/BlogPost/94060_a_95352]
-
modernă, cea de azi" (1932). Petru Comarnescu are o viață literar-artistică și socială foarte bogată: publică în mai multe reviste, traduce Straniul interludiu de O� Neill, se duce la spectacole și concerte, susține cronica plastică și teatrală, vizitează expozițiile și atelierele artiștilor, participă la reuniuni mondene, conferințele devin aproape o permanență, călătorește în străinătate în Italia, Franța, Belgia și Anglia. La Paris l-a ascultat pe Aragon vorbind la un congres antifascist și tot atunci, o conferință a lui Paul Valéry
Un jurnal pe sărite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12606_a_13931]
-
însă ideea că n-ar fi stricat să-i facă o vizită și lui Mișu Leibovici. Ceasornicarul din Calea Văcărești l-ar fi putut ajuta dacă nu în alt fel, măcar cu niște sfaturi. În chip mai puțin obișnuit, găsi atelierul ceasornicarului închis și, după ce bătu de câteva ori, fără ca cineva să-i răspundă, dădu să plece. Atunci însă ușa din fundul atelierului se deschise încet și în cadrul ei se ivi Mișu Leibovici. “A, domnul Stelian, poftim, poftim!” îl întâmpină evreul
Daniel Dragomirescu - Două vizite by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13067_a_14392]
-
fi putut ajuta dacă nu în alt fel, măcar cu niște sfaturi. În chip mai puțin obișnuit, găsi atelierul ceasornicarului închis și, după ce bătu de câteva ori, fără ca cineva să-i răspundă, dădu să plece. Atunci însă ușa din fundul atelierului se deschise încet și în cadrul ei se ivi Mișu Leibovici. “A, domnul Stelian, poftim, poftim!” îl întâmpină evreul, cu vechea-i afabilitate. Bucuros de revedere, omul nu se mulțumi doar să-i strângă mâna, ci-l îmbrățișă călduros, ca pe
Daniel Dragomirescu - Două vizite by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13067_a_14392]
-
umăr. Încuie cu băgare de seamă apoi ușa de la intrare, făcând semne unui trecător oprit în dreptul vitrinei că ceasornicăria era închisă, și-l invită, ca în urmă cu un an, când îi călcase ultima dată pragul, în locuința sa din spatele atelierului. În sălița de trecere, de grinzile vopsite în cărămiziu ale tavanului atârnau parcă mai multe funii de usturoi ca în trecut. “Ce să-i facem, domnule Stelian?” zise Mișu parcă scuzându-se. “Dacă s-au înmulțit duhurile rele!...” Nu cumva
Daniel Dragomirescu - Două vizite by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13067_a_14392]
-
campanii obștești din a căror liber consimțită muncă patriotică urma să fie stors nu știu ce ulei. Vîndut apoi, profitabil, de statul socialist, îmbuibaților capitaliști. După externare, vizitîndu-l acasă pe veneratul pictor, îl asist, un timp, în bucătărie (unde-și are și atelierul), la definitivarea compoziției care tratează, evident, patrioticul subiect. Nici o mirare. Cum mirare nu e nici cînd, pentru ultimele tușe, meșterul întinde mîna spre dulap și, luînd de-acolo uleiul de floarea-soarelui, comestibilul, își diluează cu el pasta din tub, ca
Însemnări by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Imaginative/13422_a_14747]
-
zic. La care ea, automat: Eu sînt balerina, nu? Da, tu ești. Tiranicul orgoliu al șarmantei: totul trebuie să graviteze în jurul ei, în jurul ombilicului ei omologat. Tot ce fac acum, aici, să stea sub semnul ei! Altă dată, intrîndu-mi în atelier, tocmai termin o mare pînză abstractă. Eu sînt acolo, nu? decide ea interogativ. Fără umbră de umor. Da, tu ești, îi răspund cu aceeași, simetrică, lipsă de umor. Vernisaj, 1995, cu ale mele Uși ieșene celebre. Din asistență se desprinde
Însemnări by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Imaginative/13422_a_14747]
-
Clandestinitatea (doctrinară) a portretului ca gen e notorie deja de vreo sută de ani. E nu-știu-cum, pictor fiind, să mai faci portret. E de presupus însă - maniacală suspiciune! - că în spatele ușilor închise faptul continuă să se producă. Ușile închise ale atelierelor, ușile închise ale caselor cu blazon. Ultimul dezmăț s-a consumat - demențial - sub Ceaușescu, iar dispariția totală a genului, azi, e, probabil, purgatoriul ce se impunea unei categorii extrem de harnice, îndestulată cu de toate cele căzute de la masa căpcăunului. De
Însemnări by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Imaginative/13422_a_14747]
-
cu portrete jilave încă; vedem cum, printre uși, în vizite de lucru, inevitabilului Iliescu i se strecoară cîte-un portret cu-nvăluitor zîmbet Divertis. Pe care, firește, succesorul maniacului îl refuză (doctrinar). Alt personaj al picturii ieșene, Popa, frecventînd în tinerețe atelierul parizian al lui Lhote. Și mișcîndu-se năuc, prin năucii (sovietici) ani șaizeci, mă oprește, precaut, pe trotuar: Ce se mai pictează, dragă? Are ceva din modelele lui Renoir: pielea ei palroză, sub care întrezăresc vascularizări opaline, mă îmbie să-i
Însemnări by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Imaginative/13422_a_14747]
-
mai pictează, dragă? Are ceva din modelele lui Renoir: pielea ei palroză, sub care întrezăresc vascularizări opaline, mă îmbie să-i fac măcar un desen. Îi și mărturisesc după ce mă-ntreabă de ce-o... analizez așa. Acceptă să vină la atelier, nu înainte însă de a-și arăta mirarea: Cum, se mai pictează după model?; pictura nouă trăiește doar din propriile-i seve, nu? Pronunță seve cum ar pronunța osînze. Își mai joacă, o secundă, inocența: Și ce trebuie să fac
