553 matches
-
s-au pus încă? Insistența lui Heidegger, în plină epocă nihilistă, asupra „sfințeniei întrebării”, își are cu siguranță tâlcul ei, de care teologia contemporană n-ar putea să nu țină seama. O inteligență deopotrivă critică și profetică reclamă un exercițiu autocritic, prin practica smereniei și dobândirea pocăinței ontologice în fața lui Dumnezeu. Biserica îi face pe creștini să înțeleagă că „fiecare este răspunzător pentru păcatele tuturor”. Întrucât totul în această lume îl privește și îl interpelează, un adevărat creștin speră pe bună
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
și pătimașă a fiecărui om. Fără o adopție transcendentală întru Fiul, Cel care ne redă adevărata fire, orice fraternitate între oameni este fie provizorie, fie iluzorie. Milbank nu reușește suficient de convingător să arate că un creștinism lipsit de dimensiunea autocritică, deci fără un oficiu profetic - cum ne propune astăzi Occidentul - se dizolvă incoștient, dar ireversibil într-o ipocrizie ideologică, nedemnă de numele Celui care a murit pentru păcatele lumii 1. Teologia creștină, așadar, nu oferă o metodologie seculară de investigare
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
nostru, ele reprezintă aceeași abordare, în aplicația propriu-zisă vor apărea ca diferite, și anume în descrierea concretă a instrumentului de cercetare. Fiecare dintre exemplele noastre va fi însoțit de amănunte privind procesul concret de cercetare, care include considerații, îndoieli și autocritici ce au făcut parte, practic, atât din traseul individual pe care fiecare dintre autoarele acestui studiu l-a parcurs, cât și din discuțiile noastre. Unele analize, pe care le vom prezenta integral, au făcut într-adevăr parte din procesarea rezultatelor
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
pozitive și eficiente În rândul copiilor și al cadrelor didactice. Copiii, care simt nevoia să comunice și să fie ascultați, vor fi inițiați În schimbul de informație, vor fi dirijați În voința lor de comunicare, criticați și Învățați să critice și autocritice, vor ajunge să respecte identitatea fiecărui partener de comunicare. Comunicând eficient, elevii vor respecta sentimentul stimei de sine al celuilalt, comparându-se cu cei din jur, acceptând, tolerând, Încadrându-se mai bine În categoria Învingătorilor. Prin acest proiect, vom oferi
EDUCAȚIA NONFORMALĂ – MIJLOC DE INTERRELAȚIONARE ÎNTRE COPII. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Simina GRIGORUȚĂ, Elena SEMEN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2126]
-
și să fie pregătiți pentru a face față unei sociatăți organizate predilect pe principiile concurenței. De asemenea, pentru unii elevi, competiția face mai atractive sarcinile școlare, elevii își pot aprecia în contexte de confruntare capacitățile, își dezvoltă spiritul critic și autocritic (Sălăvăstru, 2004). Între anumite limite, relațiile competitiv-concurențiale au efecte pozitive. Însă dincolo de ele, sunt stimulate atitudini, trăsături și capacități negative. În grupurile puternic competitive s-a constatat "o creștere a numărului comportamentelor agresive, ostile, a conflictelor și a atitudinilor de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
gelozia normală: este compusă "esențialmente din doliu, din durerea pentru obiectul iubit pierdut și umilirea narcisică, în măsura în care una se poate deosebi de cealaltă, apoi din sentimentele dușmănoase față de rivalii preferați și dintr-o contribuție mai mare sau mai mică de autocritică, ce dorește să facă propriul Eu vinovat pentru pierderea iubirii". Ea nu este "complet rațională, nu este proporțională cu situația reală și nu este dominată fără rost de către Eul conștient"; • gelozia proiectată: este acea formă de gelozie care provine "din
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
disciplinei, el s-a transformat în scurt timp într-un scut protector pentru sferele academice de influență (pentru această idee și pentru capitol în general, vezi Guzzini 1988). După prezentarea principalului argument al disputei paradigmelor și a folosirii prea puțin autocritice a conceptelor de paradigmă și incomensurabilitate, acest capitol va pregăti terenul pentru teza de bază a Părții a II-a: după declinul realismului și extinderea concomitentă a variabilelor și a subdomeniilor, teoria internațională a fost marcată de o continuă dezbatere
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
o descrie nu există; realismul însă, da. Aceasta nu înseamnă că gîndirea critică dezvoltată în capitolele precedente poate fi dată la o parte. Într-adevăr, ideea era de a supune realismul la o discuție și îndemnarea practicienilor la mai multă autocritică, pentru a evita îndeplinirea numeroaselor profeții ale realismului. Acest capitol a arătat că nu există nici o cale de întoarcere spre un realism empirist. De asemenea, nu ne putem pune prea multe speranțe în realism ca teorie explicativă cauzală. Existența sa
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
două citate care ilustrează perfect două mentalități, două perspective de abordare a lui Eminescu astăzi. Una e hagiografică, festivist-protocronistă, în perfect concubinaj uneori cu impostura și mizeria umană, cum am exemplificat mai sus; alta e realistă și onestă, critică și autocritică, invocând sentimentul măsurii și al rușinii, și recomandând penitența. E inutil să mai precizez că o prefer pe a doua cu întreaga ființă. august, 1998 O filozofie de viață Invitarea unui scriitor basarabean pentru o discuție situată sub genericul „Ce
