40,921 matches
-
discursului sau al discuțiilor, ci chiar al unui gen de proces juridic. De la această interpretare vine, probabil, un element mai nou în seria de instrumente ale conectării anaforice: împricinat. În registrul colocvial, cuvîntul devine un substitut glumeț al lui respectiv: atestările scrise de mai jos provin, e drept, de la un singur publicist, dar cîteva exemple orale îi confirmă o oarecare circulație - în forma adjectivală - "vă mai zicem doar că-n filmul împricinat vor juca și actori "cu nume"" ("Evenimentul zilei" = EZ
Respectivul, împricinatul ... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17197_a_18522]
-
ajunge să exprime impersonalul, ca simplu pronume (cum o atestă evoluția istorică care a condus la fr. on). În română, folosirea cu valoare impersonală a substantivului om nu e gramaticalizată, dar apare destul de des în limbajul popular și colocvial. Găsim atestări de la Caragiale - de pildă în replica lui Iancu Zugravul, din Justiție: "să las prăvălia, care nu mai poate omul de atîtea angarale pentru ca să mai mănînce o bucățică de pîine" - pînă în paginile ziarelor contemporane, cînd adoptă un stil familiar, ironic-sfătos
"Ca omu'" sau "ca oamenii"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17215_a_18540]
-
un moment dat, izolat și glumeț, și o formă destul de ciudată, electoros, produsă prin substituție de sufix în adjectivul electoral: "vine o campanie electoroasă" ("Opinia studențească", 16, 1992, 9); conotația peiorativă mi se pare în acest caz destul de clară. Între atestările jurnalistice recente se pot cita desigur cele ale unor derivate familiare cu -os, bine fixate în limbă și incluse în dicționare, ca mămos ("o femeie aproximativ mămoasă", "Evenimentul zilei" = EZ, 2327, 2000, 10), clonțos ("atitudinea clonțoasă" - "Libertatea", 2206, 1997, 4
Un sufix prietenos by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17231_a_18556]
-
aparență banal și frecvent, lipsește pur și simplu din dicționare. Efectul lingvistic al unor asemenea absențe e lesne de înțeles: un cuvînt obișnuit devine o problemă de rezolvat, un caz de investigat. Pentru un străin, cuvîntul rămas fără definiție, fără atestări și fără datare e în primul rînd greu de înțeles, si apoi greu de plasat în registrele stilistice ale romanei; singurele repere rămîn contextul în care cuvîntul a fost găsit - si analogia. Cu timpul, trecînd o anumita modă sau dispărînd
Un cuvînt misterios by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17935_a_19260]
-
al doilea război mondial, în perioada economiei "lagărului" estic și a denumirilor propagandiste de tipul "Înfrățirea între popoare". Transformarea în nume comun e semnalată, cum se știe, de articulare, de mărcile gramaticale - și este deplin confirmată de lărgirea semantica. În atestările actuale, nu mai e vorba de ferăstrăul cu marca Drujba, ci pur și simplu de orice ferăstrău cu motor. Lucrul se observă cu ușurință în prezent, în anunțurile de mică publicitate: "Vînd frigider, motor trifazic, drujba, cazan pentru țuică", "drujba
Un cuvînt misterios by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17935_a_19260]
-
îl reproduc dintr-una din "arhivele" Internet): "Un țăran își cumpără o drujba din București. Drujba era garantată să taie 1001 copaci". Cazul în sine e, desigur, minor, dar mi se pare totuși interesant: o evoluție semantica autohtonă rămîne fără atestări, pentru că e considerată accidentala, marginala, excentrică; între timp, se fixează însă în uz, pînă la punctul în care nimeni nu se mai gîndește să o înregistreze printre inovații sau să-i verifice prezenta; cuvîntul rămîne astfel, din punctul de vedere
