921 matches
-
al cunoștințelor și abilităților profesionale, know how, savoir-faire, de constituire a identității profesionale are loc încă la nivelul familiei, unde se creează cadrul profund (habitusul) care orientează către un anumit tip de activitate, unde se repetă gesturi până la formarea unor automatisme. În mediul familial se transmit informații cu privire la obiectele din spațiul fizic și socio-profesional al părinților, la utilizarea lor, modul de pregătire al hranei, modul de îngrijire ș.a. Pentru ca o familie să-și poată exercita rolul educativ, ea trebuie să îndeplinească
STILURI EDUCATIVE ALE PĂRINŢILOR. In: Arta de a fi părinte by Luminiţa Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1403]
-
copil de 10 ani cu vârsta mentală de 6 ani nu poate fi comparat cu un copil normal cu vârsta de 6 ani. Ei nu pot fi identici pentru că normalul dispune de o experiență mai lungă și mai bogată de automatisme mai complexe, are un status social total diferit de cel al copilului cu dizabilități, ritmul de dezvoltare al celui din urmă fiind mult mai lent și acest element este cel care îi diferențiază pe cei doi. Copilul normal crește fizic
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
și prin stări de neliniște, anxietate, iritabilitate, agitație sau stări confuzionale. Una dintre metodele cele mai cunoscute de producere a unor tulburări cu caracter reversibil din sfera funcțiilor neurologice (anestezii, parestezii, contracturi, paralizii, afonii etc.) sau a funcțiilor psihice (bizarerii, automatisme, crize de diferite aspecte, puerilism etc.) constă în utilizarea inducției sugestive în cursul somnului hipnotic. În cursul hipnozei se produce o permeabilizare a conștiinței subiectului, care devine extrem de receptiv la „ordinele” care i se dau de către experimentator. Acesta poate „manipula
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
acesta nu le recunoaște ca venind din interiorul personalității sale, atribuindu-le o origine străină, exterioară lui. Acest tip de tulburare a gândirii mai este cunoscut și sub denumirea de „sindrom de acțiune exterioară” (H. Claude), „fenomene xenopatice” (Guiraud) sau „automatismul mintal” (G. de Clérambault). Reprezentările xenopatice sunt frecvent asociate cu halucinațiile și ele pot lua aspecte psihopatologice variate, descrise de G. de Clérambault după cum se poate vedea în continuare: a) automatism senzitiv: algii, dureri cenestezice etc.; b) automatism emoțional și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de acțiune exterioară” (H. Claude), „fenomene xenopatice” (Guiraud) sau „automatismul mintal” (G. de Clérambault). Reprezentările xenopatice sunt frecvent asociate cu halucinațiile și ele pot lua aspecte psihopatologice variate, descrise de G. de Clérambault după cum se poate vedea în continuare: a) automatism senzitiv: algii, dureri cenestezice etc.; b) automatism emoțional și afectiv: teamă, tristețe, mânie, antipatie, perplexitate fără obiect, impresia de stranietate; c) automatism perceptiv: zgomote, cuvinte fără semnificație, cifre, aluzii și insulte la adresa bolnavului etc.; d) automatismul de activitate: constă în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Guiraud) sau „automatismul mintal” (G. de Clérambault). Reprezentările xenopatice sunt frecvent asociate cu halucinațiile și ele pot lua aspecte psihopatologice variate, descrise de G. de Clérambault după cum se poate vedea în continuare: a) automatism senzitiv: algii, dureri cenestezice etc.; b) automatism emoțional și afectiv: teamă, tristețe, mânie, antipatie, perplexitate fără obiect, impresia de stranietate; c) automatism perceptiv: zgomote, cuvinte fără semnificație, cifre, aluzii și insulte la adresa bolnavului etc.; d) automatismul de activitate: constă în formularea unor ordine sau decizii impuse, gesturi
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ele pot lua aspecte psihopatologice variate, descrise de G. de Clérambault după cum se poate vedea în continuare: a) automatism senzitiv: algii, dureri cenestezice etc.; b) automatism emoțional și afectiv: teamă, tristețe, mânie, antipatie, perplexitate fără obiect, impresia de stranietate; c) automatism perceptiv: zgomote, cuvinte fără semnificație, cifre, aluzii și insulte la adresa bolnavului etc.; d) automatismul de activitate: constă în formularea unor ordine sau decizii impuse, gesturi forțate, gesturi inhibate, automatism verbo-motor sau grafic. Delirul Falsele interpretări patologice sunt cuprinse în grupa
