2,036 matches
-
și datat la sfârșit: Paul Constantinescu, 8. VII 1941 CINE O MENȚIONEAZĂ: nu am găsit nicio mențiune TIPĂRITĂ: inedită ÎNREGISTRATĂ: DISTINCȚII: FORMAȚIA: bariton solo, cor bărbătesc, orchestră: 2 cl. Sib, 2 fg., 4 corni, 3 trp., tuba, timpani, coarde. PRIMA AUDIȚIE: ISTORIC: OBSERVAȚII: 50. TITLUL LUCRĂRII: Cantata Moartea eroului (Cantata eroică) (text propriu)<footnote Cf. Caietul manuscris Lucrări muzicale, p. 5, rubrica Titlul lucrării. footnote> DURATA APROXIMATIVĂ: 20 minute ANUL TERMINĂRII: 5 octombrie - 5 noiembrie 1941 UNDE SE GĂSEȘTE MANUSCRISUL: Arhiva
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
Moartea eroului”, cantată, de Paul Constantinescu, în revista „Muzica” nr. 4 /1993, p. 4-16. footnote> TIPĂRITĂ: inedită ÎNREGISTRATĂ: DISTINCȚII: FORMAȚIA: cor bărbătesc, mezzosoprană (Mama), bariton (Moartea), și orchestră (2.2.2.4-4.3.3.1. timp. bat., harfa, coarde. PRIMA AUDIȚIE: nu a fost prezentată în public<footnote Octavian Lazăr Cosma, Restituiri: „Cântarea Basarabiei” poem și „Moartea eroului”, cantată, de Paul Constantinescu, în revista „Muzica” nr. 4 /1993, p. 4-16. footnote> ISTORIC: OBSERVAȚII: 51. TITLUL LUCRĂRII: Două colinde: Ce stai murg
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
bun și este știma tenorului extrasă din partitura nr. 2707. CINE O MENȚIONEAZĂ: Lucrare menționată în caietul manuscris al lui Paul Constantinescu, Lucrări muzicale, p. 5; V.T.; S.I. TIPĂRITĂ: inedită ÎNREGISTRATĂ: DISTINCȚII: FORMAȚIA: tenor și bas solo și pian PRIMA AUDIȚIE: ISTORIC: OBSERVAȚII: 52. TITLUL LUCRĂRII: Poemul marinei (poem simfonic) DURATA APROXIMATIVĂ: 13 minute ANUL TERMINĂRII: 30 VII - 6 VIII 1942 UNDE SE GĂSEȘTE MANUSCRISUL: UCMR COTA: F. Sp. 2711 F. Sp. 535 DESCRIERE: F. Sp. 2711: manuscris în creion, probabil
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
Navele înaintează în uraganul dezlănțuit (pagina 20); Lupta (pagina 27); Comenzile de foc (pagina 36); Navele inamice sunt lovite (pagina 38); Victoria (pagina 39); Totul se calmează (pagina 40); Dor de acasă (pagina 41); Întoarcerea. Marșul marinei (pagina 44). PRIMA AUDIȚIE ISTORIC: OBSERVAȚII: comandă Marele Stat Major<footnote Cf. Caietul manuscris Lucrări muzicale, p. 20, poziția 2. footnote> 53. TITLUL LUCRĂRII: Cântecul pescarilor pe versuri de I.U. Soricu ANUL TERMINĂRII: 1943 (face parte din muzica pentru filmul Paradisul pescarilor) vezi
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
de Ministerul Culturii, Casa Centrală a Creației Populare, în anul 1954 CINE O MENȚIONEAZĂ: S. I.: p. 95-97: descriere și analiză TIPĂRITĂ: Ministerul Culturii, Casa Centrală a Creației Populare, anul 1954, în 5000 exemplare ÎNREGISTRATĂ: DISTINCȚII: FORMAȚIA: cor bărbătesc PRIMA AUDIȚIE ISTORIC: OBSERVAȚII: face parte din muzica filmului Paradisul pescarilor, vezi nr. 8 din Catalogul muzicii de film. 54. TITLUL LUCRĂRII: La țintă (Mireasa) pe un libret de I.V. Anestin și Oleg Danovski ANUL TERMINĂRII: stagiunea 1943-44 UNDE SE GĂSEȘTE MANUSCRISUL
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
Mireasa” - muzică de Paul Constantinescu [...]. Spectacolul avea o ținută comică satirică și se mai bucura de contribuția lui Soare Z. Soare, Ion Șahighian și Nicolae Massim. footnote> TIPĂRITĂ: inedită ÎNREGISTRATĂ: DISTINCȚII: FORMAȚIA: vl., br., cello., cl., trp., bat., pian PRIMA AUDIȚIE: ISTORIC: Se pare că spectacolul a fost prezentat la Teatrul „Colorado”, inițial local de „bar-varieteu”, care se afla pe strada G. G. Assan, fostă Bursei. Clădirea a căzut la cutremurul din 1977. În Istoria teatrului românesc 35 se vorbește despre
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
