701 matches
-
aprins paie-n cap, domnu’ Ogrinjan, nu-mi spune mie de jigodiile astea, mă rog, se cunoșteau de șapte ani totuși, de când el venise în școală și o găsise aici, deși ea vorbea de alt fel de cunoaștere, una totală, atotcuprinzătoare, hi-hi-hi, să ne încuiem pe dinăuntru să nu ne violeze cineva, hi-hi-hi, și dacă vine controlu’ mi-e că-l violăm și pă el, pă control, hi-hi-hi... Ar mai fi înnădit-o poate o lună-două după ce ar fi schimbat decorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
mă orbi ea cu un zâmbet strălucitor. Ei bine, totul sună foarte promițător! Ne vedem luni, da? Abia aștept să-l cunoști pe Duggie! Am condus-o până la ușă. Pe trepte, ezită o clipă, măsurându-mă din priviri, o examinare atotcuprinzătoare care pornea de la puloverul cu glugă și se Încheia cu bocancii de munte. — O, și Încă ceva, Sam, spuse ea. Clienții pe care-i reprezint sunt desigur Înnebuniți după stilul boem, dar n-ar trebui să exagerezi În privința asta, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
de cristal.... Ce se vrea oare sufletul meu? În cutia de argint se găsește totul, de la o floare până la soare, de la o privire de oțel, până la o adevărată suferință care te cuprinde. Lumea sufletului meu e vis, e speranță, e atotcuprinzătoare. Ce se vrea oare sufletul meu? Se vrea un alt univers, unde totul e precum își dorește, unde lacrimile de jale au secat? Sufletul meu e o altă lume, o lume în care numai eu trăiesc. Este singura lume unde
Lumea sufletului meu. In: FASCINAŢIA ANOTIMPURILOR ÎN LITERATURĂ ŞI ARTĂ. Concurs naţional by Olariu Livia () [Corola-publishinghouse/Science/1123_a_2371]
-
modernă, curați vo-profilactică. Această manieră preocupă și alte școli de stomatologie și așa se explică de ce în ultima perioadă s-au propus mai multe definiri, cum ar fi: “sistem dento-maxilar” (Possell), “sistem ocluzal” (Kawamura), “sistem oro-facial” (Prelipceanu). Cu toate că nu sunt atotcuprinzătoare, reprezintă totuși un progres conceptual față de definirile ca: aparat dento-maxilar. aparat manducator, care nu exprimă decât limitat o parte din elementele morfologice sau din funcțiile globale. Știința care se ocupă cu studiul morfologiei, funcției și clis-funcției Sistemului Stomatognat în scopul
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
sîntem noi, românii ? E ceva în neregulă cu mentalitatea noastră ? Sau, de-a dreptul : e ceva în gena noastră ? și întreaga nație, într-un consens de masochism, răspunde : da, asta-i firea românului, n-ai ce-i face ! Acest determinism atotcuprinzător, plasat fie în „mentalitate”, fie și mai profund, în „gene”, este o meteahnă veche și răspîndită la români. O întîlnim și la mari români, nu numai la cei de rînd. Cioran, de pildă, susținea că nu istoria a plămădit psihologia
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
conchide românul, oropsit de soartă, dar totuși optimist. Această tendință de evitare a responsabilității nu este, la rîndul ei, un dat de „mentalitate” al românilor, ci o strategie mioapă și iresponsabilă a unor români de a căuta explicații simple și atotcuprinzătoare ale vieții sociale în afara acestei vieți sociale, în instanțe metafizice greu de cuprins, dar ușor de rostit. Faptele sociale se explică însă doar prin alte fapte sociale, au constatat, de mult timp, părinții sociologiei. Cîtă vreme nu vom învăța deci
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
această critică filosofiei: «singurul mod de a face filosofie este acela de a râde de filosofie»; «filosofia nu valorează o oră de osteneală». Însă filosofia căreia i se opune autorul Cugetărilor este sistemul închis, elaborarea completă a unui sistem rațional atotcuprinzător și atotștiutor; ținta criticilor sale este modul cartezian de a face filosofie, acel tip de filosofie care, în sens mai amplu, ar putea fi numit iluminist. Iluminismul s-a născut tot din interogația filosofică, dar a sfârșit prin a-și
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
în această expresie o judecată deja avansată și în paginile capitolului precedent; este răspunsul tipic marilor metafizici ale epocii iluministe și ale epocii romantice. Spinoza și Hegel sunt autorii reprezentativi ai acestui tip de răspuns. Filosofiile lor sunt atât de atotcuprinzătoare încât depășesc, după părerea noastră, condițiile cunoașterii umane, și care, tocmai pentru faptul că rămân rodul gândirii umane, manifestă evidente caractere ideologice. A pleca de la gândirea însăși, ca un dat ce se află dincolo de orice justificare și care justifică tot
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