Un cuvînt misterios by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17935_a_19260]
-
specializată a structurii limbilor (cu particularitățile lor propriu-zis lingvistice - tipologice, gramaticale), chiar nivelul lexical fiind evocat doar pentru a ilustra fenomenele de contact cu alte limbi. De mai mult interes se bucură istoria socială a limbilor: procesul de standardizare, primele atestări, numărul de vorbitori, răspîndirea lor geografică, inclusiv ca urmare a imigrației; de exemplu, în cazul aromanei se spune că este vorbită și de comunități de emigranți din America de Nord și de Sud și din Australia. În secțiunea de istorie culturală a
Limbile Europei by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/17447_a_18772]
-
în adâncimea gândirii într-un mod nemijlocit. Regasind deci lucruri evidente în făptura altor lucruri, în aparență și de asemenea în realitatea lor ascunsă percepției directe, ai dintr-odată o intuiție clară a interiorității lucrurilor care sunt percepute. Nu numai atestarea prezenței lor, ci chiar sentimentul de familiaritate cu gândirea lor până în resorturile ei ascunse. Apoi lucrurile denumite inanimate au și ele modul de existență viu al mișcării care modelează geometria lor, mărimea și culoarea lor în diferitele grade de coerență
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]
-
se știe (ba se știe!) cum, spălătoríi de bani murdări, posibile resurse de noi câștiguri, creații din nimic, adică din sume furate ("neperformant" ămprumutate) de la băncile apoi falimentare, ori din imense bacșișuri pentru ănchis ochii (zise "comisioane"), sau (și) arogante atestări ale succesului an "afacerile" tranziției. an majoritate comasate (sí ca să fie "entre nous", ca vechii nomenclaturiști, spre a-și simți umerii alături an solidara ăntresustinere), ăn adevărate cartiere ale "Primăverii", ele contrastează cu micile case ale localnicilor (an genere nu
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]
-
să elaboreze un Regulament pe baza căreia se vor evidenția competențele de evaluare, recunoașterea profesională în baza grilei de punctaj unitar, prin competiție științifică la nivelul catedrelor, facultăților, universităților, la nivel național și internațional pe relația sistemică Consiliul Național pentru Atestarea Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare, Comisia de specialitate al acestuia. Agenția Națională pentru Asigurarea Calității și Comisia de Specialitate, respectiv pe relația sistemică Comisia Internațională pentru Studiul Sportului Universitar (C.E.S.U.) din cadrul F.Î.S.U., Comisia Europeană pentru Studiul
CONCEPTUL NAȚIONAL DE EVALUARE ŞI RECUNOAŞTERE PROFESIONALĂ PRIN COMPETIȚIE ŞTIINȚIFICĂ, ÎN DOMENIUL FUNDAMENTAL EDUCAȚIE FIZICĂ ŞI SPORT. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Ioan Ion Lador () [Corola-journal/Journalistic/247_a_509]
-
Nevoia de ajutoare de căldură îi obligă pe români să stea la cozi interminabile. Sute de gălățeni s-au așezat, de la prima oră, la una dintre acestea, pentru a primi certificatul de atestare fiscală, necesar pentru obținerea ajutorului la căldură. Sute de gălățeni au stat la coadă și trei ore pentru a obține o hârtie necesară la dosarul pentru ajutorul de încălzire. Acesta este doar începutul, pentru că strângerea documentelor presupune multe drumuri, informează
Cozi la ajutoarele de căldură în Galaţi () [Corola-journal/Journalistic/24933_a_26258]
-
bugetare, individualizate în titluri de creanță emise până la 31 decembrie 2011, datorate de către Compania Națională de Căi Ferate CFR SA (inclusiv filialele Intervenții Feroviare și Întreținere Mecanizată a Căii Ferate) la această dată și nestinse până la data eliberării documentului de atestare", conchide documentul.
