884,171 matches
-
a găsit În manual. Este de reținut că Păstorel are nevoie și la gastronomie de condimentele principale ale succesului În epigramă: piper și sare. Volumul „De re culinaria” a apărut și el postum În 1977 confirmând ceea ce era unanim admis: autoritatea lui Păstorel În tot ceea ce privea arta culinară. * * * Păstorel - Al. O. Teodoreanu epigramistul Prof. dr. Elis Râpeanu consideră, În capitolul al treilea al studiului său „Epigrama În literatura română” că literatura noastră a avut 3 reprezentanți de seamă ai epigramei
115 ani de la nașterea lui Păstorel Teodoreanu. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Culicovschi () [Corola-journal/Journalistic/81_a_340]
-
Asta e treaba românilor. Mai exact a guvernului, care ar trebui să dea cu măturoiul în corupție. Dar nu o face. Unul dintre senatorii americani care cunosc România, Cristopher Smith, om cu greutate la el acasă pe care, sînt convins, autoritățile de la București nu pot să-l înghită, și-a exprimat temerea că intrînd în NATO, României îi va trece dorința de a mai face reforme. Asta se simte dinainte eu unul nu prea văd elanul reformator al Bucureștiului. Mă așteptam
Toată lumea vrea în NATO by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13917_a_15242]
-
întreagă filosofie a dietei imposibile e dezvoltată în capitolul O chestiune de gust. Poate cel mai surprinzător prin concluziile sale e capitolul penultim, Originile doctrinei comuniste. Societatea oamenilor egali și liberi, lipsită de orice delicte, deși nu e supusă unei autorități, și unde fiecare are potrivit nevoilor sale, ține, neîndoielnic, de utopiile comuniste. Dar, surprinzător, constată Cătălin Avramescu, cu detaliul în plus al consumării cărnii de om, aceasta e o descriere în care europeanul de pînă în secolul al XVIII-lea
Cum dispar canibalii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13922_a_15247]
-
lung. Spune că treburile merg prost în țară mai ales din cauza celor care ne conduc, și te expui la represaliile unei justiții aflate la degetul mic al politicienilor. Ca să n-avem nici un dubiu, legile privind "defăimarea țării" și "ofensa adusă autorității", inspirate din intoleranța de tip medieval, sunt mânuite cu tot mai multă dexteritate de indivizi pe care destinul i-a transformat din conțopiști oarecare în mare vedete ale vieții publice. În aceeași logică, nu mă pot împiedica să admir amestecul
Paște cu Orwell by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13920_a_15245]
-
ieri, pentru o critică de tip complex, o critică creatoare, lizibilă, cu un fond epic (pentru a fi înțeleasă, poate chiar pentru a-și seduce cititorul), o critică literară care a trecut prin spațiul noilor metode și și-a regăsit autoritatea și lărgimea de spirit. Prin ‘lărgime’ înțeleg capacitatea criticii de a cuprinde toate palierele operei. Nu cred, apoi, că un critic literar trebuie să se elimine din discursul critic. De altminteri, nici nu poate... L.V. Încercând să propun studenților critica
Eugen Simion: “Și criticul poate fi un Desperado” by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13901_a_15226]
-
partid" se oprește desprinderea de sistem a Soranei Gurian. Într-adevăr, în paginile jurnalului se consumă o luptă a scriitoarei cu sistemul ( își ascunde identitatea, dă mită, joacă teatru de mare cabotină, minte de stinge, totul pentru a convinge reprezentanții autorității s-o lase să plece), și o dramă a unui cuplu ( mai mult a lui, a lui Jo, nevoit să accepte divorțul și traiul într-un ménage à trois cu falsul soț al propriei neveste, în speranța disperată de a
"Jurnalul meu din România" by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13923_a_15248]
-
despre Paris al lui Henry Miller. l În OBSERVATOR CULTURAL nr. 167, un excelent pamflet al dlui Dan Ungureanu. Obiectul? Cartea dnei Viorica Enăchiuc despre care și România literară a vorbit în numărul trecut ca despre o impostură. Sprijinite de autoritățile comuniste, acest tip de lucrări pseudoștiințifice continuă să apară și azi pe fondul unor mentalități vechi și pernicioase. Ne bucurăm că specialiștii nu mai tac, socotind sub demnitatea lor să se implice în asemenea urîte lucruri. Așteptăm și alte comentarii
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13918_a_15243]
-
egală măsură de istoria noastră, ca și de igiena noastră interioară. Cînd știi că există o listă cu asemenea persoane la CNSAS nu se poate să nu faci tot ce poți pentru ca această listă să devină publică. E clar că autoritățile nu vor să audă de publicarea listei. Dar confruntate cu o presiune constantă, autoritățile vor fi silite să accepte asta. Teza atît de dragă unora dintre puternicii zilei că trebuie să lăsăm trecutul în pace pentru a ne putea concentra
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13944_a_15269]
-
există o listă cu asemenea persoane la CNSAS nu se poate să nu faci tot ce poți pentru ca această listă să devină publică. E clar că autoritățile nu vor să audă de publicarea listei. Dar confruntate cu o presiune constantă, autoritățile vor fi silite să accepte asta. Teza atît de dragă unora dintre puternicii zilei că trebuie să lăsăm trecutul în pace pentru a ne putea concentra asupra viitorului e de o superficialitate vecină, dacă nu chiar înrudită cu prostia. Orice
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13944_a_15269]
-
