338 matches
-
paragraf (din capitolul II). În aceste regimuri se poate observa o tendință generală în favoarea obținerii unor poziții proeminente (relative) ale actorilor instituționali (ca birocrația, armata), în detrimentul actorilor sociali activi politic (mai ales în momentul instaurării). Acest proces a fost denumit autonomizarea statului și constă în faptul că, odată instaurat regimul, apar, ulterior, interese noi, direcționate, în primul rând, către menținerea acestuia. Astfel de interese sunt specifice actorilor instituționali care își datorează existența și privilegiile acumulate (să ne gândim, de exemplu, la
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
toți. Demonstrarea eficacității decizionale și a eficienței noilor instituții va aduce o întărire a unității actorilor din coaliție. Nu se poate, însă, omite faptul că procesele specifice despre care discutăm contribuie la mersul într-o direcție doar aparent diferită; acea autonomizarea statului (de care am amintit) conferă o mare forță instituțiilor politice tocmai în ceea ce privește actorii sociali care le susțin. În acest sens, ea contribuie la consolidarea regimului. Momente de pauză sau de "involuție" a procesului de consolidare derivă, de obicei, din
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
sau mai puțin explicită, dar întotdeauna, situația este provocată de probleme de fond. Aceasta ipoteză de bază trebuie subliniată. Înainte de toate, se impune să acordăm atenție conexiunilor dintre actorii aflați în coaliția implicată în procesul de instituționalizare și, ulterior, de autonomizarea instituțiilor statului, cu anumiți actori ai coaliției, mai ales cu grupurile sociale relevante din punct de vedere politic. Dacă este evidentă lansarea ipotezei conform căreia instituțiile își doresc consolidarea, aceasta implică, frecvent, distantarea elitelor instituționale - militare și/sau birocratice - de
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
despre intelectualitate. Principalul mecanism prin care intelectualul intervine în "cetate" și modelează opinia publică ține de producția culturală scrisă. Intelectualul dobândește puterea editorială și monopolizează câmpul cultural exercitând autoritate prin producerea de bunuri culturale. 1.2 Intelectualul și bunurile culturale Autonomizarea producției culturale se desăvârșește treptat, ajungând ca în secolul XIX să fie dezbărată de orice tutelă sau constrângeri estetice. Unicul reper al intelectualului profesionist constă în regulile artistice sau intelectuale impuse de predecesori. Intelectualul și artistul dobândesc statutul de producători
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
recent, pe paradoxul unui timp care suscită singura valoare recunoscută cea a noutății și o macină totodată. Putem avea astfel experiența foarte prețioasă a limitelor umanului ; avem posibilitatea de a verifica pe viu, pînă la capăt, contradicțiile la care conduce autonomizarea lui față de un principiu transcendent. Nu ne dă oare această experiență șansa de a regăsi prin negație, prin contrast, prin absență tema transcendenței, a celei veritabile? Nu ne dă ea șansa de a ne regîndi pe noi înșine în raport cu o
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
stârnea poate fi legată, cel puțin implicit, de acest aspect. Treptat, se remarcă "o tendință extensivă spre omnicompetență, caracteristică atribuită până atunci numai soțului ei"12. Această evoluție se accentuează progresiv: "Începând cu 1982 eroizarea Elenei Ceaușescu va marca etapa autonomizării imaginii sale în discursul encomiastic, devenind un erou al României Socialiste ca și soțul ei"13. Cu toate acestea, o diferență importantă rămâne între cei doi soți, căci responsabilitățile ei rămân limitate. "La sfârșitul anului 1980, Elena Ceaușescu controla prin intermediul
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
cu reprezentant în guvern) conducerea executivă a Științei, tehnologiei și învățământului"14. Evoluția progresivă continuă mai departe până la sfârșitul neprevăzut al regimului. În 1987 pentru prima dată este desemnată ca eroină. "Discursul anilor 1988 și 1989 sunt marcați de singularizarea/autonomizarea imaginii Elenei Ceaușescu în câmpul politic [...]. Elena Ceaușescu devine un politician independent, fără a submina, însă, poziția autoritară și supremă a secretarului general al partidului"15. Căci în cele din urmă, Elena Ceaușescu avea exclusivitatea controlului unui singur domeniu, pe
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
pe timpul nopții, pare că se teme de întuneric, vrea oameni în jurul său . Moare emblematic, fără să știe aproape că moare, într-o natură mirifică de munte, în China, alături de o fiică a sa. - Orient și Occident. Modernitatea occidentală înseamnă și autonomizarea omului occidental în raport cu credințele lui. Lumea modernă se desprinde de lumea tradițională, omul se desprinde din înlănțuirea naturală a familiei și începe a-i nega funcționalitatea, cutumele, principiile. Devine liber să trăiască fără Dumnezeu. Nevoia de sacru la care renunță
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