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
a produs o emulație intelectuală comparabilă, sub multe aspecte, cu Renașterea. Ambii sunt, după expresia lui Matei Călinescu, termeni periodizanți 298, dar acoperă și nuanța de interogație, de meditație chiar asupra istoriei, dublată adesea de un spirit polemic, parodic și autocritic. Postmodernismul și Renașterea pun în oglindă un anume "prezent cultural al lumii occidentale"299, dar o fac la mod spectaculos și își adjudecă ironia drept marcă stilistică fundamentală. Renașterea marcase, cu câteva secole în urmă, derogarea de Evul Mediu. Spiritul
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
de participare și angajare, • cuprinderea varietății experiențelor existențiale în situații și contexte reale, • recursul la formele vizuale de expresivitate, • urmărirea evoluțiilor și a proceselor de deconstrucție și reconstrucție, • introducerea de procese experimentale, • introducerea stilului variat de prezentare (critic, ironic, metaforic, autocritic, diferențiat). Paradigma postmodernistă propune un alt model actual de alternativă în reconceptualizarea curriculumului, esențial prin infuzarea acestor trăsături în elementele sale componente: • obiective, • conținut, • organizare, • metodologie, • evaluare, • management-leadership, • cercetare prioritar calitativă, • introducere a educației multiculturale și a altor "noi educații
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
principiale de respectat în condiții de optimism, cu recunoașterea erorilor, cu menținerea echilibrului psihic. • Recursul la autocomandă verbală sau în gând, prin cuvinte sau formule scurte sau gestică la modul imperativ, ca act de autoîncurajare, autosugestie, automobilizare. Folosirea autoaprecierii și autocriticii obiective, realiste, exigente în autocunoașterea calităților și defectelor proprii, a gradului de afirmare a trăsăturilor personalității în raport cu anumite criterii, principii, așteptări, situații. Folosirea autosugestiei pentru autoinfluențarea voinței, trăirilor, prin intermediul cuvântului, pentru echilibrarea vieții personale, a sporirii eficienței acțiunilor, a obținerii
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a lua decizii raționale, în a-și diversifica alternativele procedurale. Soluții metodologice de facilitare, de optimizare a metacogniției în procesul construirii cunoașterii: prin formularea de întrebări variate asupra evoluției proceselor de construire a cunoașterii proprii, formularea de reflecții și analize autocritice, prin automonitorizare și autoevaluare criterială, prin autoaprecierea progresului și a învingerii dificultăților, prin apelul la feedbackul continuu, prin raportarea la aprecierile grupului sau la diferite modele constructiviste de rezolvare, prin automotivare, prin confruntare internă cu sine însuși, prin verificări în
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și de timp; principiul corelării interdisciplinare (literatura, muzica, coregrafia, cunoașterea mediului înconjurător) stimulându-se imaginația creatoare și transferul cunoștințelor; principiul libertății înțelese în scopul afirmării neîngrădite a capacității creatoare a elevilor; principiul controlului și autocontrolului privind dezvoltarea spiritului critic și autocritic, precum și a capacităților de a face aprecieri de valoare și de gust estetic. Orice demers instructiv-educativ trebuie proiectat pentru a răspunde obiectiv necesităților reale ale educabililor, pentru a determina dezvoltarea unei personalități armonioase, creatoare. O oportunitate în această direcție o
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
stil propriu - diverse produse; gustul pentru frumos îl va stimula să creeze, să aprecieze valoarea propriei munci; învață să evalueze just, să precizeze criteriile în baza cărora decide calitatea unui produs; aceste activități contribuie deci la dezvoltarea simțului critic și autocritic. Prin evaluarea produselor finale și prin evidențierea multiplelor beneficii înregistrate în plan cognitiv, comportamental, afectiv de către elevi se poate demonstra utilitatea derulării sistematice a acestor activități (abilități practice). Fantezia, priceperea dibăcia pot fi considerate coordonatele esențiale ale unor demersuri cu
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
Lovinescu, Bizu (roman)", în Vremea, an V, nr. 263, 13 nov. 1932 (apud E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, vol. III, ed. cit., p. 429): Dacă am schimba persoana a treia cu persoana I, ne-am găsi în limitele unei perfecte autocritici, ca la începutul celui de-al doilea memorial". Lovinescu se arată încântat de cronică, pe care o consideră "excelentă"! În același sens apreciază Călinescu romanul (e drept, doar în particular, într-o scrisoare datată 20 nov. 1932) ca "singura analiză
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