egală măsură de istoria noastră, ca și de igiena noastră interioară. Cînd știi că există o listă cu asemenea persoane la CNSAS nu se poate să nu faci tot ce poți pentru ca această listă să devină publică. E clar că autoritățile nu vor să audă de publicarea listei. Dar confruntate cu o presiune constantă, autoritățile vor fi silite să accepte asta. Teza atît de dragă unora dintre puternicii zilei că trebuie să lăsăm trecutul în pace pentru a ne putea concentra
Secretoasa elită de ieri a României by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13943_a_15268]
-
există o listă cu asemenea persoane la CNSAS nu se poate să nu faci tot ce poți pentru ca această listă să devină publică. E clar că autoritățile nu vor să audă de publicarea listei. Dar confruntate cu o presiune constantă, autoritățile vor fi silite să accepte asta. Teza atît de dragă unora dintre puternicii zilei că trebuie să lăsăm trecutul în pace pentru a ne putea concentra asupra viitorului e de o superficialitate vecină, dacă nu chiar înrudită cu prostia. Orice
Secretoasa elită de ieri a României by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13943_a_15268]
-
Constantin Țoiu Povestea lui Creangă este de fapt romanul unei mici revoluții împotriva unui stat autoritarist, cum ar fi, în scrierea marelui autor humuleștean, soacra ( având sau cu) trei nurori: trei provincii aprig stăpânite ce aparțin autorității presupuse. Întâi, despre soacra aceasta intratabilă, cu cicălelile și muștruluielile ei, trebuie să știm că l-a băgat devreme de tot în pământ pe bărbatu-su, tatăl celor trei flăcăi ai lor, "tari de virtute dar slabi de minte" încât
Romanul celor trei nurori - variantă - by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13930_a_15255]
-
este o legendă a rezistenței anticomuniste. Vocea sa inconfundabilă a menținut vie speranța atunci cînd totul părea pierdut, iar emisiunile sale culturale (realizate la Paris, împreună cu Virgil Ierunca) au impus un sistem de valori în răspăr cu cel promovat de autoritățile comuniste. Un sistem de valori adevărat care lua în considerare calitățile estetice ale operei, fără a elimina însă din ecuație prestația etică a scriitorului (artistului) în discuție. Jurnalele Doamnei Monica Lovinescu sînt documente istorice de importanță majoră. Aflată mereu în
Lecția de demnitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13950_a_15275]
-
fel semnele perioadei revoluționare care avea să cuprindă fosta Europă comunistă în mai puțin de un an de zile de la scrierea ultimei însemnări. Față de precedentul jurnal - 1981-1984 - se simte o accelerare a pulsului istoriei. Evenimentele se succed cu repeziciune. Reacțiile autorităților comuniste (de la noi, dar și de aiurea) sînt bîlbîite, contradictorii, ilogice (se fac arestări, cei în cauză sînt eliberați, din nou arestați, sînt interzise vizele pentru ziariști, dar se permite intrarea lor în țară cu vize turistice, telefoanele dizidenților de
Lecția de demnitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13950_a_15275]
-
în trepte pentru a face să treacă pe post știrile cele mai incomode. Aceasta presupunea într-o primă etapă trimiterea în țară a unor ziariști francezi (Mihnea Berindei se ocupa de instruirea acestora). Pentru a nu deveni suspecți în ochii autorităților ei trebuiau să contacteze pe lîngă scriitorii „buni" (termenul are aici doar conotații morale), Manolescu, Pleșu, Dinescu, Liiceanu și scriitori „răi", colaboraționiști, Adrian Păunescu, Eugen Barbu, Dinu Săraru. La întoarcere, acești jurnaliști occidentali trebuiau să scoată din țară cît mai
Lecția de demnitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13950_a_15275]
-
autonomie atunci cînd compatrioții lor ortodocși se pregăteau de sărbătoarea Învierii. Dar oare au ignorat acest lucru? Perdanții din UDMR vor să-și facă o revenire spectaculoasă în politică cerînd autonomie teritorială, pentru a obține o reacție de respingere din partea autorităților de la București, astfel încît să se poată declara victimizați ai cauzei maghiarimii și să-i lase în poziția de colaboraționiști cu Puterea de la București pe conducătorii UDMR. Lipsit de încrederea Budapestei, care îl ține la distanță în ultimii ani, pastorul
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13970_a_15295]
-
și de religie ortodoxă" ( p. 30). Presupusa origine evreiască a dramaturgului, de care s-a făcut foarte mult caz ar putea avea la origine o străbunică pe linie paternă, Anna Lebel ( sau Lindenberg). Oricum, așa cum precizează Marie-France Ionesco, faptul că autoritățile române din vremea lui Antonescu i-au eliberat scriitorului un certificat de etnie română ( necesar la vremea respectivă carierei sale diplomatice) demonstrează că eventuala sa origine evreiască era atît de vagă și de îndepărtată în timp încît nu mai putea
Ionesco după Ionesco by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13978_a_15303]
-
matusalemice și se înfățișează la puținele farmacii care le mai dau doctorii pe rețete compensate încă de la primele ore ale zilei. Câte unul decedează la coadă, acoperit pe caldarâm cu cearceaful, alții doar cad la pământ clasica situație despre care autoritatea afirmă a o fi având sub control. Bani nu sunt, iar cei ce îi posedă îi dețin sub formă de capital, adică în folosul nu atât al lor, cât al societății, în proporții fatal variabile. Impozite, taxe s-au pus
Bătrâni, luați-vă gândul! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13973_a_15298]
-
lege, pentru metehnele lor, și mai dur când încercau să se dea drept sănătoși, în ciuda tusei și jalnicului lor aspect. În zilele noastre, cei bolnavi sunt pedepsiți nu numai de soartă ci și de către legislatori. Dar, și aceasta intervine în favoarea autorităților, indiferent de vârstă...