1914 � Weber p?r?se?te comitetul director al Asocia?iei germane de sociologie, care iese foarte sl?bit? din aceast? �ncercare. Mai mult, cum disciplină conținu? s? �nt�mpine �n Universitate s?lbatice opozi?îi corporatiste care �i interzic autonomizarea, ?i cum ea nu beneficiaz? �nc? de sus?inerea societ??îi civile, fiindc? l?șase aproape cu totul deoparte partea aplicativ?, s-a ajuns la paradoxul c? Germania dinainte de 1914 putea s? se �mp?uneze c? are sociologi prestigio?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
nici nu se reclam? de la �ecologia urban?� dec�ț pentru a accede la un statut academic. Nu este mai pu?în adev?raț �ns? c? ele caut? s? dovedeasc?, prin grijă cu care �?i situeaz? obiectul empiric �ntr-o problematic? global?, autonomizarea cercet?rîi empirice �n raport cu reformismul cu vederi scurte � pentru a �nscrie interven?ia politic? �n cadrul cunoa?terii ?tiin?ifice a unei realit??i sociale �n care trebuia restaurat? armonia f?r? a-i bulversa structurile [44]. Cu
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
politice. Aristotel rezuma această legătură, defininind politica doar ca o prelungire a eticii. * A fost primul care a discutat despre politică și fenomene sociale în termeni proprii, fără a recurge la etică sau la jurisprudență; a inițiat în acest fel autonomizarea politicii, inaugurând o știință a politicii valuefree, renunțarea la dependența acesteia și față de religie. * Politica are un singur rol definitoriu: obținerea și păstrarea puterii sau autorității; toate celelalte, religia, moralitatea pe care oamenii le-au asociat cu politica nu au
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
împreună pot dovedi cognitiv adevărul social. Aceeași atitudine o are față de celelalte științe umaniste, solicitând sociologului să manifeste o atenție deosebită pentru rezultatele științelor auxiliare ca istoria, etnografia, statistica, economia, de mare ajutor în cercetare, de cele mai multe ori indispensabile. Reușita autonomizării sociologiei de către Durkheim semnifică de fapt încheierea unui drum lung și chinuitor pe care minți ilustre au încercat desprinderea de filosofie, apoi de politică (azi politologie) și, în final, de filosofia socială. Pentru Durkheim, supremația sociologiei este incontestabilă. Dacă celelalte
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
supremația televizuală) se bucură de o audiență largă, eterogenă, dispersată și anonimă. În plus, circulația (difuzarea) e rapidă, uniformizînd și simplificînd conținutul. Mai mult, suportul, tehnica ca și suma instituțiilor intră uneori simultan sub umbrela conceptului (media), conducînd chiar la autonomizarea cuvîntului, cum nota M. Coman. Iar noile media, în ofensivă, dezvoltă dimensiunea interactivă anunțînd o nouă eră a comunicării sau, în termenii lui Bernard Lamizet "o economie generală a comunicării". Ideea convergenței era lansată prin 1978 de inginerul Nicholas Negroponte
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
trebuie redus la justele sale proporții. În sistemul actual de învățământ universitar din România, programul activităților didactice directe cu studenții (cursuri, seminarii, lucrări practice, proiecte) este încă foarte încărcat. Această încărcare nu permite deplasarea accentului învățării pe studiul individual, în vederea autonomizării pregătirii progresive a tinerilor pentru viitoarea profesie. Insuficiența surselor de informare pentru studenți (cursuri, caiete de lucrări, culegeri de probleme, tratate) influențează concepția corpului profesoral asupra programelor analitice, determinând predominarea informației exhaustive asupra ideii de preluare critică și creatoare a
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
este înterpretat ca fiind datoria supușilor din afara cetății/ republicii de a realiza tot ce este util celui puternic, pentru a-l bucura. În al doilea rând, democrația ateniană apare în forma unui imaginar al puterii absolute a demos-ului cetății. Autonomizarea umanului față de divin a mers atât de departe în filosofia lor, încât au ajuns la concluzia că nu divinul a creat omul, ci că omul înțelept a gândit divinul, așa cum a gândit singur adevărul. Modernitatea îi va fi descoperit cu
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
cît de oportun Îi răspunde și cît este de persuasiv. Pentru că nu vreau să intru În amănunte, voi spune doar urmînd teza profesrorului William James din Adieu à la littérature - că destinul social al literaturii a fost pecetluit de momentul autonomizării ei , Începînd cu poezia, după mijlocul secolului al XIX-lea. Din acel moment, literatura Îsi urmează ineluctabil calea de produs de nișă. Apariția noilor medii electronice Îi accelerează declinul, dar, pe de altă parte, Într-o primă etapă, cel puțin
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
