1,004 matches
-
despre două orientări pe care A. Eagly și S. Chaiken (1998) le consideră adevărate tradiții: 1) cea care s-a concentrat asupra raportului dintre atitudine și obiectul ei și 2) abordarea atitudinii față de actualul obiect sau posibilul comportament față de obiectul atitudinal. De exemplu, eu pot avea o anumită atitudine față de un candidat în alegeri (pozitivă) și pot să am o altă atitudine asupra faptului dacă e bine să contribui cu o sumă de bani pentru campania electorală a acestuia (comportament). A
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
nord-americani înșiși acordă o atenție sporită valorilor și ideologiei ca marcatori puternici ai atitudinilor și prelungirii lor în comportamente deschise. Astfel, studii extinse și de profunzime arată că traducerea atitudinilor în comportamente specifice depinde de poziția respectivelor atitudini în sistemul atitudinal general, care, la rândul lui, este oarecum subordonat ierarhic valorilor generale și temelor ideologice proeminente. De exemplu, profesarea unor crezuri sociale majore ca liberalismul sau conservatorismul atrage după sine atitudini și conduite politice particulare cum ar fi acordul față de cheltuielile
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
fac ca între similaritățile de ordin psihologic și axiologic și cele genetice să existe o corelație, și anume proximitatea spațială și selectivitatea rezultată din prejudecăți (în speță, rasiale și etnice). Altfel spus, ajutându-i pe cei apropiați nouă (spațial, cultural, atitudinal și comportamental), noi facem - mai mult sau mai puțin transparent logic - inferența că aceștia sunt apropiați și genetic. Se încearcă în acest mod să se răspundă și la întrebarea cum se recunosc între ei oamenii care au un bagaj genetic
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
unde nu există atare relații, indivizii din cadrul lor necunoscându-se direct unul pe celălalt; c) după funcția lor normativ-axiologică în raport cu individul concret: grupuri de apartenență, din care individul face parte actualmente; grupuri de referință, cel care constituie reperele sale normative (atitudinale, valorice, comportamentale) și spre care tinde să devină membru; d) după statutul acordat legal (oficial): grupuri formale, unde există organigramă, reguli de funcționare scrise (drepturi și obligații), și grupuri informale, unde legile sunt „nescrise”, dar nu mai puțin importante. Ilustrări
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
generale, ci și la reguli de comportament în funcție de situații specifice (Pettigrew, 1969). 5) Teoria categorizării și identității sociale (Tajfel, 1981) reclamă că simpla categorizare - indusă pe cale experimentală (Tajfel et al., 1971) - între „noi” și „ei” are o serie de consecințe atitudinale și comportamentale (în general favorizarea membrilor grupului și dezaprecierea celor din out-group), și cu atât mai mult conștiința apartenenței la categorii sociale naturale. Identificarea socială de gender (femeie/bărbat), de etnie, de profesie și de clasă - devenită o componentă fundamentală
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
vizeze interesele unui număr semnificativ de persoane. De aceea, opinia publică se manifestă față de programe sociale și politice, personalități sau partide politice, poluare, dezarmare, noi produse de consum etc. Bineînțeles că, în funcție de problemă, numărul de indivizi care iau o poziție atitudinală diferă, și deci expresia „număr semnificativ de persoane” trebuie tratată cu relativitate. Acest număr nu înseamnă neapărat majoritatea populației sau a unui public, iar eficacitatea opiniei publice în relația cu puterea nu depinde atât de numărul membrilor ce profesează o
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
semnificativ de persoane” trebuie tratată cu relativitate. Acest număr nu înseamnă neapărat majoritatea populației sau a unui public, iar eficacitatea opiniei publice în relația cu puterea nu depinde atât de numărul membrilor ce profesează o anume opinie, cât de intensitatea atitudinală ce stă în spatele opiniilor și de activismul în viața socială (Allport, 1937). Populația preocupată de o anumită problemă formează publicul. Există mai multe publicuri, fiecare constând din totalitatea indivizilor afectați de o acțiune, personalitate sau idee specifică. Opiniile sunt strâns
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
În 1935 se înființează Institutul American de Opinie Publică (Gallup Polls), care și-a dobândit repede o mare popularitate și prestigiu, prognosticând corect, în ciuda părerii majorității observatorilor politici, alegerea, în 1936, a președintelui F.D. Roosevelt. Prin sondaje și prin scări atitudinale, opiniile sunt tratate cantitativ, numărate și măsurate. Agențiile, oficiile și centrele de cercetări academice de sondare și investigare a opiniei publice au proliferat repede în SUA și țările occidentale, în special după cel de-al doilea război mondial. În 1956
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