la versiunile interpretative de neuitat ale partiturilor lui Mozart și Beethoven, Dvorak și Ceaikovski, Enescu și Paul Constantinescu.. I-am fost discipol la clasa de dirijat orchestră de la Conservator, i-am urmărit zecile (poate sutele) de repetiții și concerte, primele audiții, i-am călcat pragul casei din Calea Victoriei nr.128, invitat să-i ascult imprimările de peste hotare și mai ales, poveștile amuzante ale “pescarului amator”, i-am scris nenumărate cronici muzicale și recenzii de discuri, i-am publicat corespondență după ce
Constantin Silvestri Un secol de nemurire by Viorel COSMA () [Corola-journal/Journalistic/83953_a_85278]
-
acolo am devenit cunoscută întregii țări, când am câștigat în 1986 trofeul festivalului Mamaia și tot acolo m-am sărutat prima dată, pe malul mării. Este un loc plin de amintiri. M-am îndragostit de acest cântec încă de la prima audiție și mi-am dorit să îl lansez și în România. Am compus varianta în limba română, apoi i-am invitat alături de mine în acest proiect pe Cabron, Alex Velea și Radu Mazăre, care mi-a și propus ca acest cântec
Vedete by Dan CHIRIAC () [Corola-journal/Journalistic/83988_a_85313]
-
Școala 170 «Geo Bogza», titular, Grad I, vechime 36 ani (completare de normă la Șc.1 «Sfinții Voievozi» și Liceul CFR - total 700 elevi; aici descoperă copii talentați muzical, face ore de muzică în biserică de Paște sau Crăciun, vizite- audiții cu elevii la Muzeul «George Enescu», publică articole cu tematică muzicală).
Viorel Al. Covaci by Florin -Silviu URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83992_a_85317]
-
Aurelian Octav Popa, care a creat un moment de mare reușită prin redarea liniei melodice a știmei de prim clarinet din partitura părții a II-a din Simfonia a II-a de George Enescu, o pagină muzicală prezentată ca primă audiție absolută. La rândul său, compozitorul Ulpiu Vlad a oferit audienței înregistrarea lucrării sale „ De nuntă ”, în interpretarea Corului de cameră Madrigal, dirijat de Dorel Pașcu Rădulescu, o muzică de o modernitate și o virtuozitate a scriiturii care duce spre viitor
Diplome de excelen?? ?i o sear? muzical? memorabil? by Mircea ?TEF?NESCU () [Corola-journal/Journalistic/84011_a_85336]
-
o minte europeană), având ca vehicul sunetul violonistului Laudislau Csendes și ca ghid efortul de coordonare al dirijorului Gheorghe Costin. A fost pentru prima dată când am ascultat live acest concert, între variantele înregistrate existând una în interpretarea aceluiași solist. Audiția în Sala Radio s-a dovedit surprinzătoare. În afara componentei vizuale (solistul a purtat o superbă kurta indiană), echilibrul sonor realizat în sala de concert este diferit față de cel obținut în studio. Partea de background, unde sunt mai mult efecte decât
Privind spre Orient din Sala Radio by Cleopatra DAVID () [Corola-journal/Journalistic/84006_a_85331]
-
celor care poate își pun problema necesității unei filarmonici atât de aproape de Capitală. Din Sala Radio am făcut câțiva pași prin ploaia torențială către Studioul de Operă și Multimedia al Universității Naționale de Muzică București, unde s-a desfășurat audiția unor lucrări electroacustice ale compozitorilor Corneliu Cezar, Ana Szilagyi, Adrian Borza, Călin Ioachimescu și Octavian Nemescu. Și acolo, în întuneric, audiția s-a deschis tot cu o mantra: AUM (Corneliu Cezar). AUM (1965) pentru bandă și grup instrumental este prima
Privind spre Orient din Sala Radio by Cleopatra DAVID () [Corola-journal/Journalistic/84006_a_85331]
-
prin ploaia torențială către Studioul de Operă și Multimedia al Universității Naționale de Muzică București, unde s-a desfășurat audiția unor lucrări electroacustice ale compozitorilor Corneliu Cezar, Ana Szilagyi, Adrian Borza, Călin Ioachimescu și Octavian Nemescu. Și acolo, în întuneric, audiția s-a deschis tot cu o mantra: AUM (Corneliu Cezar). AUM (1965) pentru bandă și grup instrumental este prima muzică spectrală, prima lucrare electronică românească și prima piesă isonică. Mantra este recitată de compozitor în registrul grav. AUM ( OM) este
Privind spre Orient din Sala Radio by Cleopatra DAVID () [Corola-journal/Journalistic/84006_a_85331]
