982 matches
-
și empirice ale prezenței legăturii dintre atitudinile ideaționale și gândirea ideațională (Basadur și Finkbeiner, 1985). În timp ce demersurile de măsurare a atitudinilor creative nu au beneficiat de popularitate, eforturi considerabile s-au investit în elaborarea variabilelor atitudinale cu scopul cercetării interferențelor atitudinale în mediul de afaceri (Basadur, Graen și Scandura, 1986; Basadur, Wakabayashi și Graen, 1990; Runco și Basadur, 1993) și al identificării indivizilor înclinați spre inovație sau adaptare (Kirton, 1976, 1992; Kirton și McCarthy, 1988). Unul dintre programele mai avansate de
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
abilitatea subiecților de a realiza descoperiri creative” (p. 252). Cu siguranță, anumite tipuri de instructaje pot inhiba gândirea creativă fie prin direcționarea eronată a individului către piste sau idei neproductive, fie prin activarea rigidității sau a unor blocaje emoționale și atitudinale. Blocajele de atenție vor fi discutate mai amplu în secțiunea destinată afectivității și motivației. În primul rând, este necesar să analizăm tehnica experimentală dezvoltată de Smith (1990; Smith și Van der Meer, 1994, în articole din presă) care abordează, de
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
creativității. Mai mult, studiile experimentale au fost întreprinse în mod independent. Deși au fost analizate multe aspecte distincte ale complexului creativ, majoritatea investigațiilor examinează, de cele mai multe ori maximum doi factori. Apare necesitatea cercetărilor multivariate, care analizează procesele cognitive, afective și atitudinale și chiar anumite procese fiziologice. În mod ideal, astfel de investigații ar conduce la alcătuirea unui model general care ar permite, la rândul lui, elaborarea unor predicții utile cercetărilor viitoare. Studii-replică Fără îndoială că replicile cercetărilor pot fi valoroase, din moment ce
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
efectele instructajelor asupra atitudinilor (vezi Hyman, 1964; Runco și Basadur, 1993). Probabil că manipulările informaționale le oferă subiecților cunoștințe și strategii procedurale utile rezolvării problemelor, dar este, de asemenea, probabil că manipularea modifică atitudinile subiecților față de creativitate, iar efectul oscilațiilor atitudinale asupra performanțelor subiecților poate întrece efectul informațional. Un asemenea impact global al manipulării experimentale (denumit efectul Hawthorne; Rosnow și Rosenthal, 1997) este un fenomen comun și poate apărea relativ frecvent în cercetările de acest tip fiindcă, așa cum am menționat anterior
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
poate apărea relativ frecvent în cercetările de acest tip fiindcă, așa cum am menționat anterior, atitudinile reprezintă aspectul cel mai vulnerabil și mai instabil al complexului de creativitate (Davis, 1992). Cercetările viitoare pot determina dacă efectele instructajelor se datorează variațiilor informaționale, atitudinale sau conjugării lor. Cercetările de teren sugerează că sunt implicate variațiile ambilor factori (Basadur et al., 1990; Runco și Basadur, 1993) și reprezintă, în fapt, o problemă de tip multivariat ce poate fi abordată cu succes de studiile experimentale. Fără
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Între știință și credință este o concordanță necesară, căci știința (bazată pe raționalitate, Îndoială, metodică, experiment și demonstrație) se consolidează prin credință (care aduce sensul adevărului, binelui, dreptății, iubirii, Înțelepciunii). 2. Valorile reprezintă „standarde sociale”, cadre socialmente constituite, cuprinzând semnificații atitudinale (interpretări generatoare de atitudini) prin care un „subiect axiologic”<footnote Termenul de axiologie provine de la cuvântul grecesc axia și are aceeași semnificație cu termenul valoare, de la cuvântul latin valor = prețuire. footnote>, (individ sau grup), se raportează la un „obiect oxiologic
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
de axiologie provine de la cuvântul grecesc axia și are aceeași semnificație cu termenul valoare, de la cuvântul latin valor = prețuire. footnote>, (individ sau grup), se raportează la un „obiect oxiologic” („realitate”), oferind interpretarea (Înțelesul) prin care noi ne construim comportamentele diferențiate (atitudinale). Când spunem „acest băiat este Înalt”, constatăm un fapt (În raport cu un criteriu de interpretare valid pentru toți). Când spunem Însă, „acest băiat este incorect”, interpretăm o realitate pe bază de criterii care, pe de o parte, sunt diferite de la o
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
creștin ( În cazul nostru) idealul Îl constituie chipul lui Iisus Hristos, poruncile biblice, evangheliile, sfinții părinți și Sfânta Tradiție pe care biserica le promovează de la Începuturi. Inspirate din acestea s-au conturat etica socială, etica profesională, bioetica, toate conținând principii atitudinale și comportamentale moralizatoare pentru om și societate. Cultivând frumosul În viața individuală și colectivă rezultatul nu poate fi decât omul frumos prin atitudine, comportament, respect și ajutor pentru semeni, Înțelegere, toleranță, bunăcuviință, cultivarea valorilor naționale și universale, venerație și Înțelegere