polemici, autoarea ei fiind învinuită de trecerea unor bariere care ar fi trebuit să rămână închise, de repeziciune în exploatarea unor evenimente dezolante, de expunerea intimității. Monica Lovinescu, cea care distruge jurnalele din tinerețe și prozele nemulțumitoare, fiind de o autocritică exacerbată, nu ar fi permis expunerea vreunei infime slăbiciuni. Volumele Doinei Jela conțin informații reluate în La apa Vavilonului. "Repetiția, ca recurență a imaginilor din trecutul nostru, imagini obsesive pe al căror fundal sentimentele noastre de acum se zbuciumă zadarnic
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
ele pot fi socotite capodopera literaturii psihologice religioase din toate timpurile. Mărturisirile au creat genul literar: autobiorafia, iar Reatractările, autocritica literară. Retractationes (Retractări, Revizuiri, Îndreptări) este o lucrare redactată între anii 426-428, alcătuită din două cărți. Ea reprezintă un inventar autocritic al tuturor lucrărilor Fericitului Augustin scrise până la anul 427, în care autorul precizează timpul când a scris fiecare carte, de ce a scris-o, ce cuprinde, notează greșelile și face îndreptările de rigoare. Interesul teologic al scrierii este subsumat interesului ei
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
reprezintă, în principal, încercări de a completa, dezvolta și clarifica poziții ale Tractatus-ului. „Despre o filozofie cu totul diferită poate fi tot atât de puțin vorba, ca și de o respingere radicală a ideilor primei cărți. Wittgenstein trece, ce i drept, la autocritică, dar aceasta rămâne în mod evident în cadrele filozofiei Tractatus ului.“60 La începutul anilor ’30, ideile lui Wittgenstein s-ar fi schimbat treptat, dar abia după 1935 a avut loc o restructurare radicală. Au fost formulate și alte puncte
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
evaluare. Pentru această categorie de itemi este necesară o schemă de notare detaliată, punctajul corespunzător acordându-se sau nu în funcție de parcurgerea tuturor etapelor de elaborare a răspunsurilor. Avantajele acestor itemi sunt: - permit formarea unei gândiri productive; - activează atitudinea critică și autocritică; - oferă posibilitatea analizei erorilor. D) Itemii de tip rezolvare de probleme Aceștia solicită elevii pentru: - înțelegerea problemei, obținerea informațiilor necesare rezolvării; - formularea și testarea ipotezelor, descrierea metodelor de rezolvare; - elaborarea unui scurt raport despre rezultatele obținute; - posibilitatea de generare și
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
simte toată lumea. Clinicile de nevroze abundă în cazuri de subiecți care ajung în situația neplăcută de a suferi de un puternic sentiment de inferioritate, asociat cu unul de nerealizare, ca urmare a faptului că-și dezvoltă în mod exagerat spiritual autocritic, ridicând în mod necontrolat nivelul exigențelor față de propria persoană. Spre deosebire, așadar, de personalitățile flexibile, sensibile la schimbări, caracterizate printr-o adaptare promptă la noile situații și printr-o schimbare rapidă a păcerilor și preferințelor anterioare (desigur, dacă acestea nu
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
principala condiție a prevenirii eventualelor conflicte între profesor și colectivul de elevi, a creării unui climat psihic normal și a unei atmosfere netensionate în clasă, în orele de curs. Numai pe baza unei obiective cunoașteri de sine se formează „spiritul autocritic”, judecata realistă, principialitatea, modestia, echilibrul moral. Nu mai puțin importantă este și capacitatea profesorului de a cunoaște și aprecia în termeni obiectivi elevul, inclusiv colectivitatea căruia acesta aparține, deoarece activitatea didactică reprezintă un dialog viu și permanent (de ordin intelectual
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
În scris și apoi citită public, pentru a produce efectul scontat asupra auditoriului care comenta mostrele autodenigratoare. Intransigenții care nu au cedat presiunilor au perceput acest gest ca pe o lepădare, În sens teologic, de Dumnezeu. Regimul miza, În acceptarea autocriticii, pe faptul că rezistența deținuților politici devenise minimă după atâția ani de regim carceral dur, aceștia fiind, prin urmare, vulnerabili (fizic și psihic) și implicit mai puțin recalcitranți la ideea de reeducare pe care o parte dintre victime au acceptat
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
cu efect de nou poem pedagogic al lui Makarenko”; „la Aiud, penitenciar cu câteva mii de infractori politici, Poemul pedagogic a fost carte centrală și a ajutat, efectiv, În primul rând pe «infractorii intelectuali». De acolo s-a Învățat tehnica autocriticii tradusă, În mod imperfect, cu termenul spovedanie, termen cu mireasmă clericală”40. Deși este evident că mărturisitorul nu se reeducă de bunăvoie, ci poate chiar dorește să Își păcălească reeducatorii, totuși discursul său e unul procomunist, fiind legat și de
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
autobiografii publice, În special ale unor capi legionari, niște forme de „diaree verbală” și „incontinență urinară a intimităților”, dar, cum disciplina penitenciară Îl marcase definitiv, și În oase, și În spirit, după cum mărturisește la un moment dat, el face elogiul autocriticii, ridicând-o la rangul de „catharsis aristotelic”43! În sfârșit, reeducarea de la Aiud nu a fost decât o formă mult mai blândă și mai reținută a reeducării de la Pitești, dar legătura și continuitatea dintre cele două reeducări și Închisori este
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]