-
în când să readucem în actualitate marile valori ale muzicii noastre românești. Din totdeauna la Paul Popescu m-a uimit marea varietate de stiluri componistice și de perioade de creație cuprinse în programele sale. Într-o vreme, aproape toate primele audiții ale lucrărilor românești contemporane le-a dirijat el, astfel că semnăturile lui Doru Popovici, Ștefan Niculescu, Cornel Țăranu, Aurel Stroe, ca să nu mai vorbim de Mihail Jora, Mihail Andricu, Zeno Vancea, Dimitrie Cuclin, Anatol Vieru, rămân legate definitiv, prin excelente
Atunci, cândva, cu dirijorul Paul Popescu by Doina MOGA () [Corola-journal/Journalistic/84015_a_85340]
-
înțeleg, mai degrabă și mai deplin perioada de experiment pe care o trăim în muzică, în secolul nostru. D. M. : Într-o vreme, destul de lungă, erați profilat numai pe genul simfonic; mai niciodată nu vă lipsea din program o primă audiție românească sau străină, dar nici o piesă de rezistență din repertoriul clasic (în sensul larg al cuvântului). Spuneți-mi, dar, care este genul dumneavoastră preferat? P. P. : Romanticii, clasicii, preclasicii... Poate că sunt, prin excelență, un romantic. D. M. : Cum explicați
Atunci, cândva, cu dirijorul Paul Popescu by Doina MOGA () [Corola-journal/Journalistic/84015_a_85340]
-
dar nici o piesă de rezistență din repertoriul clasic (în sensul larg al cuvântului). Spuneți-mi, dar, care este genul dumneavoastră preferat? P. P. : Romanticii, clasicii, preclasicii... Poate că sunt, prin excelență, un romantic. D. M. : Cum explicați atunci nenumăratele prime audiții românești? P. P. : O parte din ele m-au convins din capul locului că sunt valoroase. Mă gândesc, de pildă, la o seamă de lucrări ale compozitorilor, Ștefan Niculescu, Mihail Andricu, Zeno Vancea... Altele mi le-am inclus în repertoriu
Atunci, cândva, cu dirijorul Paul Popescu by Doina MOGA () [Corola-journal/Journalistic/84015_a_85340]
-
acestei ediții s-a distins și prin extensia evidentă spre contemporaneitate, incluzând, de pildă, și opusuri de Tiberiu Olah, Dan Dediu, Vladimir Beleaev, Marina Vlad, ceea ce s-a regăsit în acordarea premiilor pentru opțiunea repertorială. A existat și o primă audiție absolută, piesa Perspective de Laura Manolache, interpretată expresiv de cea căreia i-a fost dedicată, eleva Ioana Popa (17 ani). Concursul și-a creat deja obiceiul de a susține gala laureaților în colaborare cu diverse alte instituții culturale, precum Palatul
?Brave claviaturi? ? promovarea muzicii rom?ne?ti prin concurs by Benedicta Pavel () [Corola-journal/Journalistic/84028_a_85353]
-
o poate accesa - starea de răi. Întregul concert s-a situat în această zona a unui crâmpei de paradis sonor, spiritual, coborât pe pământ la mare sărbătoare. Un alt moment deosebit al programului de concert îl constituie interpretarea în prima audiție a lucrării “Zăpadă” aparținând tânărului compozitor Andrei Petrache, elev în clasa a IX-a la Liceul de Muzică “George Enescu” din București. Încă o dată, Corul “Symbol” a etalat în prezentarea acestei prime audiții, o maturitate interpretativă specială, rezolvând cu
?Prin sunet c?tre lumin?? by R?zvan Rados () [Corola-journal/Journalistic/84038_a_85363]
-
concert îl constituie interpretarea în prima audiție a lucrării “Zăpadă” aparținând tânărului compozitor Andrei Petrache, elev în clasa a IX-a la Liceul de Muzică “George Enescu” din București. Încă o dată, Corul “Symbol” a etalat în prezentarea acestei prime audiții, o maturitate interpretativă specială, rezolvând cu ușurință aspecte armonico-melodice modale, probleme tensionale deosebit de pretențioase și redând prin acestea și dincolo de acestea o mare profunzime ce impresionează în creația unui tânăr compozitor. Concertul a cuprins însă și lucrări religioase șlagăr, mesaje
?Prin sunet c?tre lumin?? by R?zvan Rados () [Corola-journal/Journalistic/84038_a_85363]
-