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
vedea în continuare: a) automatism senzitiv: algii, dureri cenestezice etc.; b) automatism emoțional și afectiv: teamă, tristețe, mânie, antipatie, perplexitate fără obiect, impresia de stranietate; c) automatism perceptiv: zgomote, cuvinte fără semnificație, cifre, aluzii și insulte la adresa bolnavului etc.; d) automatismul de activitate: constă în formularea unor ordine sau decizii impuse, gesturi forțate, gesturi inhibate, automatism verbo-motor sau grafic. Delirul Falsele interpretări patologice sunt cuprinse în grupa stărilor delirante. Acestea cuprind tulburările de gândire și procesele psihice înrudite (reprezentarea, intuiția, expresia
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
teamă, tristețe, mânie, antipatie, perplexitate fără obiect, impresia de stranietate; c) automatism perceptiv: zgomote, cuvinte fără semnificație, cifre, aluzii și insulte la adresa bolnavului etc.; d) automatismul de activitate: constă în formularea unor ordine sau decizii impuse, gesturi forțate, gesturi inhibate, automatism verbo-motor sau grafic. Delirul Falsele interpretări patologice sunt cuprinse în grupa stărilor delirante. Acestea cuprind tulburările de gândire și procesele psihice înrudite (reprezentarea, intuiția, expresia, percepția). Ideea delirantă este cea care se opune realității șocând evidența faptelor. Este destul de greu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
stările de dezechilibru caracterial de tipul constituțiilor psihopatice, c) stările de arierație afectivă a personalităților nevrotice datorate unor frustrări, complexe, carențe emoționale, traume psihice. 2) Tulburările de unitate ale personalității de tipul: dedublarea personalității, depersonalizare, disociere fragmentară ca în cazul automatismului mintal etc. 3) Tulburări de identitate reprezentate prin următoarele: a) idei delirante de negație a personalității proprii, b) idei delirante de transformare corporală, c) delir de negație. 4) Tulburări de relație cu lumea exterioară, care privesc sintonia individului cu mediul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în psihoza alcoolică, în „tipul exogen de reacție” (K. Bonhoeffer), în intoxicații sau infecții. 2) Sindromul paranoic este reprezentat printr-un delir interpretativ bine sistematizat din punct de vedere tematic (gelozie, invenție, persecuție etc.) din care lipsesc halucinațiile, pseudohalucinațiile și automatismul mintal. Conștiința rămâne clară, gândirea și comportamentul sunt coerente și ordonate. Acest sindrom este caracteristic pentru paranoia. 3) Sindromul paranoia constă într-un delir sistematizat de interpretare (de obicei de persecuție) însoțit de halucinații adevărate, de pseudohalucinații și de automatism
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
automatismul mintal. Conștiința rămâne clară, gândirea și comportamentul sunt coerente și ordonate. Acest sindrom este caracteristic pentru paranoia. 3) Sindromul paranoia constă într-un delir sistematizat de interpretare (de obicei de persecuție) însoțit de halucinații adevărate, de pseudohalucinații și de automatism mintal. 4) Paranoidia acută este un sindrom paranoid tranzitor, manifestat sub forma unui delir de persecuție cu conținut concret și apropiat de realitate, cu halucinații verbale izolate, stare de anxietate și ușoară confuzie. 5) Sindromul Kandinski-Clérambault, sau sindromul de automatism
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
automatism mintal. 4) Paranoidia acută este un sindrom paranoid tranzitor, manifestat sub forma unui delir de persecuție cu conținut concret și apropiat de realitate, cu halucinații verbale izolate, stare de anxietate și ușoară confuzie. 5) Sindromul Kandinski-Clérambault, sau sindromul de automatism mintal, constă din asocierea pseudohalucinațiilor cu delirul de persecuție sau de influență. A. Porot, notează faptul că „prin automatism mintal se înțelege funcționarea independentă și spontană a întregului sau a unei părți a vieții psihice, în afara oricărui control al voinței