este constitutivă propria ei problematizare. Acum însă, am vrea să clarificăm conținutul acestui răspuns și natura mesajului său. Un răspuns care să poată cuprinde toate instanțele subînțelese interogației și provocat de mirarea originară, trebuie să ofere sens total, definitiv și atotcuprinzător vieții și realității. Tocmai asta urmăreau să ofere și metafizicele imanentiste, însă răspunsul lor pleca de la plinătatea și absolutul gândirii și nu ajungeau niciodată să-și pună problema reală a singularității persoanei și a evenimentului existențial. Pentru ca răspunsul să poată
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
sens, inspirate de mesajul creștin (a doua fază a metodei ce conduce la o filosofie creștină propriu-zisă) depășește limitele acestei note. Am putea indica doar limita în care să fie menținută propunerea. Ea nu ar trebui să fie atât de atotcuprinzătoare încât să epuizeze mesajul mântuirii, făcându-l imanent și transformând creștinismul în cultură și ideologie. Așa s-a întâmplat cu acea filosofie creștină excesivă care a fost hegelianismul, și consecința acestuia, marxismul; tot la fel cum se întâmplă și atunci când
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
demersul renunțării sale la raportarea spre propria corporalitate și implicit spre întreaga sferă a imanentului drept un act de sacrificare, de autentică jertfire. Adevăratul sacrificiu din trăirea mistică survine atunci când voința renunțării avansează și se preschimbă în universalitatea unei iubiri atotcuprinzătoare. Din și întru această dragoste deplină irumpe jertfa din care pulsează sinele suferind al celui ce sacrifică, sinele dăruit prin ofrandă. Așa cum renunțarea indică un demers diferit de cel al sacrificiului din trăirea mistică tot astfel și durerea determinată prin
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
poate zgudui transparențele sufletului. Ea cunoaște o stare intermediară între acești doi poli de suferință, o stare care preia esența ambelor extreme și o rafinează metafizic, o preschimbă prin simbioză și diluare reducându-i ascuțimea concentrată și amplificându-i complexitatea atotcuprinzătoare. Aici, poate, cel mai revelator exemplu ne este oferit de tragedia înfricoșătoare și adesea imposibilă descrierii prin cuvânt a celor lipsiți de vedere, a celor atinși de bezna sinistră și exilantă a orbirii. Se poate spune, în termenii limbajului comun
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
sentimentul în strictă rezervă, numai pentru el. Își hotărâse cu multă vreme în urmă „tiparul de viață“, și experiențele de până atunci, îndeosebi relațiile odioase cu fiica lui, îi confirmaseră din plin justețea tiparului, confirmată de altfel și de satisfacția atotcuprinzătoare pe care o găsea în filozofie, în acest moment, nu mai era loc pentru nimic altceva. Și totuși exista un altceva: Hattie. Îi apărea ca un enervant element extraneu, un fel de excrescență pe cercul perfect al vieții sale, ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
păstorului sau: albina trezită din hibernare / fecundează corola și cerul puberei... Cele trei părți ale volumului, Inițierea, Experiența și Jurnalul seducătorului, revelează treptele inițiatice ale existenței întru iubire și întru artă. Construită alegoric, prima parte a cărții urmărește odiseea dragostei atotcuprinzătoare, de-a lungul căreia orice e pământesc sau va să se nască (motivul născutelor e recurent: Neprihănitele dorm profund în embrion) se îndreaptă, ritualic, spre împlinire: El iese din trup / ca fumul unor jertfe de arome, / urmând subțiorile, sânii (...). Această
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
bun, clipă de fericire,în care mi-am legat inima, de cel pe care mi l-aș fi dorit omul vieții mele! Drum bun... dacă n-a fost să fie...încă o dată, drum bun! Adio! DUMINICA NEAGRĂ Deasupra - soarele, bogat, atotcuprinzător, ademenitor;împrejur - alb, un alb, cât vedeai cu ochii, amețindu-te de drag și de plăcere, dacă priveai mai mult decât câteva clipe,în același loc;între soare și între împrejur, cerul, albastru, un albastru deschis, ca niște ochi de
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
pînă ce inimile tuturor celor vii se descătușează de aspra lor povară, pînă ce sufletele care s-au zbătut cîndva În ghearele spaimei sau ale trudei se tămăduiesc, se domolesc și se supun sub vraja uriașă a Somnului Întunecat, tăcut, atotcuprinzător. Somnul se lasă asupra pămîntului ca tăcerea, umple inimile a mii de oameni, se Înalță ca o vrajă peste munți și pășește precum noaptea și Întunericul peste plaiurile și rîurile pămîntului, pînă ce În adîncurile cele mai adînci ale văilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