Află cum scapă CFR SA de datorii de peste un miliard de euro () [Corola-journal/Journalistic/23888_a_25213]
-
în cele despre fotbalistul Gheorghe Hagi -, aceste cuvinte apar extrem de des. Din păcate, observăm că ele nu apar ca atare în dicționarele uzuale. Doar dicționarul academic (DLR, litera M, 1965-1968), înregistrează cuvîntul machedon, ca sinonim învechit pentru macedonean, oferind o atestare de la 1648 și o explicație etimologică prin slavonă. în DEX (1975, 1996) nu găsim decît pe macedonean, cu sensul "1. persoană care face parte din populația de bază a Macedoniei sau este originară de acolo. 2. Care aparține Macedoniei sau
"Machidon" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16736_a_18061]
-
și nu lipsesc cu totul nici inovațiile: "marea boală a lui nea Nicu mondialu'" ("Academia Cațavencu" = AC 7, 1997, 1); "Nicușor-Dictatorul Minune" (AC 1, 2000, 1). Amintesc, fără alte comentarii, cîteva din formulele - unele mai frecvente, altele cu o singură atestare - prin care a fost numit Ion Iliescu, în timpul mandatului său; multe sînt deja uitate, devenind chiar de neînțeles, pentru că se bazau pe aluzii la o întîmplare a momentului: (Nea) Nelu, Neluțu, Nea Jean, Ilici, Regele Ilinoic, Ilius Caesar, Despotul luminat
Nume prezidențiale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16825_a_18150]
-
sau adverbială, exprimînd o caracterizare pozitivă, chiar superlativă: "O tipă cu totul superbă - marfă!" (Vineri, 10, 1998, 2); "Unul peste alta, băutură peste băutură, a fost "marfă"" (Evenimentul zilei = EZ, 2318, 2000, 2). Cum se vede, termenul beneficiază deja de atestări jurnalistice, în care marcarea prin ghilimele nu indică neapărat o ipotetică distanță ironică, ci mai ales relativa sa noutate: "au contribuit, fiecare după puteri, la acordarea calificativului "marfă" acestei petreceri" (EZ, 2316, 2000, 2). Termenii care exprimă în modul cel
"Marfă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16862_a_18187]
-
continuare, cu cîteva observații. În DEX (1996), sensul care ne interesează este definit în mod absolut identic în tratarea cuvintelor maică și măicuță: "călugăriță; termen cu care cineva se adresează unei călugărițe". În DLR, tomul VI, litera M (1965-1968), primele atestări pentru maică și măicuță sînt destul de tîrzii (pentru ambele, primul autor citat e Creangă); exemplificări mai vechi apar la monahie - termenul "tehnic" folosit de exemplu în Manualul de pravilă bisericească (1851): "Monahul sau monahia nu este slobodă a-și lăsa
Călugărești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16896_a_18221]
-
pune accentul pe aproximare, ci presupune doar irelevanta preciziei în contextul dat. Adverbul deunăzi (compus, desemnînd la origine un interval de timp determinat - o zi) apare însă în ultima vreme chiar fără a fi însoțit de adverbul mai, ca în atestările mai vechi (în Tiktin, unde găsim citate din Ion Ghica și Iacob Negruzzi, apare doar îmbinarea mai deunăzi). în DEX, definiția cuvîntului ("zilele trecute, nu de mult, acum cîteva zile") e însoțită de eticheta "popular". Citatele actuale atestă însă, cu
"Deunăzi" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16985_a_18310]
-
umane. sînt în genere bine cunoscute, chiar dacă n-au fost totdeauna înregistrate de dicționare; multe dintre ele au părut probabil prea puțin fixate pentru a fi acceptate de dicționarele generale - și prea uzuale pentru a mai atrage atenția glosarelor argotice. Atestările jurnalistice contemporane le confirmă însă circulația și le ilustrează capacitatea de adaptare la context, prin variații și substituții. Pentru a descrie situația unor amenințări și a unor represalii lipsite de eficacitate, circulă de mai mulți ani expresia a lua boii
Expresiile inutilității by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17042_a_18367]
-
Dicționarul academic (DLR) - printr-un intermediar neogrecesc. împrumuturi pasagere mai vechi - din turcă, greacă, rusă (limbi care reflectă căile de intrare în lumea românească a unora din jocuri) au ieșit între timp din uz, păstrîndu-se în memoria culturală grație unor atestări literare; un exemplu e grecismul a exoflisi "a defosa; a renunța la cărțile considerate inutile" - folosit și cu sensul figurat "a se debarasa de..." de personajele lui Caragiale, în D-ale carnavalului (Mița: "Bate-mi în ușe cînd l-ăi