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
concret și apropiat de realitate, cu halucinații verbale izolate, stare de anxietate și ușoară confuzie. 5) Sindromul Kandinski-Clérambault, sau sindromul de automatism mintal, constă din asocierea pseudohalucinațiilor cu delirul de persecuție sau de influență. A. Porot, notează faptul că „prin automatism mintal se înțelege funcționarea independentă și spontană a întregului sau a unei părți a vieții psihice, în afara oricărui control al voinței sau chiar al conștiinței”. H. Claude l-a numit „sindrom de acțiune exterioară”, P. Guiraud vorbește de „fenomene xenopatice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
spontană a întregului sau a unei părți a vieții psihice, în afara oricărui control al voinței sau chiar al conștiinței”. H. Claude l-a numit „sindrom de acțiune exterioară”, P. Guiraud vorbește de „fenomene xenopatice” iar G. de Clérambault la numit „automatism mintal”. Din punct de vedere psihopatologic, sindromul Kandinski-Clérambault se manifestă prin câteva aspecte principale, așa cum se poate vedea în continuare: a) Automatismul ideo-verbal sau asociativ caracterizat prin următoarele aspecte: - enunțarea, comentarea actelor sau a gesturilor însoțind pseudohalucinator toate gesturile și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a numit „sindrom de acțiune exterioară”, P. Guiraud vorbește de „fenomene xenopatice” iar G. de Clérambault la numit „automatism mintal”. Din punct de vedere psihopatologic, sindromul Kandinski-Clérambault se manifestă prin câteva aspecte principale, așa cum se poate vedea în continuare: a) Automatismul ideo-verbal sau asociativ caracterizat prin următoarele aspecte: - enunțarea, comentarea actelor sau a gesturilor însoțind pseudohalucinator toate gesturile și actele bolnavului, - ecoul gândirii și al lecturii, - furtul și ghicirea gândirii, - uitări provocate sau depanarea de amintiri neplăcute, - senzația de stranietate a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
actelor sau a gesturilor însoțind pseudohalucinator toate gesturile și actele bolnavului, - ecoul gândirii și al lecturii, - furtul și ghicirea gândirii, - uitări provocate sau depanarea de amintiri neplăcute, - senzația de stranietate a gândirii, de ideație impusă sau provocată, mentismul xenopatic. b) Automatismul senzorial si senzitiv se caracterizează prin următoarele manifestări psihopatologice: - false percepții, extero și interoceptive care parazitează percepțiile normale ale individului. c) Automatismul psihomotor sau kinetic se caracterizează prin senzația de mișcare forțată percepută de bolnav în musculatură, articulații, laringe, buze
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sau depanarea de amintiri neplăcute, - senzația de stranietate a gândirii, de ideație impusă sau provocată, mentismul xenopatic. b) Automatismul senzorial si senzitiv se caracterizează prin următoarele manifestări psihopatologice: - false percepții, extero și interoceptive care parazitează percepțiile normale ale individului. c) Automatismul psihomotor sau kinetic se caracterizează prin senzația de mișcare forțată percepută de bolnav în musculatură, articulații, laringe, buze, limbă. d) Automatismul mintal asociat cu delirul de influență este caracterizat prin următoarele aspecte psihopatologice: - bolnavul se simte condus de la distanță de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
senzitiv se caracterizează prin următoarele manifestări psihopatologice: - false percepții, extero și interoceptive care parazitează percepțiile normale ale individului. c) Automatismul psihomotor sau kinetic se caracterizează prin senzația de mișcare forțată percepută de bolnav în musculatură, articulații, laringe, buze, limbă. d) Automatismul mintal asociat cu delirul de influență este caracterizat prin următoarele aspecte psihopatologice: - bolnavul se simte condus de la distanță de agenți, organizații, institute de cercetare științifică, - bolnavul crede că asupra lui se acționează cu curenți electrici, hipnoză, energie atomică, radiații diverse