Însemnări by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Imaginative/13422_a_14747]
-
de stat, apoi registrul de activitate extrașcolară și metodică (sau „condica de basne” intrată astfel în folclorul dascălilor), caietul de asistențe la ore al „adjunctului”, planul consiliilor profesorale, planul bibliotecii (păstorită de o ființă blondă - excesiv -, fanată și ignară, planul atelierului de lăcătușerie în care mirosea îngrozitor a motorină, al comisiei de protecția muncii, al achiziționării de material didactic cu totul fantezist și încă altele pierdute în memoria colbuită a documentelor. În nebunia aceasta a hârțogăriei, plecarea elevilor la practică de
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
slăbise, că nu mânca suficient (luam masa împreună la cantină), că-și pierde vremea în sat după muieri de speță joasă și multe altele, „ce naiba fac cu nebunatica?” mi se plângea Tinel în desele plimbări de seară prin crângul din spatele atelierului de lăcătușerie, „în cazul că dacă greșesc cu ea e în stare să mă dea legat Securității”. Dacă ar fi să mă păstrez în spațiul amintirilor inconfortabile, nu pot să nu vorbesc despre ședințele de învățământ politic ce se țineau
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
ea refuza să-l asculte acoperindu-și urechile cu o pernă. Cert este că n-am știut niciodată mai mult decât alfabetul rusesc, învățat la școală. În schimb, casa era plină de cărți traduse din rusește pe care sindicatul de la Atelierele Grivița le vindea o dată pe lună salariaților. La începutul anilor ‘50, taică-meu fusese ridicat de câteva ori la miezul nopții, în pijama și papuci. Reapărea după o săptămână sau două, tot noaptea, îmbrăcat cu aceeași pijama și târând aceiași
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
năvălit înăuntru. Mirosea plăcut a fum și-a urină caldă. Vagonul era pustiu. Am intrat în primul compartiment, la nimereală, mi-am azvîrlit căciula pe banchetă și am încuiat ușa. Coridorul se întunecă de țărani, de ceferiști, de navetiști de la Ateliere. Era cald. Am scos capul pe fereastră. Jeni era deja pe scară, își făcea loc, zbierînd întruna. Ursescu alerga ca un cățel în coada mulțimii, încerca și el să se agațe. M-a pufnit rîsul. Mă simțeam tare mulțumit; fusesem
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
vă așteptați să întâlniți ceva din calitatea unei alte nuvele cinematografice (aceea a lui Vasili Șukșin). George Bălan, Iubirea interzisă, Editura Cartier, Colecția Rotonda, 2001, 352 pag. & George Bălan, Celălalt Eros, Editura Cartier, Colecția Rotonda, 2001, 384 pag. Stelian Tăbăraș, Atelierul de tatuaje, Cartea Românească, București, 2002, 240 pag.
LECTURI LA ZI by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Imaginative/14218_a_15543]
-
elegantului magazin cu nume atrăgător. Am trecut printre agregate de care nu îmi aduc aminte și care într-un fel nu îmi stîrneau curiozitatea, cu toate că E. Lovinescu părea încîntat de faptul că mi-a furnizat o inedită vizită în ascunsele ateliere ale tipografiei, unde de fapt, se săvîrșea ceea ce era mai important în acel ceas în planul editorial. La cîteva zile după această vizită inopinată E. Lovinescu mi-a comunicat că mă așteaptă un eveniment, la care avea să ia parte
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14168_a_15493]
-
colectivă, împreună cu Romulus Bucur, Bogdan Ghiu, Ion Bogdan Lefter, Alexandru Mușina, cu ilustrații de Tudor Jebeleanu), Editura Litera, 1982; Aripa secretă, Editura Cartea Românească, 1986; Au carrefour des grandes routes commersiales, Editura EST, Paris, 1990, în traducerea lui Sebastian Reichmann; Atelierele, Editura Cartea Românească, 1991; Les ateliers, Editura EST, Paris, 1991, în traducerea lui Alain Paruit; Ia-ți boarfele și mișcă, interviu realizat cu Oana Orlea, Editura Cartea Românească, 1992; Mutilarea artistului la tinerețe, Editura Muzeul Literaturii Române, 1999; Zestrea de
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
50 E. N-am văzut nici un controlor, niciodată. ORAȘUL Undeva, cîndva E greu de crezut că mă aflu într-o capitală europeană la sfîrșitul anului 2002. Cineva pare să fi dat ceasul îndărăt. Ritmul Vienei rămîne unul de vals. Micul atelier al tapițerului, cocheta prăvălie a pantofarului, în centru, plină de calapoade de lemn și pantofiori de cenușăreasă pentru decor, firme de croitorie care anunță că fac orice fel de modificări, pivnițe-birturi cu lumînări și celebrele Heurige, mici restaurante ale unei
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14384_a_15709]
-
și își propune aprofundarea cunoștințelor și preocupărilor la disciplinele din ariile curriculare arte și științe, completarea bagajului informațional într-un alt context, stimularea spiritului de competiție, de colaborare în echipă , de schimb de experiență și de idei în aplicațiile și atelierele de lucru organizate, publicarea lucrărilor elevilor talentați. În anul școlar 2007-2008, în cadrul proiectului s-au organizat expoziții de lucrări plastice și literare.
Proiectul educațional „Şcoli prietene”. In: Alabala by Inst. Bugalete Felicia () [Corola-journal/Imaginative/573_a_713]