"A plusa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17056_a_18381]
-
sofiot ("au aflat din gura președintelui sofiot" - "Evenimentul zilei" = EZ 2316, 2000, 11). Cipriot e înregistrat în Dicționarul explicativ (DEX), iar sofiot apare în Dicționarul limbii române (DLR); pentru ambele, ca sursă imediată este indicată franceza (Cypriote, sophiote); în lipsa unor atestări mai vechi, care să evoce o preluare prin contacte lingvistice directe, ipoteza etimologică rămâne acceptabilă. Confruntînd exemplele din articolul citat al Magdalenei Popescu și cuvintele cuprinse în Dicționarul invers cu lista acceptată de DEX, descoperim că, între derivatele în -iot
"Iașiot", "mangaliot", "sloboziot"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17127_a_18452]
-
lipsa disimulării. Mariana Marin a găsit un ritm al pateticului, al disperării, valabil oricînd - ea nu și-a "datat" textele cu un curaj legitimat cumva de o modă poetică, de o modă a subversiunii. Politicul rămîne în plan secund, pentru atestarea activității subversive a unei generații (despre generația '80 este vorba). Interpretarea rolului politic al unei astfel de poezii nu prea mai are sens. Greutatea politicului și-a găsit compensația într-o reușită mult mai simplă și mai importantă: poezia Marianei
Cealaltă față a poeziei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15827_a_17152]
-
în dicționarele specializate care i-au urmat: Nina Croitoru-Bobârniche, 1996, Anca Volceanov - G. Volceanov, 1998. A fost înregistrat de Florica Dimitrescu, în Dicționarul de cuvinte recente (DCR2), ediția a II-a, 1997, cu sensurile "urât" și "antipatic, nesuferit" și cu atestări orale "niște blugi... nașpa", "cel mai nașpa individ din sud-estul Europei". E cert că nașpa reprezintă o trunchiere a adjectivului nașparliu, care circulă în paralel - "o cutie de chibrituri de-alea nașparlii" (Cațavencu internațional, 10, 1991, 3), chiar și substantivizat
"Nașpa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15888_a_17213]
-
e probabil netransparent pentru cei mai mulți vorbitori. Bidiviu este unul dintre primele cuvinte argotice românești înregistrate și puse în circulația publică, în secolul al XIX-lea, de N. T. Orășanu (1861) și G. Baronzi (1872), care îi indicau sensul "tînăr, băiat". Atestări ulterioare i-au confirmat circulația și stabilitatea, mai ales în mediul interlop: "Adu drojdia să ciocnim cu bidiviul!" (E. Barbu, Groapa 1974: 53). Transferul semantic s-a produs, evident, printr-o metaforă destul de simplă, bazată pe analogia dintre animalul tînăr
"Bididiu" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15985_a_17310]
-
oamenilor de afaceri, valutiștilor sau panacoților care nu sînt dispuși să își "achite datoriile"" (ib.); "Panacoți capturați de polițisti. Zona centrală a orașului este un vad bun pentru panacoții care își aleg victimele cu precădere din rîndul turiștilor" (ib.) etc. Atestările lui panacot par a fi mult mai frecvente decît cele ale sinonimului panacotar; nu lipsesc, totuși, nici acestea: "polițiștii au prins în flagrant un panacotar" (Curierul zilei - Argeș - , arhiva on-line); "panacotarul voiajor a fost reținut" (ib.); "joi dimineață, trei panacotari
"Panacot" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16034_a_17359]
-
de imprecație a produs un derivat verbal: a sictiri pe cineva "a înjura" (tot așa cum înjurăturile care invocă dracul au impus verbul a drăcui). Forma actuală a verbului a fost precedată de a sictirisi, ieșit din uz, de la care, după atestările unor dicționare mai vechi, s-au format adjectivul participial sictirisit și substantivul sictirisire. Verbul a sictiri apare cu sensul de "a înjura", dar și cu acela de "a alunga", ba chiar, ca reflexiv, cu o valoare care nu mi se
De la înjurătură la plictiseală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15695_a_17020]