871 matches
-
mobilurilor în conformitate cu exigențele sociale, și de adaptare a acestor exigențe la specificul propriilor aspirații și idealuri). N. Weiner admite chiar o capacitate de superreglare, atunci când vorbește de „reglarea cibernetică” care se opune „întâmplătorului” și „dezorganizării”. În această viziune nouă, cibernetică, autoreglarea nu semnifică numai restabilirea unui nivel de echilibru pierdut, ci și tendința dobândirii unui nivel de echilibru superior. „Dezorganizarea” devine, în perspectivă, premisa unei organizări superioare sau a unei reorganizări, iar ideea de „suprareglare”, care presupune o formă de adaptare
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
fi asigurată decât în măsura în care persoana este dispusă să-și evalueze critic propriul comportament, pentru a-i da eventual noi sensuri și semnificații, superioare. Egocentrismul afectiv și moral exprimă tocmai acest fapt: rămânerea persoanei în cauză pe o treaptă inferioară de autoreglare a personalității, fapt care o face să fie impulsivă, deosebit de legătură în revendicările sale, și cu un simț al realității mult diminuat. Constructivitatea în planul comportamentului social presupune, dimpotrivă, retroacțiunea, reexaminarea propriei conduite, ca o condiție de anticipare, de perfecționare
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
cu legislația juridică. Între cele două extreme menționate se situează, desigur, trăirea unui sentiment normal de vinovăție, care nu capătă proporții excesive, producându-se în limite normale de intensitate și de durată, și care poate contribui, în felul acesta, la autoreglarea conduitei proprii și la armonizarea continuă a raporturilor interindividuale cu semenii, a celui care reușește să realizeze un astfel de sentiment de vinovăție temperat, ponderat. Această performanță este caracteristică, evident, persoanelor care apreciază în mod egal importanța realizării unui schimb
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
fi trăit, așadar, la niveluri diferite de intensitate și de durată: atunci când el nu capătă proporții excesive, producându-se în limite normale, poate constitui un factor eficient de evaluare lucidă a consecințelor propriilor acte deviante, contribuind, în felul acesta, la autoreglarea conduitei și la armonizarea raporturilor cu semenii; când el devine, însă, un fenomen nociv, ca rezultat al depășirii unor limite de intensitate și de durată, pot spori dificultățile integrării familiale și socio-profesionale, amenințând echilibrul de ansamblu al personalității. Un aspect
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
În care le este atacat instrumentarul simbolic: În 1981 are loc ultimul Congres al Scriitorilor, iar din 1985 Întâlnirile Uniunii Scriitorilor sunt boicotate. În momentul În care producția autorizată de carte Înlocuiește producția vandabilă, cenzura capătă proporțiile unui fenomen de autoreglare a competiției pentru reprezentativitate. Decupajele textelor, topirile cărților, indexările oficiale sau secrete, confiscările unor manuscrise, epurările fizice sau simbolice de persoane, stigmatizările prin injurii În presa de scandal, malversațiunile economico-editoriale, evidența strictă a dosarelor și a instrumentelor de scris, sabotările
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
are rolul alocării echitabile a resurselor pentru o funcționare mai bună a instituțiilor statului. Această funcție ține cont de faptul că toate procesele și fenomenele economico-sociale din sistemul economic se realizează și se soluționează cu ajutorul raportului cerereofertă; 5) funcția de autoreglare - sprijină utilizarea cât mai eficientă a fluxurilor financiare, ținând seama de raportul rentabilitate-risc. Stabilitatea acestui raport este necesară pentru gestionarea fondurilor care se deplasează în sectorul finan ciar, având un rol important în îndeplinirea unor atribuții majore ale statului. Gabriela
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
științifice: sistemul financiar reunește în structura sa ansamblul elementelor (subsistemelor sau verigilor) care asigură formarea și repartizarea fondurilor de natură financiară și al interacțiunilor (raporturilor, legăturilor) dintre aceste elemente. Privite din punct de vedere al integralității și al capacității de autoreglare a sistemului, aceste interacțiuni ne apar nu numai ca raporturi între subsisteme, ci și între parte și întreg (între fiecare subsistem și ansamblul în care este integrat)21. Finanțele publice determină un întreg sistem de relații economice exprimate sub formă
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
la consultație, chiar dacă nu manifestă încă nici un simptom precis, întrucât a aștepta apariția primelor simptome nu înseamnă decât detectarea tardivă a unei boli deja declarate. Dacă energia noastră vitală este suficientă, organismul va mobiliza sistemele sale de apărare și de autoreglare ce-i permit să nu se îmbolnăvească. Boala este starea de dezechilibru avansat care produce simptome obiective. Ea este o evoluție a unuia sau mai multor dezechilibre. Bolile sunt asocierea sindroamelor descrise după tabele patologice tip, în funcție de care toate combinațiile
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