a rețelelor și a rolului acestora în procesul de comunicare se regăsește în teoria contagiunii; aceasta se bazează pe premisa conform căreia rețelele de comunicare în organizații servesc drept mecanism care expune indivizii, grupurile și organizațiile lainformațiile, mesajele de natură atitudinală și la comportamentul celorlalți (Monge, Contractor, în Jablin, Putnam, 2001). Această expunere stă la baza creșterii probabilității ca membrii rețelei să dezvolte credințe, presupuneri și atitudini similare cu ale celorlalți din rețeaua lor de comunicare. Abordarea din perspectiva teoriei contagiunii
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
paraverbală, nonverbală și mixtă; după finalitatea actului comunicativ, o comunicare accidentală, una subiectivă și o a treia, instrumentală; după capacitatea autoreglării, deosebim comunicarea lateralizată/unidirecțională de cea nelateralizată, iar după natura conținutului, putem cataloga comunicarea ca fiind referențială, operațional-metodologică și atitudinală. Însă putem, fără teama de a prejudicia acest evantai extrem de larg de posibilități, să ne focalizăm, la nivel bazal, fundamental, pe trei perspective asupra comunicării: în primul rând, vom investiga tipologiile definite de împărțirea comunicării, în sens organizațional, între comunicarea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și conflictuale, dezbat posibilitățile unui eventual acord.” (Hellriegel, Slocum, Woodman, 1992, p. 478) Aceiași autori vorbesc despre câteva concepte-cheie în negociere: negocierea distributivă (atunci când o parte câștigă, alta pierde), negocierea integrativă (în urma rezolvării problemelor, ambele părți au de câștigat), structurarea atitudinală (patternurile relaționării, spre exemplu, cele competitiv-cooperaționale), negocierea intraorganizațională (atunci când mai multe grupuri de elevi acționează pentrurezolvarea conflictelor intergrupuri), modelul SBS (care afirmă că o abordare asupra negocierii nu este utilă în orice situație, foarte importante în procesul negocierii fiind rezultatele
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ori, realitatea este un ansamblu unic al unui evantai de factori psihologici, sociali și fizici (la un nivel mai puțin elaborat, o atare tehnică se înscrie în ceea ce vom denumi, în capitolul final al lucrării, controversa creativă). Privitor la schimbările atitudinale, este util să aducem în discuție cercetările lui Kelley și Woodruff (apud Newcomb, Turner, Converse, 1965, p. 103). În cadrul acestora, grupuri diferite de studenți ai unui colegiu de pregătire a profesorilor au audiat o conferință înregistrată despre validitatea metodelor de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
astfel conduși spre credința că membri ai colegiului lor au răspuns favorabil la conferință. Unui alt grup de studenți li s-a spus că aplauzele vin de la ascultători care nu fac parte din colegiul lor. Deși conferința a produs schimbările atitudinale așteptate la ambele grupuri, schimbările cele mai mari le-au avut studenții cărora li s-a spus că membrii propriului colegiu au reacționat cu căldură la audierea conferinței. Atunci când o activitate se desfășoară în cadrul unui grup, prezența celorlalți poate să
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Comunicarea este procesul prin care mesajele sunt emise, receptate și urmează a fi decodificate În scopul de a produce o schimbare comportamentală, atitudinală sau informațională. Comunicarea reprezintă modalitatea prin care oamenii intră În legătură cu mediul și cu ceilalți. Comunicare Înseamnă interrelaționare. (Miles, B.&Riggio, M., 1999 Remarkable Conversations, Baltimore Press) Intenționalitatea și interpretarea sunt parametrii care diferențiază comunicarea de o simplă interacțiune socială. Coupe
PROIECT DE LECȚIE ÎN PARTENERIAT IMPLICÂND CONCEPTUL DE COMUNICARE TOTALĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lăcrămioara-Gabriela SCUTĂRIȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2165]
-
atitudine psiho-morală, prin care individul caută, printr-o supraevaluare excesivă, să se impună celorlalți. Totul se centrează pe propria sa persoană, mergând până la negarea oricăror valori ale celorlalți. Este forma cea mai accentuată a egocentrismului. Aroganța este forma prin care, atitudinal, orgoliul se manifestă ca violență psiho-morală În relațiile dintre individ și ceilalți. Ea este disprețul afișat de o persoană față de cei din jur, dar și dorința de a și-i subordona. Modestia apropie. Orgoliul depărtează. Aroganța irită și trezește reacții
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
puternic, mobilizat de forțele active ale unui Supra-Eu de același tip. Persoanele dominate au un Eu slab, căruia Îi lipsesc forțele care să-l activeze, să-l dinamizeze, având un Supra-Eu inactiv. 3. Atitudinea față de obiecte și valori Această caracteristică atitudinală a Eului personal are la bază tot tendințele Supra-Eului. Ele apar sub două aspecte: fie că este vorba de tendința de a aduna, de a acumula obiecte și valori, indiferent de natura acestora; fie că este vorba de tendința de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
patra formă este recunoașterea, formală cel puțin, a inutilității confruntării, ca fiind lipsită de sens, de scop final. A cincea formă este concilierea, Înțelegerea reciprocă asupra situației și soluționarea acesteia prin consens bilateral și prin Împăcarea părților. Toate aceste situații atitudinale sunt expresia acțiunii normative a conștiinței morale asupra conduitelor individului. Prin ele, atitudinea de evitare anulează conflictele, sau cel puțin le deturnează de la transformarea lor În acte de violență. Se poate vedea, din cele de mai sus, că evitarea confruntării