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
parafrenia expansivă în care întâlnim un delir de urmărire grandios și extravagant; - parafrenia fantastică, cu un delir de tip fantastic constând din povestirea de către bolnav a unor întâmplări aventuroase și inconsecvente; - parafrenia confabulatorie, în cursul căreia delirul are ca sursă automatismul mintal și halucinațiile adevărate, iar alteori confabulații paramnezice. Sindroamele delirante Acest grup cuprinde toate cazurile de „alienație ale persoanei” caracterizate printr-o tulburare permanentă a raporturilor intelectuale, afective și sociale ale Eului cu celelalte persoane și realitatea. Acest grup de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
acesteia nu sunt în raport cu ideile, sentimentele și determinările acestora independent de voința sa”. Din această definiție rezultă că starea delirantă se caracterizează prin următoarele aspecte psihopatologice: - un dezacord cu realitatea, - dezordinea vieții psihice care constituie substratul gândirii delirante (incoerență și automatism). Rezultă de aici faptul că delirul poate fi considerat în felul următor: - sub aspectul său superficial-formal (idei, convingeri, teme); - sub aspectul său profund, ca sens și ca determinare, în raport cu condițiile constituirii sale (starea delirantă a personalității). Pentru Y. Pelicier, delirul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
mai mult sau mai puțin deliranți, fapt care alterează profund raporturile lor intelectuale și afective cu realitatea; b) Speciile, care în cadrul genului delirant se pot distinge sub o mare varietate de criterii: idei mistice, halucinații, teme de influență, sindromul de automatism mintal. Analiza istorică a clasificării delirurilor exprimă evoluția gândirii psihopatologice referitoare la acestea. Fig. pg. ms. 198 ZONA DE CONSERVARE A PERSONALITĂȚII ZONA DE ALTERARE A PERSONALITĂȚII PARANOIA SCHIZOFRENIA DELIRUL DE INTERPRETARE PARANOIA MONOMANII DELIRURI SISTEMATIZATE PSIHOZA HALUCINATORIE CRONICĂ PARAFRENIILE
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
etc. d) Sindromul paranoid-ipohondriac reprezintă forma ipohondriacă a delirului de interpretare. El poate lua următoarele forme de manifestare psihopatologică: - delir ipohondriac de tip persecutat-persecutor, - delir ipohondriac revendicativ sau procesiv. Acest tip de sindrom este întâlnit în schizofrenie, parafrenie, sub forma automatismului cenestapatic, a delirului de influență, persecuție sau de prejudiciu. e) Dismorfofobia, descrisă de E. Morselli (1894) constă în nemulțumirea bolnavului față de aspectul sau înfățișarea sa exterioară, proprie considerată ca „nepotrivită”, sau chiar „urâtă”, „dezgustătoare”. Este o tulburare proiectată asupra imaginii
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ele constau din următoarele: - tulburările mintale asociate atacurilor de tipul următor: accentuarea tulburărilor de caracter, halucinații, idei fixe, fenomene delirante, agitație motorie, atitudini pasionale; - tulburările mintale independente de atacurile clinice, sub formă de somnambulism ca o formă de manifestare a automatismului psihologic. În plus se notează stări crepusculare variate (stupoare, agitație, fugă, sindrom Ganser). 4) Nevroza fobică Acest tip de nevroză este o stare morbidă în care fobia constituie simptomul prevalent și în care mecanismele de apărare, precum și conduitele de evitare
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
perioada de lactație. Din punct de vedere psihopatologic, aceste psihoze se caracterizează prin următoarele tipuri de tulburări: stări depresive trenante de factură depresiv-melancoliformă, la care se asociază bufee delirante de autoacuzare, gelozie sau persecuție, tulburări oniro-halucinatorii sau un sindrom de automatism mintal. Nu sunt rare crizele melancoliforme cu tentative de suicid sau pulsiuni infanticide ale mamei. Psihozele metabolice și carențiale Psihozele metabolice și carențiale sunt tulburări psihice consecutive unor afecțiuni somatice grave, cu evoluție cronică, incurabile, care se asociază secundar tulburărilor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]