Bătrâni, luați-vă gândul! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13973_a_15298]
-
în acest univers princiar, ușor învechit, respirând viața mondenă a Parisului contemporan și culoarea de fiecare zi a ambianței unei întregi istorii literare. Întrucât mă prezentasem însoțită de o recomandare din partea Academiei, Martha Bibescu a presupus că aș avea oarecare autoritate să-i mediez intrarea în posesia corespondenței și a altor manuscrise rămase în țară, ca documentație pentru viitoarele sale cărți. În ciuda vârstei, nu înțelegea să nu le scrie. Condiția acestei încrederi se traducea printr-o neașteptată perspectivă. Academia să fie
“Jurnal” din anii neutralității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13982_a_15307]
-
fiind alungarea oii rătăcite la pășunat pe plaiul mioritic. Astfel oaia se întorcea la vatra strămoșească de bună voie și nesilită de nimeni, umilindu-i pe unii-alții care o găsiseră fix între două continente ( declarație autentică). FNI-iștii au jubilat, autoritățile au jubilat, polițiștii au ju... Nu. Ei au organizat o plecare de la aeroport ca-n filme lăsând jurnaliștii să vorbească între ei sau singuri. Oricum, până una-alta, peste plaiul străbun s-a simțit o adiere a zefir de primăvară
Întoarcerea fiicei risipitoare by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14024_a_15349]
-
pentru pitorescul său, cu intenție stilistică: "Românii preferă plata cu bani Ťpeșinť. Românilor le place să plătească în numerar și numai o mică parte din vânzări sunt efectuate prin intermediul cardurilor" (wall-street.ro); Omul care le dă bani peșin sinistraților atunci când autoritățile împart firmelor prietene contractele pentru reconstrucția caselor" (EZ 21.07.2006). Dintre expresiile pitorești ale plății în numerar, circulă încă și formula bani gheață - "tranzacția se va face în bani gheață și va totaliza 99.5 milioane de dolari" (news
"Cu banii jos..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10394_a_11719]
-
Personajul principal, un intelectual silit înainte de Revoluție să semneze un document de colaborare cu Securitatea, profită de confuzia postdecembristă pentru a pleca în Germania, sperând ca de acolo să ajungă în Statele Unite. După un dialog cu traducătorul care lucra pentru autoritățile germane, își dă seama că individul respectiv face parte dintr-o conspirație (a cărei natură exactă n-o vom afla niciodată). întors în România și încercând să obțină o viză pentru Statele Unite, personajul principal își dă seama că personae care
Somnul rațiunii by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10388_a_11713]
-
la gură. -...Însă nu aceasta este problema, continuă el, ci faptul că în noua orânduire telesclavagistă, la noi se încearcă în aceaste zile toride, când telespectatorul aproape că nu mai știe pe ce lume trăiește, să i se impună de către autorități un nou cult religios, și anume: ,hayssamismul". De-aceea, abia când ,prind" câte-un gol în bleotocărelile experților în ,hayssamism", unii reporteri teve, răvășiți și ei de căldură, dau veste către țară că, din cauza caniculei, cetățenii cu probleme cardiace intră
"Azi în Timișoara, mâine-n toată țara!..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10401_a_11726]
-
vreun alt colț al lumii și care vor fi difuzate, publicate și editate inclusiv pe suport electronic - este profitabilă de ambele părți și de cel mai mare folos cititorilor. Richard Wagner, născut în România, emigrat în 1987 în Germania după ce autoritățile comuniste i-au interzis să mai publice, trăiește la Berlin. Autorul a peste 30 de volume (eseuri, romane, poezii, proză scurtă) este posesorul unui masiv "bagaj" literar, al cîtorva prestigioase premii și al unui voluminos dosar de publicistică. Simpla enumerare
Richard Wagner - Vămuiala unui ,geamantan literar" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/10380_a_11705]