politică: ce însemna selecția socială, selecția pe baza legilor pieței? Aminteam, de asemenea, importanța noți-unii de responsabilitate, a geneticii și a eugenismului, a ecologiei, a interogațiilor despre agresivitate și, bineînțeles, despre felurile de a adopta o decizie politică. Termenul de autoreglare, cuvînt-cheie pentru majoritatea participanților, a fost utilizat de multe ori. Pe de altă parte, și unii și alții, am învățat, din diferite experiențe, să nu avem încredere în ideologiile dominante, în primul rînd în marxism și structuralism. În anii `50
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
de efectele pe care fiecare dintre noi le observa pornind de la lecturile sale, de la contactele cu ceea ce pentru noi era într-adevăr un nou univers de explorat: lumea ciberneticii, a teoriei mulțimilor, a teoriei informației, lumea nivelurilor organizaționale, aceea a autoreglărilor. Acestea sînt amintirile mele despre întîlnirile din primul an. Pentru ne da mai bine seama de situa-ție, am hotărît să organizăm un seminar de două zile, pe 14 și 15 februarie 1970, în Lys, la Chantilly. Discuțiile au fost fecunde
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
O.C.4. Promovarea unor relații interpersonale pozitive, stimularea unui comportament moral în concordanță cu normele sociale, înțelegerea, acceptarea și recunoașterea ierarhiilor valorice, reconstrucția imaginii de sine. 4.1. Stimularea participării la activitățile motrice favorizante educării capacității de adaptare și autoreglării comportamentale. - activități cu creșterea progresivă a efortului; - activități desfășurate în condiții variabile și cu anumite cerințe de execuție; - modalități de stimulare a deciziei optime, rațională și rapidă în situații variabile și stresante. 4.2. Reconstrucția imaginii de sine. - activități sub
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
mobilul intern sau extern ca atare ce declanșează o dorință, o atracție, un interes imediat de învățare, cât mai ales caracterul de mobilizare, de angajare a potențialului psihic în rezolvarea sau adaptarea la finalitățile învățământului, precum și de implicare, organizare și autoreglare interioară a personalității elevului. Necesitatea analizei pedagogice a motivațiilor activității de învățare decurge și din faptul că ea se impune ca un concept integrator și de valoare ale cărui ramificații sunt implicate în orice cercetare educațională. Determinarea semnificațiilor pedagogice ale
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
particularitățile mediului extern, cât și de specificul stărilor de necesitate interne existente deja, de modul de asimilare și sedimentare a lor. Practic, ele nu sunt altceva decât stimulările externe care acționând repetat asupra individului și satisfăcându-i anuminte cerințe de autoreglare, au fost preluate, interiorizate, asimilate și transformate în condiții interne. Dacă unui copil i se repetă frecvent și imperativ acel”trebuie”, va fi asimilat de copil și va fi transformat într-un stimul interior, așa încât la un moment dat el
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
un moment dat el va acționa spontan,”din propie inițiativă”, fără a mai fi îndemnat din afară. Gradul de independență față de situațiile actuale este însă variabil și niciodată absolut. I.2. Funcțiile motivației Motivația este o pârghie importantă în procesul autoreglării individului, o forță motrică a întregii sale dezvoltări psihice și umane. Aceasta înseamnă că selectarea și asimilarea, ca și sedimentarea influențelor externe se vor produce dependent de structurile motivaționale ale persoanei. Motivația sensibilizează diferit persoana la influențele externe, făcând-o
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
fost definit de un psiholog francez ca fiind ”mobilul ce alege dintre deprinderile existente pe cea care va fi actualizată.” Aceasta, întrucât a identifica un motiv înseamnă a răspunde la întrebarea ”de ce?”, probantă pentru motiv, fiind declanșarea acțiunii. Funcția de autoreglare a conduitei este cea prin care se imprimă conduitei un caracter activ și selectiv. Eficiența reglatorie a motivației este dependentă în egală măsură de energizare și direcționare. Esențial pentru motivație este faptul că ea instigă, impulsionează, declanșează acțiunea, iar acțiunea
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
esențial în activitatea agenților economici, deoarece: • piața este spațiul economic și geografic în care se desfășoară activitatea de schimb dintre agenții economici, unii fiind purtători ai ofertei de mărfuri (vânzătoriiă, iar alții purtători ai cererii (cumpărătoriiă; • cu ajutorul pieței are loc autoreglarea economiei naționale prin stabilirea de proporții și echilibre folosindu-se o serie de pârghii cum ar fi: cerere ofertă, concurență, preț, profit; • mijlocind vânzarea bunurilor, piața asigură conversia acestora în bani și o dată cu acesta recuperarea costului și obținerea de profit
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
și evaluării activității; colaborării dintre antrenor, sportiv și echipa de asistență științifică; principii privind conținutul antrenamentului: interdisciplinarității; raționalizării; operaționalizării; principii metodico - strategice: individualizării; conștientizării; motivației și efortului voluntar; accesibilității; interacțiunii mijloacelor verbale cu cele non - verbale; modelării; stimulării; supraînvățarii; specializării; autoreglării sportivului. R. Manno citat de A. Dragnea clasifică principiile în două categorii: generale: conștiinței de sine (motivației); realității (imitarea unor acțiuni din realitate); accesibilității și rezolvării cu succes a sarcinilor; de dirijare a efortului: continuitatea antrenamentului (efort tot anul); progresivitatea