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
-i prin această expresie o conotație cosmică. De aici și atitudinea În fața morții pe care strămoșii noștri o priveau râzând (râsul dacic), prefigurând parcă ceea ce se va regăsi mai târziu În Învierea hristică „cu moartea pre moarte călcând”. Această frumusețe atitudinală va constitui baza genezei trinității poporului român „căci o dată cu credința cea nouă, se naște și limba cea nouă și poporul. Toate trei se ridică spre cer ca o cruce de neînfrânt” (Simion Mehedinți). În „Baladă și eroism” (o frumoasă evocare
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
întrebarea adresată de interlocutor, ce lipsește Americii să se ocupe de aceste probleme, Brzezinski spune: "pierderea încrederii Americii în ea însăși"39. Pierderea încrederii este o componentă. Ea se integrează unui complex de factori în care găsim cauze structurale, umane, atitudinale etc. Evident, nu suntem în măsură să analizăm toți acești factori și circumstanțe. Ne vom concentra asupra unor orientări, cât și a unor comportamente, atitudini, reacții care s-au îndepărtat, în mod evident, de conduita tradițională a Americii. Analizând dezvoltarea
by Paul Dobrescu [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
celui de-al doilea pattern, vom observa că în fiecare din componentele sale America suferă. America nu suferă în domeniul datelor obiective ale dezvoltării, ci, preponderent, în cel al unor politici care îi afectează potențialul dezvoltării. Al acumulărilor umane și atitudinale care alimentează și întrețin viteza de înaintare. Încât, dacă America ar fi confruntată cu o prăbușire, nimeni n-ar mai putea spune că, a doua zi, se va putea ridica: că mai este pregătită din punct de vedere uman să
by Paul Dobrescu [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
parte la micile lui bucurii și necazuri, la problemele care-l frământă. El are însă nevoie și de un cadru de disciplină și de exigență, pentru a nu socoti că libertatea lui este fără margini. „Cercetând factorii naturali (de comportament, atitudinali și de personalitate) care favorizează adaptarea și reușita școlară a elevului, J.P. Pourtois și H. Desmet identifică următoarele caracteristici ale stilului educațional matern: formulează exigențe care țin seama de capacitățile copilului; recurge la conduite ce facilitează învățarea atunci când copilul întâmpină
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
aleatoriu, din rândul părinților și al bunicilor cu rol de tutori ai copiilor din școli rurale și urbane. Pornind de la necesitatea evaluării nivelului de eficiență educațională a adultului, s-a construit un chestionar standardizat care evaluează eficiența educațională ( ca dominantă atitudinală), atât sub forma unui scor total, cât și sub forma unui scor obținut pe factori: „climat familial”; „suport parental”; „comunicare”; „colaborare cu școala și comunitatea” și „activități extrașcolare”. Confecționarea, verificarea (fidelității și validității) și aplicarea chestionarului pentru eficiența educațională a
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
particulare asociate sensului și cancerului avansat. Temele ședințelor includ : - Ședința 1 : Conceptele de sens și sursă a sensului ; - Ședința 2 : Cancer și sens ; - Ședința 3 : Sens și context istoric al vieții ; - Ședința 4 : Povestirea, proiectul de moștenire ; - Ședința 5 : Surse atitudinale ale sensului : limitele și finitudinea vieții ; - Ședința 6 : Sursele creatoare ale sensului : responsabili‑ tate, creativitate, fapte ; - Ședința 7 : Sursele de experimentare a sensului : natură, artă și umor ; - Ședința 8 : Închidere, rămas bun, speranțe de viitor. Pacienții primesc lecturi obligatorii și
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
costisitor, urmat de un altul, mai "scump", analog sau nu pe plan comportamental (supunere) sau al sensului (conținut apropiat, ca de exemplu privarea de tutun sau prevenția rutieră). Desigur, aceasta nu este o prezentare completă a raporturilor posibile între dimensiunile atitudinale și comportamentale, analizate în acest cîmp de cercetare. Ne vom raporta la publicațiile specializate pentru a o aprofunda (Joulé și Beauvois, 1987, 1988). Ceea ce am putea sublinia este faptul că întrepătrunderea ritualurilor și reprezentărilor, a conduitelor și codurilor, a actelor
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
publicuri, de raporturi sociale, de sisteme de RS și de finalități financiare, comerciale, politice, ideologice sau distractive. Sînt reperabile trei tipuri: unul axat pe ținta unei mase seriale și a opiniei care o reprezintă minimal (difuzare); celălalt organizat pe reglementarea atitudinală a informației la un grup ierarhizat și informat (propagare); și ultimul implicînd asimilarea stereotipică a datelor pentru un grup de adepți, militanți sau soldați care caută resurse mintale pentru a combate un inamic real, imaginat sau imaginar (propagandă). Sisteme "central
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
populație care nu făceau parte din proletariatul industrial. Forma practică cea mai puternică a acestei paradigme a „mentalităților” a fost așa-numita „revoluție culturală” din China. În România, ea a luat forma unei doctrine politice a „rămășițelor” culturale, ideologice și atitudinale ale fostei societăți burgheze care se prelungeau în comunism și împiedicau populația să acționeze potrivit valorilor și ideologiei oficiale. Motivul pentru care comuniștii - teoretic, cei mai convinși de determinarea ideilor de către realitatea socio-economică - propovăduiau o teorie a supraviețuirii „mentalităților” dincolo de