de prof. univ. dr. Olguța Lupu (după acompaniamentul de pian al lucrării), cea care a făcut și aranjamentul piesei Cămara Ta, Mântuitorul meu. Au urmat încă două lucrări emoționante cu conținut religios: Preamărită Fecioară de Theodor Zgureanu (prezentată în primă audiție, cu aceeași talentată solistă) și Tatăl nostru de Paul Simon (în primă audiție absolută). În continuare au fost interpretate câteva lucrări inspirate din folclorul românesc: Miorița de Petre Ștefănescu, Chindia de Alexandru Pașcanu și Joc din Oaș de Mihai Moldovan. Ele
Corul Symbol la Ateneu by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84049_a_85374]
-
cea care a făcut și aranjamentul piesei Cămara Ta, Mântuitorul meu. Au urmat încă două lucrări emoționante cu conținut religios: Preamărită Fecioară de Theodor Zgureanu (prezentată în primă audiție, cu aceeași talentată solistă) și Tatăl nostru de Paul Simon (în primă audiție absolută). În continuare au fost interpretate câteva lucrări inspirate din folclorul românesc: Miorița de Petre Ștefănescu, Chindia de Alexandru Pașcanu și Joc din Oaș de Mihai Moldovan. Ele au evidențiat plenar calitățile expresive și virtuozitatea artiștilor. Verva și entuziasmul tinerilor
Corul Symbol la Ateneu by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84049_a_85374]
-
ca simbol al purității și inocenței copilăriei. Corul Symbol a oferit versiuni cuceritoare și următoarelor lucrări din program: Albinuța de Eugen Mamot, Sărbătoare andaluză de Andres Papin, Tançuj, tançuj de Miroslav Raichl. În încheierea programului au fost interpretate, în primă audiție absolută, fragmente din Rapsodia I de George Enescu, selectate de Constantin Sandu și armonizate de Constantin Drăgușin. Concertul corului Symbol a fost o reușită artistică incontestabilă, la care au contribuit calitatea repertoriului, eficiența coordonării și omogenitatea ansamblului. Am admirat arta
Corul Symbol la Ateneu by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84049_a_85374]
-
dezvoltat astăzi drept harpă extrem de complexă, cromatică, acustică sau electrică. Doar câteva lucrări in nenumăratele lucrări semnate Jalkanen mă opresc doar asupra câtorva, mai ales pentru motivul relației lor directe cu muzica românească. Nunta Soarelui, compusă în 2003 și având audiția absolută în 2004, este o lucrare pentru flaut și pian, având trei părți: I - Zâne, II - Iele (ritm liber, doinit) și III - Soare (ritm dansant, foarte energic). Nu numai toate titlurile sunt originale, folosite de către compozitor chiar în limba română
PEKKA JALKANEN sau despre ?simfonismul scandinav de inspira?ie rom?neasc?? by Marin Marian () [Corola-journal/Journalistic/84194_a_85519]
-
în Palatul Cantacuzino din București, au avut loc mai multe evenimente înscrise sunt titlul general Simfonism scandinav de inspirație românească. Ele au constituit primele întâlniri ale publicului din România cu lucrările muzicale ale acestui compozitor cu totul special. Așadar, prime audiții naționale, cu toate că lucrările compozitorului Pekka Jalkanen au fost deja cântate în Finlanda și în multe alte locuri din lume. Mai mult sau mai puțin coincident, Vecernie pentru kanetele solo a fost cântată și într-un concert din Canada exact între
PEKKA JALKANEN sau despre ?simfonismul scandinav de inspira?ie rom?neasc?? by Marin Marian () [Corola-journal/Journalistic/84194_a_85519]
-
originală ECO 2o12 - a derulat un parcurs sonor într-o diversitate de fațete, uneori obsedante, alteori obsesive. M. Padding manevrează lejer planurile sonore și deține un anume sens de anvergură. Lucrarea lui Liviu Dănceanu Hexaith, op. 147, prezentată în primă audiție, mi-a apărut ca o expresie de adâncă sensibilitate, într-un melos și în pulsații ritmice, și nu mai puțin cu o policromie de timbre realmente performantă. Liviu Dănceanu în muzica sa relevă și un detaliu interesant, acela de a
Muzică de azi... by Mircea Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/84207_a_85532]