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
fie de a celorlalți. Responsabilitatea pentru modul În care este prețuită și trăită viața depinde Însă și de forța eului personal, de atitudinile care decurg de aici, față de sine și de propria viață. Distingem, În această privință, două mari direcții atitudinale ale persoanei față de viață: o atitudine activă și o atitudine pasivă. 1. Atitudinea activă Atitudinea activă a persoanei față de propria sa viață presupune antrenare și dinamism, interes și voință de a se realiza plenar. Dar această atitudine activă se poate
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
trecerea la acțiunea deschisă, în spațiul social, ca o reacție față de factorii exogeni ai realității externe cu care persoana a venit în contact. Din punct de vedere dinamic, se pot identifica trei câmpuri ale personalității: câmpul motivațional (motive + mobiluri); câmpul atitudinal sau zona discernământului, a deliberării; câmpul volițional (decizie + acțiune). Sensul desfășurării dinamice a comportamentului uman este dinspre câmpul motivațional către câmpul volițional. Între aceste două câmpuri se stabilește o sumă de forțe ce reprezintă starea de tensiune intrapsihică a personalității
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
comportamentului uman este dinspre câmpul motivațional către câmpul volițional. Între aceste două câmpuri se stabilește o sumă de forțe ce reprezintă starea de tensiune intrapsihică a personalității. Relația dintre câmpurile motivațional și, respectiv, volițional este sancționată sau cenzurată în planul atitudinal al discernământului, printr-un proces de deliberare. În situația în care procesul de deliberare este suficient de puternic, dispunând de o logică și o stare de conștiință clare, putem vorbi de un discernământ normal. Dacă deliberarea se face după un
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
deprinderi, abilități ). Acest lucru se poate realiza prin utilizarea metodelor complementare de evaluare. Principalele metode complementare de evaluare sunt: A.Observarea sistematica a elevilor poate fi făcută pentru a evalua performanțele elevilor dar mai ales pentru a evalua comportamente afectiv - atitudinale. B. Investigația ca metodă complementară de evaluare, oferă posibilitatea elevului de a aplica în mod creativ cunoștințele însușite, în situații noi și variate, pe parcursul unei ore. În cadrul unei investigații, obiectivele evaluate capătă semnificații diferite, corelate cu gradul de complexitate a
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
sale în funcție de progresul realizat și de dificultățile pe care le are de depășit, este foarte utilă formarea și exersarea la elevi a capacității de autoevaluare. Elevii au nevoie să se autocunoască. Acest fapt are multiple implicații în plan motivațional și atitudinal. Ca și profesorul care conduce activitatea, elevul aflat în situația de învățare are nevoie de anumite puncte de referință care să-i definească rolul, sarcina, natura și direcțiile activității sale, ajutându-l să conștentizeze progresele și achizițile făcute, să-și
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
deprinderi, abilități ). Acest lucru se poate realiza prin utilizarea metodelor complementare de evaluare. Principalele metode complementare de evaluare sunt: A.Observarea sistematica a elevilor poate fi făcută pentru a evalua performanțele elevilor dar mai ales pentru a evalua comportamente afectiv - atitudinale. B. Investigația ca metodă complementară de evaluare, oferă posibilitatea elevului de a aplica în mod creativ cunoștințele însușite, în situații noi și variate, pe parcursul unei ore. În cadrul unei investigații, obiectivele evaluate capătă semnificații diferite, corelate cu gradul de complexitate a
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
sale în funcție de progresul realizat și de dificultățile pe care le are de depășit, este foarte utilă formarea și exersarea la elevi a capacității de autoevaluare. Elevii au nevoie să se autocunoască. Acest fapt are multiple implicații în plan motivațional și atitudinal. Ca și profesorul care conduce activitatea, elevul aflat în situația de învățare are nevoie de anumite puncte de referință care să-i definească rolul, sarcina, natura și direcțiile activității sale, ajutându-l să conștentizeze progresele și achizițile făcute, să și
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
citit muzical, prin probe mai cu seamă orale, limitate la citirea notelo și tactarea măsurii; * Probele scrise, mai rar administrate, vizau aspecte neesențiale, verificând mai ales cantitatea de informații pe care o deținea elevul; * Rar evaluarea avea în vedere componenta atitudinală, de aceea deseori apăreau blocaje și inhibiții, datorită faptului că nu se ținea cont de nivelul inegal al înzestrării muzicale (native) a copiilor; * Forma clasică de lecție nu permitea, în construcția ei, ca evaluarea să devină curentă și continuă; Reperele
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]