prăfuit al zilei, se putea cufunda cu un calm desăvîrșit În tăcerea, bucuria, tristețea nopții ce se lăsa. Războiul pătrunsese În toate sunetele și tăcerile, În tristețea, dorul și bucuria, misterul, dorința și bucuria sălbatică ce se nășteau din inima atotcuprinzătoare a nopții parfumate ce Învăluia totul. Pătrunsese În foșnetul tainic și dulce al frunzelor de pe străzile inundate de vară, În pașii ce Înaintau Încet și singuratic prin Întunericul străzii Înfrunzite, În zgomotul ușilor din plasă trîntite, În tăcere, În lătratul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
bucuria sa, În Întinderea sa nesfîrșită și aspră, În rodnicia sa delicată și sălbatică? Oare nu le-a apărut În fața ochilor imaginea cîmpiilor și a munților și a rîurilor ce curg În Întuneric, tabloul uriaș al pămîntului veșnic și pustiul atotcuprinzător al Americii? Oare n-au simțit, cum am simțit și noi, pe cînd așteptam În noapte, pămîntul uriaș și singuratic al Americii, pe care sînt presărate În noapte mii de orășele adormite? N-au văzut țesătura delicată a luminii, rețeaua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
ins apărător al valorilor paneuropene și transnaționale de la volanu' unei Dacii, în timp ce domnul nostru cu foale mare, dar nu foarte mare, iute rulează, frumos semnalizează din ale sale semnalizatoare aerodinamice și un apărător convins al domnului căpitan Vadim de la România atotcuprinzătoare se arată oricui vrea să știe ce și cum din punctul de gândire al propriei dumisale gândiri. Este un apărător al plaiului, un om care pe față îți spune cum e cu Vestul decadent care doar răul ni-l dorește
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
aștepta la ușa catedralei. Se urcară pe bancheta din spate și Sludden îi spuse șoferului: — Acasă, Angus. Mașina mergea repede prin oraș, dar Lanark era prea preocupat de sine să mai observe ce-i în jur, în afară de faptul că putoarea atotcuprinzătoare deveni mult prea puternică atunci cînd traversară apa pe un pod nou și splendid din beton. Maldăre de pungi negre de plastic umflate erau împrăștiate peste noroiul crăpat. — N-avem unde altundeva să le aruncăm, zise Sludden posac. — La televizor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
să-și ducă războiul de exterminare până la ultima consecință. Gosseyn își vedea astfel speranțele concentrându-se în cele din urmă pe o singură persoană care lupta, cu ajutorul altor câțiva zăpăciți cum era el, împotriva puterii colosale a unei civlizații galactice atotcuprinzătoare și visceral malefică. ― Nu, nu-i de ajuns ― zise el brusc lămurit. Mă bazez mult prea mult pe altcineva ca să reușesc miracolul final. Și chiar în acel moment, odată cu această constatare, încolți prima idee a unei acțiuni disperate. 32 Două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
mai multe puncte de aceleași dimensiuni. Mama copilului afirmă că arsura își schimbă mereu culoarea, trecând succesiv de la roșu la cafeniu și apoi spre galben. 7. Aici s-ar cuveni poate să spun că, dintotdeauna, am presimțit în jurul meu prezența atotcuprinzătoare a unui principiu feminin pe care, încercând să-i definesc trăsăturile, să-i dau chip, îl denumeam Spiritul-Femeie. Dar disponibilitățile mele, încă prea crude, nu izbuteau să realizeze decât imaginea unei femei de statură uriașă, cât lumea. Mamă a mamelor
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
să-și ducă războiul de exterminare până la ultima consecință. Gosseyn își vedea astfel speranțele concentrându-se în cele din urmă pe o singură persoană care lupta, cu ajutorul altor câțiva zăpăciți cum era el, împotriva puterii colosale a unei civlizații galactice atotcuprinzătoare și visceral malefică. ― Nu, nu-i de ajuns ― zise el brusc lămurit. Mă bazez mult prea mult pe altcineva ca să reușesc miracolul final. Și chiar în acel moment, odată cu această constatare, încolți prima idee a unei acțiuni disperate. 32 Două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
inspirat un profund respect, dar acum dumnealui ne cere să luăm drept bune niște afirmații pe care nu le-am putea accepta decât dacă ne- ar oferi anumite probe concrete. Refuz să cred că nexialismul e o știință atât de atotcuprinzătoare, încât doar cei formați la scoala ei ar putea înțelege unele fenomene ceva mai complexe. - Nu cumva te pripești să respingi un lucru pe care nici nu ți-ai dat osteneala să-l studiezi? îl întreba Grosvenor. - Tot ce se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
pune un pahar cu apă sau pâine deasupra ferestrei sau a ușii de la intrare. Imaginea corpului este aceea care mediază între cele trei instanțe psihice clasice - inconștientul pulsional, Eul și Supraeul - prin fantasme semnificative pentru structurile inconștientului, corpul mâinii este atotcuprinzător, atotputernic, coordonator al pulsiunilor esențiale - de viață și de moarte. În palmă apare un arbore, copac simbol al vieții și al morții (la pomană, alături de alimente și apă, se oferă și un pom, sub care se odihnește sufletul. Pe pom
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]