Aspecte teoretice privind pregatirea asrtistica in gimnastica artistica feminina by LIUȘNEA DIANA NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/1673_a_2936]
-
și, în esență, a rămas neschimbată mai bine de un secol, cu un interludiu interesant oferit după Marea Depresiune din 1929-1933 de economistul britanic J. M. Keynes, care a precipitat o revoluție în teoria economică. Keynes a negat posibilitatea de autoreglare a pieței și a subliniat importanța pe care o au lichiditățile în confruntarea cu incertitudinile unei crize economice. Deci se impune intervenția Statului, care să stimuleze cererea, inclusiv prin practicarea de deficite bugetare, pentru a nu descuraja consumul și investițiile
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
se va insista pe recunoașterea schemei corporale, a adaptării la conduitelor motrice de bază (ritm, echilibru, respirație), pe conduitele perceptiv motrice (atât asupra orientării, cât și asupra motricității fine), pe o relaxare normală și pe controlul inhibiției, pe reglarea și autoreglarea după limbaj. Se vor limita mișcările dezordonate și lipsite de un anumit scop (apraxia, disparaxia). Va fi urmărită adaptarea în timp și în spațiu. La nevoie, logopedul va insista asupra (re)dobândirii scrisului. În funcție de gravitatea deficienței (handicapului), copiii vor fi
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
pentru a dobândi un caracter problematizat trebuie să trezească o reacție de surpriză, de mirare, de uimire. La disciplinele agronomice, elevul judecă în permanență, interpretează materialul faptic studiat prin prisma relațiilor organism-mediu: structură-funcție; ontogenie- filogenie; diversitate-unitate; stabilitate- unitate; stabilitate-evoluție; dinamică- autoreglare etc. Situația problemă este o interacțiune cognitivă între subiect și obiect și are următoarele proprietăți: 1. Există anumite lacune în sistemul e cunoaștere al rezolvatorului (elevului). 2. Declanșează o trebuință de cunoaștere. 3. Activitatea este orientată către înlăturarea unei zone
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
vizînd concurența, salariul etc.) ș.a., peste anumite limite obiective, pare, mai ales în concepția economiștilor monetariști"7, de natură să deregleze funcționarea pieței. Toate acestea nu au presupus însă o schimbare de esență a mecanismului economic. Trăsătura sa principală rămîne autoreglarea, piața ocupînd locul principal în deciziile și comportamentul agenților economici. Prin mecanismele sale, piața reprezintă condiția generală a funcționării acestui tip de economie, avînd un rol hotărîtor în alocarea și utilizarea resurselor, ca și în organizarea, gestiunea și reglarea economiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
caracter global capabile să gestioneze noile realități. A devenit necesară o ordine pluralistă, incluzînd state, corporații, organizații internaționale, blocuri regionale și alte grupări, care trebuie să servească ansamblul, economia mondială în întregul ei. S-au structurat și diferite subsisteme, cu autoreglare, care îndeplinesc funcții specifice. Oricum, guvernele naționale își văd amputată serios capacitatea de a formula și fundamenta politici economice proprii. Se produce astfel o devoluție de putere și suveranitate națională, care este recuperată la nivel internațional și la nivel regional
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
induse de eventuale perturbări pot deveni periculoase. Pentru evitarea acestor pericole, sistemele complexe au la dispoziție diferite mecanisme de reglare, legate tocmai de interdependențele reciproce din interiorul lor. Diferențele și chiar antagonismele devin surse de energie ce alimentează mecanismele de autoreglare, cum sunt: cuplarea elementelor, rețelele, substituirea, compensarea, constrîngerea ș.a. Iarăși, pe măsura creșterii complexității, crește dependența dintre elemente, dar scade constrîngerea ca mijloc de integrare. Aceasta poate să ducă la pierderea coeziunii intrasistemice. De aceea sistemele foarte complexe pun un
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
adesea decât o subtilă ideologie destinată maximizării profitului și a creșterii competitivității economice, prin evitarea conflictelor (ce au valențe perturbatoriiă. 3. În sfârșit, etica În afaceri riscă să devină În Întreprinderi un subtil instrument - de departe mai puțin costisitor - de „autoreglare perversă a comportamentelor, ce se substituie vechii autorități de control. Din considerente de adaptare, etica alunecă Peripatethice astfel spre gestiune și apoi spre manipulare.” Câteva cursuri sistematice de morală, despre corectitudine și satisfacția lucrului bine făcut pot fi net mai
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
privind enzimele din produsele horticole Enzimele sunt compuși de natură proteică, produse de celulele vii, specializate în cataliza reacțiilor biologice. Au o specificitate și o putere catalitică mult mai mare decât cea a catalizatorilor sintetici. Enzimele condiționează desfășurarea, coordonarea și autoreglarea proceselor metabolice. Prin extracție din celule își păstrează proprietățile biocatalitice. Structura enzimelor poate fi exclusiv proteică, sau de natură heteroproteidică. Enzimele holoproteidice își exercită proprietățile catalitice prin intermediul unui centru activ (situs catalitic), dispus în diferite poziții ale catenelor polipeptidice. Acest
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]