dacă o plasăm în contextul istoric în care s-a creat. În majoritatea cazurilor, debutul sociologiei a fost acompaniat de tendințe separatiste față de celelalte discipline socioumane. Astfel, în Franța, sociologia s-a afirmat printr-un efort susținut de delimitare și autonomizare față de demersul altor științe sociale particulare. Abia treptat, pe măsura recunoașterii instituționale a disciplinei, s-au accentuat tendințele de cooperare cu celelalte științe sociale. Am văzut mai sus că Școala de sociologie condusă de E. Durkheim a lucrat multidisciplinar, fiecare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Mircea Popa-Vereș. Pentru sociologul român, geopolitica va reprezenta în fapt o nouă „știință a realității” - nu în sens weberian, ci în cel dat de Freyer acestei sintagme - va concretiza noua tendință a științelor sociale ce ies din perioada formalizării și autonomizării liberale pentru a se pune, precum niște științe cameralistice renăscute, în slujba statului (Freyer, 2000; Golopenția 1999). Prin aceasta, Golopenția se îndepărtează de o parte a definițiilor „clasice” ale geopoliticii, care o leagă mai ales de geografia politică. Vorbind de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
decât tema computerului devenit sadic și care-i torturează pe oameni, ca în N-am gură și trebuie să urlu de Harlan Ellison, sau decât cea a robotului dement, ca Hal, robotul din 2001: O odisee spațială (Stanley Kubrick, 1968). Autonomizarea obiectelor, care aproape le face să acceadă la statutul de subiect (cel puțin legal), pare să meargă mână în mână cu dezumanizarea umanului, o tematică filozofică postmodernă la care SF-ul adaugă imagini și scenarii originale, permițând susținerea unei reflecții
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
pregătit și susținut prin respectarea unor recomandări privind alăptatul în sine. Astfel, acest tip de alimentație nu trebuie să se extindă dincolo de vârsta de 9 luni (Stekel, 1995), căci generează fixația copilului pe propria sa mamă, perturbând procesul său de autonomizare treptată. Cât privește durata unui supt, intervalul indicat este de maximum 20 minute. Oricum, exigența cardinală în realizarea unei înțărcări netraumatizante este derularea progresivă, cu blândețe și răbdare, substituind la început doar un singur alăptat cu o masă bazată pe
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
se dovedeau capabili să mobilizeze în favoarea lor, la nevoie, sprijinul altor persoane din jur. Erau curioși, deschiși spre experiențe noi. Aceste noi experiențe le lărgeau capacitățile de a înțelege și de a stăpâni situațiile și astfel le sporeau posibilitățile de autonomizare. Acești copii rezilienți și-au dezvoltat mai bine, comparativ cu ceilalți copii din lotul studiat, competențele de a rezolva problemele, precum și, în legătură cu competențele, o imagine de sine pozitivă, încrezătoare în forțele proprii. Ei s-au dovedit mai degrabă proactivi (preventivi
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
bazată pe criterii de valorizare care îi erau proprii. Este ceea ce a devenit cunoscut sub numele de câmp autonom al artei. Însă există și o altă dimensiune implicată de acest fenomen și pe care, sub impresia problemelor grave puse de autonomizarea esteticii, tindem să îl neglijăm. Boema a însemnat creșterea numărului de artiști. Nathalie Heinich 20 a arătat că față de numărul limitat de locuri din Academiile de creație, definiția lumii artistice prin boemă presupunea tocmai o democratizare necontrolată. Prin examene de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
plimbare sub lumina lunii etc. Ipoteza centrală e că poeziile pe care le citim sau le auzim nu se acumulează doar într-un tezaur pasiv de amintiri livrești, ci funcționează ca niște cadre semnificative ale existenței noastre. "Momentele poetice" reprezintă autonomizarea unui episod, desprinderea lui din fluxul trăitului, sub impresia unei noțiuni a "poeziei". Așa cum spunem despre un peisaj că e "pictural" sau despre o situație că e "suprarealistă", identificăm anumite întâmplări ale existenței noastre drept "poetice". Altfel spus, prin anumite
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
monumentalului vor trece, tot pe baza relației cu trecutul și cu imaginarul geniului etnic, în teoretizările Școlii de la Iena (1795-1805)22. Spre deosebire de marile trasee pe care circulă ideile frumosului necontingent în secolul al XIX-lea, în asociere cu proiectele de autonomizare a artei, monumentalitatea codifică valențe ale esteticului pur într-un spațiu al reprezentărilor naționaliste. În acest context trebuie înțeleasă legitimitatea estetică pe care avea să o revendice folclorul și ușurința cu care imaginile și procedeele sale au intrat în circuitul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
acțiune, de a genera și de a trece totul în formă. Ca o baghetă magică, figura mărgăritarelor îngheață în cristale definitive orice fragment, oricât de modest sau de puțin codificat. Faptul că în spatele metaforei stau reprezentări vechi ale excerptării și autonomizării locurilor comune constituie motorul secret al acestei mașini de formalizare; însă dincolo de această tradiție e de remarcat investiția pasionată și strategiile de apropriere desfășurate de scriitorii noștri. Dacă Alecsandri se angajează cu entuziasm în supra-justificarea mărgăritărelelor, e pentru orizontul infinit
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]