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ceea ce au de gând să facă ei cu ceea ce știu. Ba am putea spune că aceste aspecte nu ne interesează deloc. Iar dacă școala nu cultivă atitudinile pozitive, de la societate ce să mai așteptăm când se poate constata un „zgomot” atitudinal și o răsturnare a reperelor valorice la tot pasul? Valorile sunt niște relații de prețuire ce se nasc între subiecți și lucrurile, procesele, semenii din jur. Valoarea apare când o persoană acordă importanță unei exteriorități. Spunem despre un lucru că
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
sunt subiecți umani, este întotdeauna relativă, și nu absolută; c) subiectivitatea, înțeleasă ca personalizare a demersului autoevaluativ sau evaluativ, nu este neapărat un aspect de factură negativă, valoarea psihopedagogică a acestor două activități constând inclusiv în valorificarea valențelor cognitive și atitudinale ale autorilor acestora; d) atributele de obiectiv și subiectiv se identifică de cele mai multe ori cu externalitatea și internalitatea în raport cu performanța școlară evaluată, fiind astfel concepte nu doar relative și în mare măsură dependente de perspectiva din care acestea sunt privite
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
secolului XX, exemplul esențial al Părintelui Gheorghe Calciu-Dumitreasa, cu cele 7 Predici către tineri, ținute la Biserica Radu-Vodă din București, în 1979, ca răspuns la acțiunea puterii ateiste de dărâmare a bisericilor. Predicile lansate de Părintele Gheorghe Calciu, modele morale, atitudinale și comportamentale, aveau drept scop restaurarea eticii creștine și a Predaniei ca unitate de măsură a Tradiției Ecclesiei 2. Apelul Părintelui Gheorghe Calciu adresat tinerei generații vizează tocmai zidirea sufletelor în Biserică și prin Biserică, acolo unde ființa se regăsește
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
au devenit nu numai inacceptabil de mari, ci estimate a fi inutile, în sensul că ele nu mai erau percepute a duce la o schimbare de succes în viitor. Într-o a doua etapă, s-a cristalizat o altă schemă atitudinală. Ceea ce era taxat ca fiind populism de inspirație mai degrabă comunistă începe să devină o dimensiune strategică obligatorie. Accelerarea reformei nu poate fi realizată printr-o morală intransigentă de tip kantian, ci pe baza unei morale pragmatice care acordă o
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
mentalitate cerută de democrație și economia de piață, supraviețuirea unei mentalități comuniste" Funcționarea unui sistem este susținută de mentalități specifice. Schimbările sociale majore se confruntă, inevitabil, cu obstacolul mentalităților generate de fostele structuri și cu lipsa mentalităților care să susțină atitudinal și comportamental noul sistem instituțional. Invocarea vechilor mentalități pentru a explica dificultățile schimbării este o schemă explicativă extrem de comodă, prezentând un grad intuitiv de credibilitate. Ea absoarbe incertitudinea, îndoielile și criticile față de opțiunile strategice care nu produc rezultatele așteptate. Invocarea
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
semnificație: pe de o parte, sugerează frumusețea fetei, iar pe de altă parte, sunt indici ai apropierii românilor de natură în actul de construire a identității fizice. Însă atractivitatea fizică devine un mijloc prin care se ajunge la o trăsătură atitudinala, precum lenea: "Ileana nu era silită să lucreze nimic. Toată vremea se gătea și visa" (p. 370). Ea refuză, de fapt, munca, considerată (Marinescu 2002: 25) "unul dintre drepturile fundamentale ale omului", nu din cauza unei reprezentări patriarhale a relației dintre
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
adopta cel de-al doilea element al identității narative binare, si anume "adevărul pentru alții" (parole tenue), care presupune o evadare din realitate. Ileana va deveni "un agent corporatist" (Fairclough 2003: 160), o nouă poziționare identitara, care va activa trăsături atitudinale (variabile latențe), precum avariția, goana după lux, lipsa onoarei: Nimic nu-mi lipsește ... în afară de cinste. E! Parcă toate fețele tinere și frumoase au cinste!..." Capabilă să producă schimbări sociale, Ileana va activa diferite roluri actanțiale (soția baronului ungur și femeia
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
la schimbare în universitate. Profesorul Neculau ne avertizează tranșant: „Câmpul universitar reprezintă un segment important al câmpului social. El preia, ca un seismograf, cutumele, stereotipurile, frica și mișcările câmpului social. La rândul său, livrează comunității standarde intelectuale, norme morale, coduri atitudinale și reguli de stil. Normele instituționale ale universității sunt considerate adesea modele referențiale pentru alte tipuri de organizații, iar homo academicus oferă criterii de evaluare a prestigiului social. Din rândurile universitarilor se recrutează clasa politică, directorii de conștiință, experții. Rareori
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]