288 matches
-
demain."27 Așadar, a propus o formă de regionalizare care ar fi transformat structurile de guvernare teritorială ale Franței. Atâta timp cât discursul lui de Gaulle a avut loc înainte de mai '68, este puțin probabil să fi fost influențat de capriciile de autogestiune existente atunci sau să fi fost o campanie pentru suporteri. Se pare că era cu adevărat convins că vremea regionalismului sosise în sfârșit, iar el a propus un referendum pe această temă. Greșeala lui a fost că a relaționat acest
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
Aceste noi mișcări, legate de schimbările din metodele economice de producție și de venirea unei societăți "post-industriale", după cum se spune, înlocuiau vechile forme de organizare socială ca partidele politice și asociațiile comerciale. Legată de aceasta, a fost afirmarea noțiunii de autogestiune, sau autonomie la diferite niveluri, de la politic la personal. La nivel personal, se credea că indivizii ar trebui să aibă capacitatea de a-și exercita posibilitatea de alegere asupra propriei vieți și în mod particular asupra problemelor ca avortul, stilul
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
de alegere asupra propriei vieți și în mod particular asupra problemelor ca avortul, stilul de viață sexuală, sexul preși post-marital sau homosexualitatea. Unii simțeau că toate restricțiile asupra sexualității ar trebui ridicate, chiar și în privința pedofiliei.32 "Convertirea" stângii socialiste: autogestiunea și regionalismul La nivel politic, autogestiunea, cel mai bine tradusă ca participativă și/sau ca democrație directă, a devenit o temă populară în anii 1970. Acest lucru a coincis exact cu reînvierea interesului pentru regionalismul politic după o perioadă când
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
partea dreaptă sau cel puțin de centru. A existat, de asemenea, o "trecere la regionalism" din partea unor secțiuni ale celor de stânga. Michel Rocard, care a fondat Parti Socialiste Unifié PSU (Partidul Socialist Unit) în 1960, a îmbrățișat ideea de autogestiune, care a devenit doctrina principală a programului partidului său. Dar anii 1970 au fost o perioadă de reînnoire a socialismului francez în general și acest fapt va avea consecințe enorme asupra politicii teritoriale franceze.34 În 1971, Mitterrand a grupat
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
însă au condus la o reformulare culturală radicală și la o schimbare de mentalitate. Un număr de idei au câștigat influență în timpul și după evenimentele destabilizatoare din mai '68, incluzând, în special, ideea de libertate individuală și conceptul înrudit de autogestiune ca formă de organizare politică. Regionalismul a redescoperit un nou elan și s-a mutat către partidele de stânga precum PSU și, în cele din urmă, noul Partid Socialist al lui François Mitterrand. Toate aceste curente au dat roade odată cu
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
acord în ceea ce privește problema regională. Acest lucru poate fi găsit în câteva poziții adoptate în perioada care a precedat alegerile prezidențiale din mai 1981. Astfel, regionalismul a constituit parte integrantă dintr-un program mai amplu de a restructura societatea franceză prin autogestiune și descentralizare politică, după cum s-a afirmat în una dintre tezele asupra autogestiunii adoptată de convenția națională a PS în iunie 1975: Les régions doivent devenir des collectivités démocratiques avec leurs assemblées élues au suffrage universel, leurs exécutifs et leurs
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
în perioada care a precedat alegerile prezidențiale din mai 1981. Astfel, regionalismul a constituit parte integrantă dintr-un program mai amplu de a restructura societatea franceză prin autogestiune și descentralizare politică, după cum s-a afirmat în una dintre tezele asupra autogestiunii adoptată de convenția națională a PS în iunie 1975: Les régions doivent devenir des collectivités démocratiques avec leurs assemblées élues au suffrage universel, leurs exécutifs et leurs propres services techniques et administratifs. Certaines régions constituent des pays de minorité ethnique
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
le implementa. Carta definește mai complet activitățile fiecărui nivel de guvernare (regiune, departament și municipalitate) în funcție de această deosebire. Aceste idei au fost dezvoltate conform filosofiei politice a lui Michel Rocard, care a fost mult timp un susținător al descentralizării și autogestiunii. Dar schimbarea guvernului, prin înlocuirea lui Rocard cu socialistul Pierre Bérégovoy în funcția de prim-ministru, nu s-a finalizat cu o schimbare radicală în această privință. Și nici schimbarea guvernului, din unul de stânga în unul de dreapta, prin
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
1993, 288; Karpiński: 1993, 83). Merită amintit aici că, la fel ca în cazul Ungariei, revendicările muncitorilor polonezi au fost inspirate substanțial de către modelul economic iugoslav. Se punea astfel problema reconfigurării "interne a uzinelor și a gestionării lor" în sensul "autogestiunii aplicate în Iugoslavia". PMUP s-a văzut nevoit să cedeze și, treptat, a ajuns la un compromis cu muncitorii, permițându-le să înființeze, în luna septembrie, "primele consilii muncitorești" (Soulet: 2008, 95). Așa cum vom avea ocazia să constatăm, există câteva
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
pare să amintească de modul cum însăși burghezia a devenit clasă conducătoare, punând, la început, stăpânire pe puterea economică și conștiința maselor". Dar, se întreabă acesta, "lupta partidelor comuniste pentru extinderea drepturilor muncitorilor în întreprinderi, pentru dezvoltarea proprietății publice și autogestiune, pentru îngrădirea și lichidarea monopolurilor, nu pregătește, în principiu, condițiile în care clasa muncitoare va dobândi o putere de control asupra pârghiilor economice, înainte de a deține puterea politică în stat?" (Cioabă: 1988, 206). Cu alte cuvinte, de ce nu recunosc eurocomuniștii
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Sager, a comunicat propunerea ca la lucrări să fie invitat și un reprezentant al României, eventual de la Ambasada României din Paris. Se propunea ca reprezentantul român să prezinte planul de sistematizare și modernizare rurală, situația minorităților, abordarea dezvoltării economice și autogestiunea, precum și poziția României față de problemele Coșului 3 drepturile omului al reuniunii C.S.C.E. de la Viena. A ținut să remarce că această invitație este o primă experiență cu o țară din Est, care a avut constant contacte cu Consiliul Europei și numeroși
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
unor obiective de patrimoniu. Amintind că datoria externă era plătită în cea mai mare parte, am relatat că în țară se pune acum un accent deosebit pe latura calitativă, intensivă, ținând seama mai mult de legile economice, rentabilitate, eficiență și autogestiune. Nu am omis să amintesc despre tema zilei modernizarea / "sistematizarea" localităților și implicațiile ei, bune sau rele. Spre surprinderea evidentă a unor interlocutori, m-am referit și la insuccese, dificultăți și greutăți. Poate chiar prea multe, pentru unele urechi. Pe
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
seamă reacțiile angajaților. Managerii puteau să sancționeze, să umilească sau să concedieze personalul după dorință. Salariații nu se bucurau de respect, opiniile lor nu erau ascultate. Din ce În ce mai multe voci solicitau o inițiativă sporită din partea lucrătorilor, mai multă autonomie profesională, chiar autogestiune (self-management). Aceste probleme nu mai fuseseră pe agenda conflictelor de muncă În Europa de pe vremea Frontului Popular, În 1936. Sindicatele și partidele politice le scăpaseră din vedere, ocupate fiind cu revendicări tradiționale și mai ușor de manipulat: salarii mai mari
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]